Plângere întemeiată pe dispoziţiile art.2781 c. pr. pen.

Plângere întemeiată pe dispoziţiile art.2781 C. pr. pen. Exercitarea atribuţiilor de serviciu de către judecători. Netemeinicie.

Dacă s-ar admite că, doar prin pronunţarea într-o cauză, magistratul ar putea săvârşi o infracţiune care ar aduce o vătămare uneia din părţi, pentru care ar putea fi tras la răspundere penală, s-ar încălca principiul independenţei judecătorilor, consfinţit de art.124 alin. (3) din Constituţie, republicată, care asigură cadrul necesar ca, pe baza probelor administrate şi în conformitate cu prevederile legale, judecătorul să se pronunţe asupra litigiului supus judecăţii fără ca hotărârea judecătorească să reprezinte element material al unei infracţiuni.

-art.124 alin.(3) din Constituţie, republicată

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A II-A PENALĂ,

SENTINŢA NR. 2 din 09.01.2012)

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 28.03.2011, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, plângerea formulată de petentul C.I. în temeiul art.2781 C.p.p., împotriva ordonanţa nr.47/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În motivarea plângerii, petentul C.I. arată că soluţia dată este netemeinică, nelegală, ilegală, abuzivă şi multiinfracţională, întrucât nu a pus în executare încheierea prin care s-a dispus amendarea avocatului ales al petentului, care a lipsit în mod nejustificat la unul din termenele acordate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin ordonanţa nr.47/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la data de 17.01.2011, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art.228 al.6 C.p.p. rap. la art. 10 lit. a C.p.p., faţă de magistratul judecător H.A. din cadrul  Tribunalului Călăraşi, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.246 C.p., întrucât fapta nu există.

În considerentele rezoluţiei se arată că la data de 18.11.2009, Constantin Ion a formulat plângere penală împotriva magistratului judecător H.A. din cadrul Tribunalului Călăraşi şi a expertului contabil G.F., solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 246 Cod penal.

În fapt, petentul a arătat că în dosarul nr.2145/249/2001 al Tribunalului Călăraşi - magistratul judecător H.A. nu a respectat dreptul la apărare al petentului, trecând la judecarea fondului cauzei în lipsa apărătorului său ales A.C., apărător care a lipsit nejustificat la mai multe termene şi faţă de care instanţa, deşi a dispus amendarea sa, nu a efectuat măsurile administrative de dare în debit.

De asemenea, petentul a arătat că expertul contabil G.F. nu ar fi efectuat calculul corect al unor sume de bani cuvenite lui, în dosarul nr. 2660/113/2006 al Tribunalului Brăila.

Analizând actele şi lucrările din dosar, s-a constatat că magistratul judecător H.A. din cadrul Tribunalului Călăraşi nu a săvârşit niciun act material specific infr. prev. de art. 246 Cp., mai mult activităţile magistraţilor circumscrise înfăptuirii actului de justiţie, nu pot fi cenzurate pe calea formulării de plângeri penale, orice nemulţumire cu privire la hotărârile sau măsurile pronunţate, putând fi valorificate numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere, la data de 18.02.2011, în conformitate cu prevederile art.275 C.p.p., petentul C.I., iar prin rezoluţia nr.427/II-2/2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, arătându-se în cuprinsul rezoluţiei că nu pot fi primite criticile formulate de petent întrucât petentul, în plângerea sa împotriva soluţiei nu a indicat alte mijloace de probă în afara celor reiterare în sesizarea anterioară, mijloace care să conducă la schimbarea situaţiei de fapt avută în vedere de procuror la soluţionarea cauzei.

Din analiza actelor dosarului Curtea constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a C.p.p. dispusă faţă de magistratul judecător H.A., din cadrul Tribunalului Călăraşi, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.246 C.p., întrucât faptele nu există, este legală şi temeinică.

Astfel, din cuprinsul plângerii împotriva soluţiei formulate de petentul Constantin Ion la instanţa de judecată, rezultă că acesta este nemulţumit de faptul că în cadrul dosarului civil nr.2145/249/2001 al Tribunalului Călăraşi, magistratul judecător H.A., din cadrul  Tribunalului Călăraşi a trecut la judecarea cauzei în lipsa apărătorului ales al petentului C.I., avocat care a lipsit la mai multe termene şi, deşi judecătorul l-a amendat, nu a trecut la executarea dispoziţiei de amendare.

Instanţa, fiind sesizată cu plângere împotriva rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale dispusă faţă de  magistratul judecător H.A., din cadrul  Tribunalului Călăraşi analizând actele premergătoare urmăririi penale în dosarul nr.47/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti constată că nu au rezultat indicii din care să rezulte săvârşirea vreunei infracţiuni de către judecătorul mai sus amintit.

Împrejurarea că petentul este nemulţumit de dispoziţiile instanţei nu este de natură a reţine în sarcina judecătorului fapte de natură penală.

Astfel, dacă am admite că, doar prin pronunţarea într-o cauză, magistratul ar putea săvârşi o infracţiune, care ar aduce o vătămare uneia din părţi, pentru care ar putea fi tras la răspundere penală, ar încălca principiul independenţei judecătorilor, consfinţit prin art.124 al.3 din Constituţie, care asigură cadrul legal ca, pe baza probelor administrate şi în conformitate cu prevederile legale, judecătorul să se pronunţe asupra litigiului supus judecăţii fără ca hotărârea judecătorească să reprezinte element material al unei infracţiuni.

Faţă de criticile aduse de către petentul Constantin Ion, constatăm că nu s-au constatat elemente de fapt concrete din care în mod raţional  să se poată ajunge la concluzia că în cauză s-a săvârşit o faptă de către magistratul judecător H.A., din cadrul  Tribunalului Călăraşi.

În consecinţă, constatând că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr.47/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la data de 17.01.2011, este legală şi temeinică, în temeiul art. 2781 al.8 lit. a C.p.p., va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul C.I.

Va menţine ordonanţa nr. 47/P/2010 dispusă la data de 17.01.2011, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi rezoluţia nr.427/II-2/2011, dispusă la data de 24.02.2011 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În baza art. 192 al.2 C.p.p., va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Domenii speta

Spete similare