Plata taxei judiciare de timbru - dovada.

Articolul  312  alin. 1 şi 5 raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art. 20 din Legea nr.146/1997.

  În faţa instanţei de recurs recurentul-reclamant a făcut dovada debitării contului său cu suma de 39 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru (fila 27 dosar), plata fiind efectuată la data de 29.10.2012, anterior termenului din 13.11.2012 când s-a dispus anularea cererii ca insuficient timbrată.

Din cele reţinute mai sus rezultă că recurentul-reclamant şi-a îndeplinit obligaţia legală de achitare a taxei judiciare de timbru anterior termenului din 13.11.2012 stabilit de instanţa de fond.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A V-A CIVILĂ,

DECIZIA CIVILĂ NR. 700 din 02.04.2013)

 Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă sub nr.32743/3/2012, reclamantul CIALRN a solicitat instanţei să dispună dizolvarea pârâtei S.C. DCI S.R.L, în contradictoriu şi cu ONRC prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr.16934/13.11.2012 tribunalul a admis excepţia insuficientei timbrări a cererii şi a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, ca insuficient timbrată.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că reclamantului CIALRN i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 39 lei, potrivit dispoziţiilor art. 6 lit. a din Legea nr. 146/1997 şi a timbrului judiciar în valoare de 0,3 lei conform art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 32/1995.

Tribunalul a constatat că reclamantul, înştiinţat prin citaţia comunicată la data de 19.09.2012 asupra obligaţiei de plată, a depus la dosarul cauzei la data de 05.11.2012, pentru a dovedi îndeplinirea acestei obligaţii, un înscris – fila 15, purtând antetul ING B, datat 26.10.2012, care nu poartă nicio viză a băncii şi nicio menţiune în sensul că ar reprezenta un document procesat şi generat electronic care să ateste efectuarea plăţii taxei.

Dimpotrivă, în cuprinsul acestui document apare clar menţionat, în partea de sus, „tranzacţie în aşteptare”, iar la sfârşit, o informare în sensul că în listă sunt menţionate tranzacţiile autorizate,  dar care „nu au fost încă executate de către bancă”, cu atenţionarea că, în intervalul cuprins între data autorizării şi data executării instrucţiunii de decontare de către ING B, contul poate fi debitat cu alte sume, caz în care există riscul neexecutării tranzacţiilor în aşteptare.

Prin urmare, instanţa de fond a reţinut că respectivul înscris nu face dovada stingerii obligaţiei de plată, prin încasarea la bugetul local a taxei judiciare de timbru în sumă de 39 lei, iar reclamantul, în măsura în care ar fi achitat efectiv suma stabilită în sarcina sa, la data de 26.10.2012, ar fi avut timp suficient să depună la dosarul cauzei şi documentul privind plata electronică, până la termenul de judecată din 13.11.2012.

În consecinţă, întrucât reclamantul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, depunând la dosarul cauzei doar timbrul judiciar mobil de 0,3 lei, văzând dispoziţiile art.19 şi art.20 alin 1-3 din Legea nr. 146/1997, precum şi art. 35 alin. 1, 2 şi 5, art.39 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C din 22 aprilie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997,  tribunalul a admis excepţia insuficientei timbrări a cererii invocată din oficiu şi a anulat cererea ca insuficient timbrată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul CIALRN, acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă sub acelaşi nr. unic 32743/3/2012.

În motivarea recursului, legal timbrat, recurentul a arătat că sentinţa atacată este nelegală deoarece plata taxei judiciare de timbru s-a efectuat în sistem on-line, potrivit art.19 din legea nr.146/1997, situaţie în care nu este necesară viza băncii la care s-a efectuat plata şi nici extrasul de cont nu este necesar pentru a se dovedi achitarea taxei de timbru prin mijloace electronice.

Recurentul a susţinut că a depus la dosarul de fond înscrisul ce făcea dovada efectuării acelei plăţi, iar în măsura în care instanţa a apreciat că respectivul document are unele lipsuri, măsura corectă ce trebuia dispusă era aceea a citării părţii cu menţiunea de a complini lipsurile şi nicidecum aplicarea sancţiunii anulării cererii, sancţiune ce este excesivă, disproporţionată faţă de dispoziţiile art.112 alin.2 Cpc.

Utilizarea mijloacelor rapide şi moderne de plată on-line nu permit transmiterea originalului însuşi, iar în cazul de faţă nu exista niciun element de natură a induce instanţei o bănuială rezonabilă asupra faptului că plata nu s-a efectuat. Dimpotrivă, existând un început de dovadă în legătură cu efectuarea plăţii, instanţa de fond ar fi trebuit să acorde credit reclamantului cu privire la achitarea taxei de timbru, în cauză nefiind răsturnată buna-credinţă a părţii.

Faţă de motivele invocate, recurentul a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, cu consecinţa trimiterii cauzei aceleiaşi instanţe pentru soluţionarea fondului.

În drept, recurentul a invocat dispoziţiile art.304 pct.9 teza a II-a , art.312 alin.1, 3 şi 5 Cod procedură civilă.

A fost depus la dosar un extras de cont pentru perioada 15.10.2012-13.11.2012, extras certificat de ING B – S B referitor la tranzacţiile efectuate de recurent.

Intimatul-pârât ONRC prin ORCTB a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive pe fondul cauzei.

Analizând hotărârea atacată prin raportare la criticile invocate şi la probele administrate, văzând şi dispoziţiile art.3041 Cod procedură civilă, Curtea reţine următoarele:

Pentru soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată, recurentul-reclamant a fost citat la instanţa de fond cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul legal datorat de 39 lei, pentru termenul stabilit la data de 13.11.2012 (fila 12 dosar fond).

În dovedirea îndeplinirii acestei obligaţii legale, recurentul-reclamant a depus un înscris privind autorizarea plăţii taxei judiciare de timbru datorată în sistem on-line, la data de 26.10.2012, înscris ce poartă menţiunea numărului prezentului dosar şi în care se menţionează că respectiva tranzacţie este „în aşteptare” (fila 15 dosar).

În faţa instanţei de recurs recurentul-reclamant a făcut dovada debitării contului său cu suma de 39 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru (fila 27 dosar), plata fiind efectuată la data de 29.10.2012, anterior termenului din 13.11.2012 când s-a dispus anularea cererii ca insuficient timbrată.

Din cele reţinute mai sus rezultă că recurentul-reclamant şi-a îndeplinit obligaţia legală de achitare a taxei judiciare de timbru anterior termenului din 13.11.2012 stabilit de instanţa de fond. Partea a depus la dosarul de fond un început de dovadă scrisă în acest sens, situaţie în care tribunalul ar fi trebui să-i pună în vedere obligaţia de a complini lipsurile, sancţiunea anulării urmând a fi aplicată numai dacă aceste lipsuri nu ar fi fost acoperite în termenul stabilit. Aceasta deoarece sancţiunea anulării unei cereri de chemare în judecată reglementată de art.20 din legea nr.146/1997 se aplică părţii ce nu îşi  îndeplineşte obligaţia legală de timbrare şi nicidecum părţii care onorează această obligaţie, dar prezintă o dovadă incompletă. Atâta timp cât la dosar a fost depusă o dovadă a autorizării plăţii în sistem on-line, sistem prevăzut de art.19 din legea nr.146/1997 ca mijloc de plată, exista o minimă dovadă a efectuării acelei plăţi, dovadă ce a fost completată în faţa instanţei de recurs.

Având în vedere aceste considerente, în baza art.312 alin.1 şi 5 raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul şi va casa sentinţa atacată, urmând a trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii, ocazie cu care tribunalul va analiza şi susţinerile formulate pe fondul cauzei de către intimatul-pârât ONRC prin ORCTB.

Domenii speta

Spete similare