Recurs litigii cu profesioniştii. închiderea procedurii falimentului în temeiul art.132 alin.2 din legea nr.85/2006. nerespectarea prevederilor art.129, 130 şi 132 alin.2 din legea nr.85/2006. -art.129, 130 şi 132 (2) din Legea nr.85/2006.

Decizie 49 din 29.01.2013


SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

Materie : RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTII. ÎNCHIDEREA PROCEDURII FALIMENTULUI ÎN TEMEIUL ART.132 ALIN.2 DIN LEGEA NR.85/2006. NERESPECTAREA PREVEDERILOR ART.129, 130 ŞI 132 ALIN.2 DIN LEGEA NR.85/2006.

-art.129, 130 şi 132 (2) din Legea nr.85/2006.

Decizia nr.49/C/29.01.2013 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Prin SENTINŢA nr. 1977/F/2012 Tribunalul Bihor a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar C. I. T. O. A aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar. În temeiul art. 132 alin.2 din Legea privind procedura insolvenţei, a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC. E.  SRL,  cu sediul în O. , str. A. , nr., judeţul B. ,  cod de identificare fiscală  R şi număr de ordine în registrul comerţului J05/ şi radierea debitorului din registrul comerţului. A descărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri şi responsabilităţi şi a dispus notificarea prezentei sentinţe debitorului, creditorilor, administratorului special, D.  T. a F. P., O. R. C. de pe lângă T. B., pentru efectuarea menţiunilor de închidere a procedurii şi de radiere, precum şi publicarea prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reţinut că la data de 22.05.2012 lichidatorul judiciar C. I.  T. O. , desemnat să administreze procedura insolvenţei debitorului SC E.  SRL, cu sediul în O. , str. A. , nr., judeţul B. , cod de identificare fiscală R  şi număr de ordine în registrul comerţului J05/, a solicitat să se dispună aprobarea raportului final de lichidare şi închiderea procedurii, ca urmare a distribuirii tuturor sumelor obţinute.

 Prin  sentinţa nr. 1934/F/ 20.10.2009 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 3857/111/2009 s-a deschis procedura  prevăzută de Legea nr.85/2006 privind pe debitoarea SC E.  SRL, cu sediul în O. , str. A. , nr. , judeţul B. , cod de identificare fiscală  R  şi număr de ordine în registrul comerţului J05/ şi a fost numit lichidator  judiciar C.  I.  T.  O. , căruia i s-au stabilit atribuţiile prevăzute de art. 25 din lege.

La data de 22.05.2012, lichidatorul judiciar desemnat în cauză a depus la dosar raportul final împreună cu bilanţul şi balanţa de lichidare întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 129 din Legea nr.85/2006 raport final care a fost comunicat cu creditorii, urmare a comunicării raportului creditorii nu au formulat obiecţiuni, raportul final fiind aprobat, în conformitate cu art. 130 din L.85/2006 lichidatorul a procedat la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor debitoarei, conform planului de distribuire.

Constatând că s-a întocmit raportul final de lichidare şi bilanţul general, conform art. 129 din Legea privind procedura insolvenţei, că toate bunurile din averea debitoarei au fost lichidate şi toate sumele au fost distribuite conform Raportului asupra fondurilor obţinute din vânzare bunurilor şi recuperarea de creanţe şi a Tabelului de distribuire final aprobat, dovada plăţilor fiind făcută cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în temeiul art. 132 alin.2 din Legea privind procedura insolvenţei s-a dispus închiderea procedurii falimentului şi radierea debitoarei din registrul comerţului

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs creditoarea C.  E.  B.  R.  SA, solicitând, în temeiul art. 299-316 Cod de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 8, 129 şi 130 din Legea privind procedura insolvenţei, modificarea sa în întregime în sensul respingerii cererii de închidere a procedurii falimentului formulată de lichidator.

În motivarea recursului s-a arătat că în mod greşit s-a reţinut în cuprinsul sentinţei că raportul final a fost comunicat creditorilor. Dimpotrivă, închiderea procedurii  s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 129 din Legea nr. 85/2006. potrivit acestor prevederi legale, lichidatorul judiciar are obligaţia de a comunica copii ale raportului final însoţit de situaţiile financiare finale, în mod direct, tuturor creditorilor, nu numai de a le afişa la uşa instanţei, or în speţă lichidatorul judiciar nu i-a comunicat ceste acte. Tot potrivit acestui text de lege, judecătorul sindic avea obligaţia de a convoca adunarea creditorilor în termen de maxim 30 de zile de la afişarea raportului final, urmând să fie formulate eventuale obiecţiuni de către creditori cu cel puţin 5 zile înainte de data convocării, iar judecătorul sindic să soluţioneze, prin încheiere, toate contestaţiile. Or, nici această obligaţie legală nu a fost respectată, nefiind publicată în BPI nici o citaţie pentru a se pronunţa asupra închiderii procedurii, creditorii fiind puşi în imposibilitate de a formula obiecţii la raportul final.

Recurenta a mai arătat că au fost încălcate şi dispoziţiile art. 130 din Legea nr. 85/2006 conform cărora, după ce judecătorul sindic aprobă raportul final , lichidatorul judiciar va trebui să facă distribuirea finală a tuturor fondurilor, însă potrivit sentinţei de închidere a procedurii, rezultă că lichidatorul a efectuat această distribuire fără a avea în prealabil aprobat raportul final de către judecătorul sindic.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare şi nu şi-au exprimat poziţia asupra recursului.

Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate de recurentă, precum şi din oficiu, instanţa a constatat că acesta este fondat,  fiind admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 129 din Legea nr. 85/2006 privind procedura de insolvenţă, după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoţit de situaţiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor şi debitorului şi vor fi afişate la uşa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afişarea raportului final. Creditorii pot formula obiecţii la raportul final cu cel puţin 5 zile înainte de data convocării. La data şedinţei, judecătorul-sindic va soluţiona, prin încheiere, toate obiecţiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, dacă este cazul, modificarea corespunzătoare a acestuia.

Potrivit art. 130, după ce judecătorul-sindic aprobă raportul final al lichidatorului, acesta va trebui să facă distribuirea finală a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 30 de zile de către cei îndreptăţiţi la acestea vor fi depuse în contul prevăzut la art. 4 alin. (4).

Potrivit art. 132 alineatul 2 din acelaşi act normativ, o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând şi radierea acestora.

Toate aceste texte de lege sunt incidente în cauză, judecătorul – sindic avându-le în vedere la pronunţarea sentinţei, aşa cum rezultă din cuprinsul acesteia, iar recurentul invocându-le prin recurs.

În fapt, instanţa a constatat că raportul final a fost depus în cauză de către lichidatorul judiciar la data de 22.05.2012 , însoţit de dovezi privind lichidarea tuturor bunurilor din averea debitorului în insolvenţă. Raportul final nu a fost însoţit de situaţiile financiare finale, aşa cum prevede textul de lege mai sus citat. În aceeaşi zi, raportul final a fost afişat la uşa instanţei, astfel cum rezultă din procesul verbal aflat la dosar. Totodată, la termenul de judecată din aceeaşi dată, judecătorul sindic a amânat cauza pentru a se face dovada comunicării raportului final cu creditorii.

La următorul termen de judecată fixat în cauză, lichidatorul judiciar a depus dovada publicării raportului final în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă încă din data de 11.06.2012, iar judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenţei debitoarei, după ce în prealabil a aprobat raportul final.

Instanţa de recurs a constatat că hotărârea pronunţată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, judecătorul sindic apreciind în mod greşit că modalitatea aleasă de lichidatorul judiciar pentru întocmirea şi comunicarea raportului final este legală. Or, instanţa de recurs a constatat că nu au fost respectate dispoziţiile legale mai sus arătate, respectiv cele ale art. 129 din legea insolvenţei. Într-adevăr, raportul final a fost depus şi afişat la uşa instanţei, însă în ceea ce priveşte modalitatea de comunicare cu creditorii şi cu debitorul, precum şi acordarea dreptului acestora de a formula obiecţiuni, nu se poate reţine aplicarea dispoziţiilor legale. Textul de lege citat, chiar dacă nu prevede în mod expres, se referă la o comunicare directă cu creditorii, însă, chiar dacă s-ar alege modalitatea de publice a raportului final în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, lichidatorul judiciar avea obligaţia de a aduce la cunoştinţa creditorilor şi a debitorului această împrejurare, precum şi de a le comunica data fixată de judecătorul sindic pentru discutarea şi aprobarea raportului final. Or , în Buletinul procedurilor de insolvenţă s-a publicat raportul final, dar nu au fost convocaţi creditorii pentru discutarea raportului final, nu s-a indicat data la care judecătorul sindic îl va analiza şi nici nu s-a publicat nici o citaţie în acest sens. Bineînţeles, creditorii nu au fost citaţi nici în conform Codului de procedură civilă pentru termenul de judecată fixat pentru discutarea raportului final, întrucât judecătorul sindic însuşi nu şi-a respectat obligaţia legală de a convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afişarea raportului final.

În consecinţă, întrucât procedura legală de întocmire, comunicare şi aprobare a raportului final nu a fost respectată, dreptul creditorilor, inclusiv a creditoarei recurente, de a lua cunoştinţă de depunerea şi conţinutul raportului final şi de a formula obiecţiuni la acesta a fost încălcat, astfel că, implicit, nu au fost respectate nici prevederile art. 130 şi 132 alineatul 2 din Legea insolvenţei.

Întrucât remedierea deficienţelor nu poate fi făcută decât prin reluarea procedurii de comunicare a raportului final şi prin convocarea creditorilor la adunare pentru discutarea acestuia în faţa judecătorului sindic, instanţa, admiţând recursul, a casat cu trimitere spre rejudecare sentinţa atacată, urmând ca instanţa de fond să ţină seama de considerentele prezentei Decizii.

Totodată, cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.