Reindividualizarea regimului sancţionator prin aplicarea pedepsei amenzii, faţă de inexistenţa unei nevoi de supraveghere a inculpatului

DREPT PENAL

Reindividualizarea regimului sancţionator prin aplicarea pedepsei amenzii, faţă de inexistenţa unei nevoi de supraveghere a inculpatului

În apelul declarat de inculpatul  ...  s-a desfiinţat  sentinţa penală atacată şi rejudecând:

S-a înlăturat  dispoziţia de condamnare a inculpatului  ... la pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, aplicată de Judecătoria  ... pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală.

În baza art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală  a fost condamnat inculpatul  ... la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2700 lei [135 zile - amendă X 20 lei (cuantumul unei zile - amendă)] pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

I s-a atras  atenţia inculpatului  ...  asupra dispoziţiilor art.63 Cod penal conform cărora dacă  persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

S-a  menţinut  dispoziţia primei instanţe de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apel au rămas  în sarcina statului.

Curtea a considerat  că fapta inculpatului ...  este tipică fiind întrunite atât sub aspect obiectiv, cât şi sub aspect subiectiv elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având o alcoolemie peste limita legală, prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 386 alin.(1) Cod de procedură penală întrucât fapta există, a fost săvârşită de către inculpat şi constituie infracţiune, instanţa a dispus  condamnarea inculpatului ...

Astfel, Curtea a apreciat  că trebuie reconsiderată practica judiciară dezvoltată sub imperiul vechiului cod, respectiv stabilirea unui termen de încercare, întrucât legiuitorul prin adăugarea posibilităţii aplicării amenzii în cadrul art. 336 alin. (1) Cod penal a intenţionat să sublinieze utilitatea sporită a amenzii penale în cazul săvârşirii unei astfel de infracţiuni.

Într-adevăr, Curtea a considerat  că pedeapsa amenzii penale, executorie, este mult mai eficientă pentru majoritatea membrilor societăţii decât o pedeapsa cu închisoarea a cărei executare este suspendată, sau amânarea aplicării pedepsei.

Stabilirea  unui  termen  de  supraveghere apare ca necesar atunci când, astfel cum prevede şi art. 83 alin. (1) lit. d) Cod penal, respectiv art. 91 alin. (1) lit. d) Cod penal, instanţa consideră  necesară supravegherea conduitei inculpatului pe o perioadă determinată. Or, în cazul de faţă Curtea nu discerne din nicio împrejurare posibilitatea ca inculpatul să repete comportamentul său ilicit, mai ales după aplicarea unei sancţiuni pecuniare şi nici să fie necesară supravegherea acestuia de către Serviciul de probaţiune.

- art. 336 alin. 1 Cod penal

Decizia penală nr. 136/A/01.03.2016

Dosar nr.  .../833/2015

Prin sentinţa penală nr. 97 din 10 noiembrie 2015 Judecătoria  ..., în baza art. 336 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, a dispus condamnarea inculpatului  ... la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

În baza art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) Cod penal.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul  ...; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul  ... sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul  Primăriei Municipiului  ... sau în cadrul Primăriei Comunei  ....

În temeiul art. 94 alin. (1) Cod penal s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) Cod penal să fie comunicate Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul  ...

În baza art. 404 alin. (2) Cod procedură penală, i s-a atras  atenţia inculpatului  asupra prevederilor art. 96 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A reţinut instanţa de fond că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria  ... întocmit în dosarul numărul  .../P/2014, înaintat instanţei la data de 06.07.2015, s-a dispus  trimiterea în judecată a inculpatului ..., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal.

În fapt s-a reţinut că, în data 18.10.2014, în jurul orei 03.00, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca „ ...” cu numărul de înmatriculare  ..., iar pe strada  ... din  ... a fost oprit de un echipaj de poliţie care a procedat la testarea lui cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,63 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior a fost condus la Spitalul Municipal ... unde, la ora 03.45 i s-a recoltat o probă biologică de sânge iar, potrivit buletinului de analiză toxicologică nr.  ... din 20.10.2014, emis de către S.M.L.  ...  ..., alcoolemia corespunzătoare probei recoltate a fost de 1,40 g/l alcool pur în sânge.

S-a arătat că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei.

Fiind prezent la judecarea cauzei în faţa instanţei de fond, la termenul din data de 10.11.2015, inculpatul a arătat că recunoaşte în totalitate fapta astfel cum a fost reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, cerere admisă de instanţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond, din declaraţia dată de inculpat (filele 25-26) în faţa instanţei de judecată, a reţinut că acesta a recunoscut în totalitate săvârşirea faptei astfel cum a fost reţinută în rechizitoriu arătând că, la sfârşitul anului 2014, noaptea, după ce în prealabil a consumat alcool, s-a urcat la volanul autoturismului marca „ ...” cu numărul de înmatriculare  ..., pe care l-a condus pe o distanţă de aproximativ 200 metri, pe strada  ... din  ..., fiind oprit de organele de poliţie, care au procedat la testarea sa cu aparatul etilotest, iar, ulterior a fost condus la spitalul din  ..., unde i-a fost recoltată o probă biologică de sânge, rezultând o alcoolemie de 1,40 g/l alcool pur în sânge. 

Din declaraţia dată de inculpat, coroborată cu probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (fila 5-6 dosar urmărire penală), buletin de analiză toxicologică (fila 12 dosar urmărire penală), rezultat etilotest (fila 13 dosar urmărire penală), proces verbal de recoltare şi examen clinic (fila 15-16 dosar urmărire penală), declaraţie inculpat (fila 19-20 dosar urmărire penală), declaraţie suspect (fila 23-24 dosar urmărire penală), fişa de cazier rutier (fila 25-26 dosar urmărire penală), fişa de cazier judiciar (fila 28 dosar urmărire penală), instanţa de fond a reţinut în fapt că, în noaptea din 18.10.2014, în jurul orei 03.00, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismului marca „ ...” cu numărul de înmatriculare  ..., pe strada  ... din  ... fiind oprit de un echipaj de poliţie care a procedat la testarea lui cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,63 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior a fost condus la Spitalul Municipal  ... unde, la ora 03.45 i s-a recoltat o probă biologică de sânge iar, potrivit buletinului de analiză toxicologică nr.  ... din 20.10.2014, emis de către S.M.L.  ...  ..., alcoolemia corespunzătoare probei recoltate a fost de 1,40 g/l alcool pur în sânge.

Având în vedere starea de fapt reţinută, s-a reţinut că în drept fapta inculpatului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii săvârşite de inculpat constă în conducerea de către acesta a unui autovehicul pe drumurile publice  sub influenţa alcoolului, având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge iar, urmarea imediată constă în starea de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, întrucât aceasta este o infracţiune de pericol, starea de pericol ivindu-se în momentul conducerii autovehiculului pe drumurile publice.

Sub aspectul laturii subiective a infracţiunii, de fond a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie, respectiv deşi ştia că se află sub influenţa băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool, a decis să se urce la volanul autoturismului şi să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă, a prevăzut pericolul reprezentat de acţiunea sa de a conduce sub influenţa alcoolului şi, deşi nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat.

La stabilirea şi individualizarea pedepselor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 74 Cod penal, reţinând în acest sens faptul că valoarea alcoolemiei a fost de 1,40 g/l alcool pur în sânge, respectiv că inculpatul a condus autoturismul, pe o distanţă scurtă, de aproximativ 200 metri, pe str.  ... din  ..., însă acest din urmă aspect se datorează faptului că a fost oprit de organele de poliţie, inculpatul nerealizând pericolul social a săvârşirii faptei, punând în pericol grav siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

Instanţa de fond a avut în vedere recunoaşterea de către inculpat a săvârşirii faptei, însă acest aspect nu a fost reţinut drept circumstanţă atenuantă, inculpatul beneficiind de reducerea limitelor de pedeapsă conform art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, ca urmare a recunoaşterii în totalitate a faptelor reţinute în sarcina sa.

Ca atare, având în vedere circumstanţele reale ale faptei, circumstanţele personale ale inculpatului şi limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracţiunea săvârşită, s-a dispus condamnarea inculpatului, astfel cum s-a arătat mai sus.

Împotriva sentinţei penale mai sus arătate, în termen legal, a declarat apel inculpatul  ..., criticând-o sub aspectul netemeiniciei şi solicitând desfiinţarea acesteia în sensul de a se dispune amânare aplicării pedepsei sau, în subsidiar, în sensul de a i se aplica o pedeapsă cu amenda penală. În susţinerea apelului s-a arătat că inculpatul apelant a parcurs o distanţă mică, nu a fost implicat în vreun eveniment rutier, a uzat de procedura abreviată a recunoaşterii vinovăţiei, însuşindu-şi probaţiunea administrată în cursul urmăririi penale, nu are antecedente penale, este integrat în societate şi încadrat în muncă, şi-a dat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana sa, de conduita avută anterior comiterii infracţiunii, precum şi de posibilităţile de îndreptare, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală Curtea a reţinut următoarele:

În cursul judecăţii în primă instanţă inculpatul  ... a uzat de procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii recunoscând integral acuzaţiile formulate de procuror şi însuşindu-şi probele administrate în cursul urmăririi penale.

Din ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale [buletin de analiză toxicologică (fila 12 dosar urmărire penală), rezultat etilotest (fila 13 dosar urmărire penală), proces verbal de recoltare şi examen clinic (fila 15-16 dosar urmărire penală), declaraţie inculpat (fila 19-20 dosar urmărire penală), declaraţie suspect (fila 23-24 dosar urmărire penală)] precum şi din declaraţia dată de inculpat în cadrul procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii rezultă că în noaptea din 18.10.2014, în jurul orei 03.00, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul  ... a condus autoturismului marca „ ...” cu numărul de înmatriculare  ..., pe strada  ... din  ... fiind oprit de un echipaj de poliţie care a procedat la testarea lui cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,63 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior a fost condus la Spitalul Municipal  ... unde, la ora 03.45 i s-a recoltat o probă biologică de sânge iar, potrivit buletinului de analiză toxicologică nr.  ... din 20.10.2014, emis de către S.M.L.  ...  ..., alcoolemia corespunzătoare probei recoltate a fost de 1,40 g/l alcool pur în sânge.

Curtea a considerat că fapta inculpatului  ... este tipică fiind întrunite atât sub aspect obiectiv, cât şi sub aspect subiectiv elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având o alcoolemie peste limita legală, prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective instanţa a reţinut că elementul material al infracţiunii constă în conducerea pe drumurile publice de către inculpatul  ... a unui autovehicul având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală de 0,80 gr ‰. alcool pur în sânge.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi crearea unei stări de pericol, din cauza aflării pe drumurile publice a unor autovehicule conduse de persoane care, consumând băuturi alcoolice, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice şi psihice, au o viteză de reacţie scăzută şi simţuri diminuate, ce le împiedică să răspundă prompt la situaţiile periculoase din trafic. Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei (ex re).

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie în modalitate prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod penal, întrucât a avut reprezentarea consecinţelor acţiunii sale şi a acceptat că astfel pune în pericol siguranţa circulaţiei, chiar dacă nu a urmărit producerea ei (intenţie indirectă).

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 386 alin.(1) Cod de procedură penală întrucât fapta există, a fost săvârşită de către inculpat şi constituie infracţiune, instanţa a dispus condamnarea inculpatului  ....

Curtea a avut în vedere la individualizarea pedepsei scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum şi criterii generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal potrivit cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Curtea a considerat că faptele de conducere a vehiculelor sub influenţa băuturilor alcoolice au cunoscut o recrudescenţă în ultima perioadă, constituind un pericol direct şi imediat la adresa sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanei care se angajează într-o asemenea activitate ilicită dar şi a celorlalţi participanţi la trafic. Practica judiciară a acestei instanţe, dar şi a altor instanţe din ţară relevă că în mai multe ocazii, consumul de băuturi alcoolice a dus la declanşarea unor accidente rutiere grave care au avut ca urmare vătămarea sau uciderea persoanelor implicate. Faţă de acestea, Curtea a considerat că pedeapsa pronunţată trebuie să aibă un puternic caracter exemplar, pentru a descuraja atât pe inculpat, dar şi pe ceilalţi membrii ai societăţii de a săvârşi asemenea fapte prevăzute de legea penală.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, Curtea a reţinut că acesta este în vârstă de 25 de ani, este angajat la SC  ... SRL  ... şi că a mai fost sancţionat administrativ ca urmare a reţinerii lipsei de pericol social al unor fapte la regimul consumului şi traficului de droguri. Prin urmare, inculpatul  ... nu se confruntă pentru prima oară cu o acuzaţie în materie penală.

Astfel, Curtea a apreciat că trebuie reconsiderată practica judiciară dezvoltată sub imperiul vechiului cod, respectiv stabilirea unui termen de încercare, întrucât legiuitorul prin adăugarea posibilităţii aplicării amenzii în cadrul art. 336 alin. (1) Cod penal a intenţionat să sublinieze utilitatea sporită a amenzii penale în cazul săvârşirii unei astfel de infracţiuni.

Într-adevăr, Curtea a considerat că pedeapsa amenzii penale, executorie, este mult mai eficientă pentru majoritatea membrilor societăţii decât o pedeapsa cu închisoarea a cărei executare este suspendată, sau amânarea aplicării pedepsei.

Stabilirea unui termen de supraveghere apare ca necesar atunci când, astfel cum prevede şi art. 83 alin. (1) lit. d) Cod penal, respectiv art. 91 alin. (1) lit. d) Cod penal, instanţa consideră necesară supravegherea conduitei inculpatului pe o perioadă determinată. Or, în cazul de faţă Curtea nu discerne din nicio împrejurare posibilitatea ca inculpatul să repete comportamentul său ilicit, mai ales după aplicarea unei sancţiuni pecuniare şi nici să fie necesară supravegherea acestuia de către Serviciul de probaţiune.

Curtea  a considerat că pedeapsa amenzii penale chiar executorie este mai puţin severă decât pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe de o parte, faţă de natura mai puţin represivă a pedepsei amenzii, iar, pe de altă parte, faţă de lipsa unui proces de supraveghere şi a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor inerente soluţiei de suspendare a executării pedepsei închisorii.

În privinţa cuantumului pedepsei amenzii penale, instanţa a constatat că faţă de limitele de pedeapsă prev. de art. 336 alin. (1) Cod penal, limitele speciale ale zilelor amendă sunt prevăzute de art. 61 alin. (4) lit. c) Cod penal, respectiv 180 – 300 zile amendă. Având în vedere că instanţa a procedat la judecarea cauzei potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii, conform art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală raportat la art. 61 alin.(6) Cod penal, limitele speciale ale zilelor amendă au fost reduse cu o pătrime, instanţa urmând să efectueze individualizarea judiciară între 135 zile – 225 zile.

Având în vedere criteriile de individualizare anterior amintite, Curtea  a considerat necesară aplicarea unui număr de zile amendă situat la minimul special, respectiv 135.

În ceea ce priveşte cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă, aceasta se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa. Având în vedere că inculpatul este angajat la SC  ... SRL  ..., având un venit net lunar de 1000 lei, luând în considerare şi posibilitatea eşalonării plăţii amenzii pe o durată de cel mult 2 ani prevăzute de art. 559 alin. (2) Cod de procedură penală, instanţa a stabilit cuantumul unei zile amendă la 20 de lei.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. (2) lit. a) Cod de procedură penală Curtea a admis apelul declarat de inculpatul  ... împotriva sentinţei penale nr. 97 din 10 noiembrie 2015 pronunţate de Judecătoria  ... în dosarul nr.  .../833/2015, a desfiinţat sentinţa penală atacată şi rejudecând a înlăturat dispoziţia de condamnare a inculpatului  ... la pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, aplicată de Judecătoria  ... pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală.

În baza art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală a condamnat pe inculpatul  ... la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2700 lei [135 zile - amendă X 20 lei (cuantumul unei zile - amendă)] pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

A atras atenţia inculpatului  ... asupra dispoziţiilor art.63 Cod penal conform cărora dacă  persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

A menţinut dispoziţia primei instanţe de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apel au rămas în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare