Contravenţie

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de …. sub nr. …. petentul ... a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie seria ... nr. ... din data de ... încheiat de intimata..., solicitând anularea acestuia.

În motivarea în fapt a acţiunii, petentul a arătat, în esenţă, că a fost sancţionat pentru faptul că ar fi condus autovehiculul pe sensul opus de deplasare, dar susţine că nu a săvârşit această faptă. A precizat că s-a deplasat cu autovehiculul pentru a remedia o defecţiune la un alt autoturism, a întors maşina cu faţa pe contrasens pentru a asigura alimentarea de la bateria acumulator, dar fără a circula efectiv pe sensul opus de deplasare.

A susţinut petentul că organul constatator nu l-a întrebat dacă are obiecţiuni la încheierea procesului-verbal, dar a constatat ulterior, după semnarea actului, că în cuprinsul se menţionase acest lucru.

Acţiunea nu a fost motivată în drept, iar în susţinerea acesteia a fost depus la dosar exemplarul nr. 2 al procesului-verbal contestat.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Intimata ... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată şi menţinerea procesului-verbal ca fiind temeinic şi legal. S-a arătat, în esenţă, că materialul probator face dovada faptei săvârşită de petent, fiind depuse actele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat.

În probaţiune s-a încuviinţat proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei şi audierea martorului .....

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal seria … nr. ... din data de ... încheiat de ... petentul ... a fost sancţionat conform art. 41 alin. 1 şi art. 101 alin. 3 lit. d din O.U.G nr. …. şi respectiv art. 142 lit. o din H.G. nr. 1391/2006 şi art. 99 alin. 2 din O.U.G nr. 195/2002, cu 6 puncte-amendă în cuantum de 510 lei, avertisment şi reţinerea permisului de conducere în vederea suspendării pe o perioadă de 60 de zile, pentru că a condus autovehiculul marca ... cu numărul de înmatriculare ... pe sensul opus de deplasare în dreptul magazinului „...” din ... şi a oprit pe prima bandă, stânjenind traficul rutier în zonă.

Analizând condiţiile de formă privind întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se constată că acesta întruneşte cerinţele de legalitate prevăzute de dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute.

Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanţa are în vedere materialul probator administrat în cauză, din care rezultă că intimata a făcut dovada săvârşirii contravenţiei de către petent.

Astfel, din raportul agentului constatator rezultă că acesta a perceput în mod direct autovehiculul petentului oprit pe sensul opus de deplasare, pe ..., peste marcajul continuu.

În drept, potrivit art. 41 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002 „Vehiculele şi animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie”.

Conform prevederilor art. 101 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile „circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire”.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că intimata a făcut dovada faptului că petentul ... a condus autovehiculul pe sensul opus de deplasare pe strada ..., încălcând astfel regulile de circulaţie rutieră.

A fost audiat martorul ... propus de petent, care declară că acesta a venit cu autoturismul său pentru a-i acorda ajutor în vederea remedierii unei defecţiuni tehnice la maşina sa, dar nu poate preciza modalitatea în care autoturismul petentului a ajuns în poziţia în care a fost depistat de organele de poliţie, respectiv pe contrasensul său de deplasare.

În soluţionarea cauzei instanţa are în vedere şi faptul că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu prevede nicio dispoziţie cu privire la forţa probantă a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, există o prezumţie de legalitate şi de temeinicie a actului având în vedere faptul că este vorba despre un act administrativ. În aceste condiţii se prezumă că situaţia de fapt menţionată în procesul verbal este conformă realităţii, prezumţie care poate fi răsturnată de petent prin proba contrară, prin raportare şi la dispoziţiile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.

În cauza dedusă judecăţii petentul nu a putut face dovada contrară celor reţinute în procesul-verbal încheiat de intimată, sens in care, ţinând cont de materialul probator administrat, instanţa retine ca acesta se face vinovat de săvârşirea contravenţiei pentru care a fost sancţionat.

Sunt nefondate susţinerile acestuia din răspunsul la întâmpinare în sensul că pe str. ... nu exista nici un fel de marcaj la momentul respectiv, întrucât respectarea sensului de deplasare pe drumurile publice nu este condiţionată de existenţa marcajelor rutiere de delimitare a sensurilor de mers.

Referitor la individualizarea sancţiunii aplicate, instanţa are în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 potrivit cărora „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.

Prin aplicarea unui număr de 6 puncte-amendă, în condiţiile în care limitele prevăzute de art. 98 alin. 4 lit. c din OUG nr. 195/2002 pentru sancţiunile contravenţionale din clasa a III-a sunt de la 6 la 8 puncte-amendă, agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancţiunii, în condiţiile în care a aplicat avertisment pentru cea de-a doua contravenţie, iar măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile a fost în mod legal aplicată. Fapta petentului de a conduce autovehiculul pe sensul opus de deplasare, într-o zonă intens circulată a localităţii încurcând astfel traficul rutier în zonă, prezintă un anumit grad de pericol social şi trebuie sancţionată pe măsură.

Din aceste considerente, va fi respinsă plângerea contravenţională formulată de petent ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare