Revendicare imobiliară

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 875/2015

Şedinţa publică de la 09 Decembrie 2015

Obiectul cauzei:revendicare imobiliară

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de faţă, deliberând:

Constată că la data de  14.05.2012,  reclamantul (...) a chemat  în judecată pe pârâţii (...) şi (...) , solicitând: obligarea pârâţilor să îi lase în deplină proprietate şi posesie imobilul proprietatea sa compus din o cameră cu destinaţia de sufragerie şi pridvorul aferent acesteia pe care le ocupă fără drept; obligarea pârâţilor să desfiinţeze gardul din plasă de sârmă şi fundaţie de beton,iar în  caz contrar să fie autorizat  să efectueze  această operaţiune  pe cheltuiala pârâţilor; obligarea pârâţilor  să îi asigure  calea de acces  din drumul principal  la imobilul revendicat şi rectificarea  cărţii funciare  cu privire la imobilul construcţie .

Motivând cererea de chemare în judecat, reclamantul a arătat faptul că  prin certificatul de moştenitor nr. (...) s-a stabilit faptul că  de pe urma autorului (...) decedat la data de  (...) a rămas  o casă din cărămidă cu două camere şi bucătărie  stăpânită de defunct  prin înzestrare de la părinţii săi de peste 40 ani , iar în baza contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr.  (...) pârâta (...)  şi (...) i-au înstrăinat dreptul indiviz de 5/8  din casa de locuit  în suprafaţă de 83 m.p.  construită în anul 1937  din cărămidă  şi acoperită cu tablă , drept dobândit  de tatăl respectiv  soţul acestora, (...) potrivit certificatului de moştenitor nr. (...) .

A mai arătat reclamantul şi faptul că în aceste condiţii  a devenit  proprietarul exclusiv al vechii case bătrâneşti  situată pe terenul în suprafaţă de  666 mp  curţi construcţii, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (...) la BNP  (...) din Piteşti,  (...)  a înstrăinat  pârâţilor din prezenta cauză o construcţie  având  suprafaţa construită la sol de 139 mp, iar aceştia i-au ocupat fără drept o încăpere  cu destinaţia de sufragerie  şi pridvorul aferent acesteia.

Se mai susţine de reclamant şi faptul că, pârâţii au împrejmuit toată  proprietatea astfel încât se impune desfiinţarea gardului împrejmuitor şi constituirea  unei căi de acces  de la drumul principal până la construcţia ocupată, precum şi  rectificarea cărţii funciare.

În drept au fost invocate disp.art.563, 755 şi 1528 din Noul Cod civil şi disp.art.274  din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică  din data de 09.05.2013, instanţa a dispus suspendarea prezentei cauze  potrivit disp.art.244 alin.1, pct.1 din Codul de procedură civilă până la soluţionarea cauzei înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni sub nr. 254/828/2013, având ca obiect rezoluţiune contract de întreţinere autentificat  sub nr. (...) , acţiune ce a fost respinsă în mod irevocabil de instanţă aşa cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei la filele 46-49 ,volumul II.

La data de 30.10.2014,  reclamantul (...) a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei  având în vedere faptul că motivul care a determinat suspendarea cauzei nu  mai subzistă în prezent.

În vederea soluţionării cauzei, instanţa a administrat  proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba  cu expertiză tehnică judiciară specialitatea topometrie şi proba cu expertiză tehnică judiciară specialitatea construcţii.

Prin sentinţa civilă nr. 111/26.02.2015 pronunţată de catre Judecatoria Topoloveni a fost respinsă ca nefondată acţiunea.

În considerentele sentinţei se reţin următoarele:

Prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat  sub nr.(...)  la BNP (...) , reclamantul (...) , a dobândit în deplină proprietate şi posesie  terenul curţi - construcţii în suprafaţă de 666 m.p. situat în oraşul Topoloveni şi dreptul indiviz de 5/8 dintr-o casă de locuit în suprafaţă de 83 m.p. construită în anul 1937 din cărămidă şi acoperită cu tablă (filele 5-7 ale dosarului, Vol.I).

Potrivit menţiunilor inserate  de părţi în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere, restul de 3/8 părţi din casa de locuit a aparţinut reclamantului  potrivit certificatului de moştenitor nr. (...)  eliberat de fostul Notariat de Stat Judeţean Argeş în dosarul nr. 71/1985.

De asemenea, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.(...) la BNP (...) , pârâţii (...) şi (...)  au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 701 m.p., teren curţi construcţii, situat în oraşul Topoloveni, împreună cu construcţia C1 cu o suprafaţă construită la sol de 139 m.p. ( filele 12-14 ale dosarului, Vol. I).

Contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.(...) la BNP (...) , a fost înscris în cartea funciară nr. (...)  a oraşului Topoloveni sub nr. (...)  la data de 05.07.2012 ( fila 33 a dosarului, Vol.I).

Prin urmare, în cauză, atât reclamantul  cât şi pârâţii au susţinut faptul că deţin titlu de proprietate  cu privire la imobilul în litigiu.

În vederea identificării imobilului revendicat de reclamant, instanţa a dispus la termenul de judecată din data de 20.09.2012 efectuarea în cauză a unui raport de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcţii cu următoarele obiective, trasate în sarcina expertului: să identifice imobilul proprietatea reclamantului potrivit contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr. (...)  la BNP (...) , urmând aibă în vedere şi schiţa de la fila 8 a dosarului cu întocmirea schiţei de configuraţie;să identifice imobilul proprietatea pârâţilor potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) la BNP (...) , urmând să aibă în vedere şi schiţa de la fila 8 a dosarului, cu întocmirea schiţei de configuraţie ;să identifice încăperea cu destinaţie sufragerie şi pridvorul aferent acesteia, revendicate de reclamant, urmând să le individualizeze prin intermediul unei schiţe şi să stabilească dacă aceste încăperi fac parte din imobilul proprietatea reclamantului  sau din imobilul proprietatea pârâţilor, iar în situaţia în care concluzionează că fac parte din proprietatea reclamantului să precizeze dacă sunt ocupate de către pârâţi şi dacă reclamantul  are posibilitatea de acces la aceste încăperi şi în caz contrar să precizeze motivele pentru care accesul nu este posibil; să precizeze dacă este edificat un gard din sârmă cu fundaţie din beton, care împrejmuieşte încăperea cu destinaţie sufragerie şi pridvorul aferent acesteia, revendicate de reclamant, urmând să fie evidenţiat în schiţă de configuraţie;să precizeze în raport de actele de proprietate ale părţilor dacă se impune rectificarea documentaţiei cadastrale existentă la fila 8 a dosarului – planul de amplasament şi delimitare a imobilului şi în ce modalitate.

Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcţii întocmit în cauza dedusă judecăţii de expertul (...), depus la dosarul cauzei la data de 06.11.2012 a rezultat că, imobilul proprietatea reclamantului are o suprafaţă de 100,23 m.p. iar imobilul proprietatea pârâţilor o suprafaţă de 78,23 m.p.

Prin urmare  s-a  concluzionat de expertul desemnat în cauză, faptul că, imobilul cameră cu destinaţia de sufragerie şi pridvorul aferent acesteia fac parte din imobilul proprietatea reclamantului, şi este ocupat de pârâţi (filele 147-156 ale dosarului Vol.I).

Aceleaşi concluzii au fost inserate de expertul consilier ales de reclamant, (...) , în cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea  construcţii existent la filele 159-163 ale dosarului Vol.I.

La termenul de judecată din data de 30.10.2014, instanţa a admis  obiecţiunile formulate de apărătorul pârâţilor la conţinutul raportului de expertiză tehnică judiciară, specialitatea construcţii şi a dispus refacerea  raportului de expertiză, expertul urmând să  transpună în schiţă de configuraţie cu indicarea reperelor topometrice construcţiile proprietatea părţilor potrivit actelor de proprietate  şi documentaţiilor cadastrale ale părţilor, respectiv imobilul casă de locuit proprietatea reclamantului în suprafaţă de  83 m.p. şi  imobilul casă de locuit proprietatea pârâţilor în suprafaţă de 139 m.p. pentru pârâţi.

Transpunând imobilele proprietatea părţilor potrivit actelor de proprietate exhibate de părţi în cauza dedusă judecăţii, expertul (...) , a concluzionat faptul că, în cauză, camerele-imobile revendicate de reclamant fac parte din imobilul proprietatea pârâţilor potrivit contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.(...) (filele 82-89 ale dosarului Vol.II).

Prin urmare s-a concluzionat şi faptul că, nu se impune rectificarea documentaţiilor cadastrale ale părţilor.

Sub acest aspect, instanţa a reţinut faptul că,  potrivit refacerii raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea  construcţii, rezultă că expertul desemnat în cauză a transpus imobilele construcţii proprietatea părţilor, potrivit actelor de proprietate exhibate de părţi în cauza dedusă judecăţii.

Expertul consilier ales de reclamant, (...)  a menţinut punctul de vedere exprimat prin primul raport, în sensul că, imobilul revendicat-sufragerie,  face parte  din proprietatea reclamantului, astfel încât se impune şi rectificarea documentaţiilor cadastrale, urmând ca reclamantul să intabuleze dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 87.04 m.p. iar pârâţii pentru suprafaţa de 91,42 m.p. (filele 98-100 Vol.II).

Din acest punct de vedere instanţa, a reţinut faptul că actele juridice civile încheiate de părţi reprezintă manifestarea de voinţă săvârşită în scopul  de a crea raporturi juridice civile.

În cauză, aşa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor doveditoare privind dreptul de proprietate al părţilor, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit în suprafaţă de 83 m.p. iar pârâţii în suprafaţă de  139 m.p., iar documentaţiile cadastrale trebuie să corespundă coordonatelor identificate prin actele primare  de proprietate ale părţilor.

Concluzia reţinută de expertul consilier ales de reclamant, (...) , în sensul că, reclamantul trebuie să intabuleze dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 87.04 m.p. iar pârâţii pentru suprafaţa de 91,42 m.p.nu poate fi reţinută de instanţă.

A aprecia în acest sens ar însemna modificarea actelor juridice civile încheiate de părţi ceea ce ar aduce principiului libertăţii contractuale.

De altfel, expertul specialitatea  topometrie, (...) transpunând terenurile proprietatea părţilor evidenţiate în cuprinsul actelor de proprietate, a concluzionat că, încăperea sufragerie şi pridvorul aferent acesteia nu fac parte din imobilul casă proprietatea reclamantului (filele 3-10 ale dosarului, Vol.II).

Expertul consilier  ales al reclamantului, specialitatea topometrie (...) , a concluzionat faptul că, încăperea sufragerie şi pridvorul aferent acesteia fac parte din  proprietatea pârâţilor potrivit documentaţiei cadastrale nr.3167/2007, dar potrivit descrierilor  construcţiilor din cele două contracte fac parte din imobilul casă, proprietatea reclamantului(filele 23-26 ale dosarului Vol.II).

Instanţa nu poate reţine această concluzie, întrucât în cuprinsul  actelor de proprietate ale părţilor s-au menţionat  suprafeţele imobilelor  construcţii ce s-au transmis în proprietate, iar transferul dreptului de proprietate nu a operat în raport  de descrierea construcţiilor ci în raport de suprafaţa efectivă a acestora.

Potrivit disp. art.563 alin.1 din Codul civil proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica  de la posesor  s-au de la o altă persoană care îl deţine  fără drept. El are de asemenea,  dreptul la despăgubiri dacă estre cazul.

În cauză, reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra  încăperilor revendicate având destinaţia de folosinţă sufragerie şi pridvor, împrejurare în raport de care instanţa reţine netemeinicia  petitului cererii având ca obiect revendicare.

Ca o consecinţă a reţinerii netemeiniciei acestui petit, instanţa a reţinut netemeinicia petitelor accesorii acţiunii în revendicare, având  ca obiect „obligaţia de a face şi rectificare carte funciară”.

Împotriva acestei sentinţe şi încheierilor de şedinţă din data de 30.10.2014 şi 19.02.2015 a declarat recurs reclamantul (...) , prin care a solicitat, în principal, casarea acestora şi trimiterea cauzei în rejudecare, la aceeaşi instanţă de fond, în vederea administrării probelor cu expertiză tehnică în specialitatea topografie şi construcţii civile, iar, în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, acesta a arătat că în mod nelegal prima instanţă i-a respins obiecţiunile la raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expertul (...) , în condiţiile în care acesta nu a stabilit dacă reclamantul are acces la imobilul proprietatea sa, nu a măsurat proprietăţile părţilor şi, deşi nu a fost stabilit drept obiectiv, a reţinut c ă încăperea sufragerie şi pridvorul aferent nu face parte din proprietatea sa, fără a avea în vedere planul de amplasament şi delimitare a imobilului aflat la fila 8 din dosar, ci doar documentaţia cadastrală a pârâţilor.

Apreciază că nu s-a răspuns obiectivului al treilea al raportului de expertiză, în sensul delimitării pe schiţă a căii de acces în ceea ce priveşte sufrageria şi pridvorul şi nici nu a prezentat argumentele concluziei sale cu privire la acest aspect.

Susţine că în mod nelegal i-au fost respinse şi obiecţiunile la raportul de expertiză în specialitatea construcţii, astfel cum a fost refăcut, întocmit de expertul (...) , faţă de împrejurarea că, deşi nu s-a modificat situaţia de fapt, acesta  a exprimat o poziţie contradictorie prin lucrările efectuate.

Precizează că expertul nu a identificat şi transpus în schiţă construcţiile, cu menţionarea dimensiunilor, suprafeţelor încăperilor, şi nu a luat în considerare reperele topografice, astfel cum au fost prezentate în schiţa întocmită de expertul (...) .

Susţine că expertul a avut în vedere în mod eronat documentaţiile cadastrale ale proprietăţii pârâţilor, contestate de reclamant, iar nu actele de proprietate prezentate de părţi şi nu a precizat dacă (...) mai putea vinde pârâţilor un imobil care nu se mai afla în proprietatea sa.

Totodată, încheierea prin care i-au fost respinse aceste obiecţiuni, la rapoartele de expertiză dispuse în cauză, nu cuprinde motivele pe care se sprijină soluţia pronunţată, iar prima instanţă se impunea a reţine punctele de vedere ale experţilor consilieri ai reclamantului.

Critică sentinţa recurată, întrucât aceasta a fost dată cu luarea în considerare a concluziilor rapoartelor de expertiză tehnică în specialitatea topografie şi construcţii civile întocmite de experţii (...) şi (...) , în condiţiile în care, potrivit acestora, îi este afectat dreptul de proprietate asupra construcţiilor pentru suprafaţa de 20 m.p., iar proprietăţile părţilor trebuiau stabilite în raport de actele de proprietate ale lor, inclusiv cele primare, iar nu faţă de documentaţia cadastrală a pârâţilor, contestată de reclamant.

Totodată, în mod greşit s-a apreciat că transmiterea dreptului de proprietate nu a operat în raport de descrierea încăperilor, ci faţă de suprafaţa efectivă a acestora.

Mai mult, prima instanţă nu a analizat succesiunea actelor de proprietate depuse la dosarul cauzei, pentru a constatat dacă la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) , autoarea părţilor, numita (...) , putea înstrăina acestora încăperea cu destinaţie de sufragerie, ce făcea parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului (...) , a cărui succesiune nu era dezbătută la acea dată.

Apreciază că în temeiul contractului autentificat sub nr.(...)  a devenit proprietarul exclusiv al vechii case bătrâneşti, inclusiv sufrageria şi pridvorul, făcând dovada dreptului său de proprietate asupra încăperilor revendicate.

Intimaţii au depus întâmpinare la data de 14.10.2015, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecinţa menţinerii sentinţei pronunţate de instanţa de fond, ca fiind legală şi temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Analizând încheierile de şedinţă şi sentinţa civilă recurate, în raport de criticile formulate, văzând  şi prevederile art.3041 Cod pr.civilă,  tribunalul constată că recursul formulat de reclamant este nefondat, în limita următoarelor considerente:

Verificând conţinutul raportului de expertiză tehnică în specialitatea topografie întocmit de expertul (...) , tribunalul reţine,  contrar susţinerilor recurentului, că aceasta a răspuns obiectivelor stabilite de prima instanţă, menţionând în mod expres că reclamantul are posibilitate de acces în pridvorul aferent (calea fiind reprezentată în planşa a 2-a a lucrării întocmite de expert - fila 10 din volumul II al dosarului), iar la încăperea sufragerie nu are acces, întrucât aceasta este zidită.

Afirmaţia potrivit căreia expertul nu ar fi procedat la măsurarea terenurilor proprietăţilor părţilor nu este dovedită, fiind o simplă supoziţie a reclamantului (de altfel, prin obiecţiunile la acest raport de expertiză depuse la data de 30.10.2014, acesta nu a susţinut acest aspect, fiind invocat pentru prima oară în calea de atac, ceea ce este inadmisibil, conform art.316 şi art.294 alin.1 C.pr.civ), iar împrejurarea că expertul a avut în vedere la identificarea proprietăţilor părţilor documentaţia  cadastrală a pârâţilor nu este de natură a conduce la o altă concluzie, în condiţiile în care planul de amplasament şi delimitare a imobilului aflat la fila 8 din dosar face parte integrantă din această documentaţie şi din contractele încheiate între părţi, poziţia constantă a reclamantului fiind în sensul de a fi avută în vedere, astfel încât, cum expertul a identificat aceste proprietăţi, chiar la solicitarea instanţei, în raport de această schiţă, în mod evident obiecţiunile sale aveau un caracter neîntemeiat.

Nici obiecţiunea că nu ar fost stabilit drept obiectiv al raportului de expertiză stabilirea împrejurării dacă încăperea sufragerie şi pridvorul ar face parte din proprietatea sa nu a fost invocată  în faţa primei instanţe, astfel încât prin intermediul prezentei căi de atac, nu se poate invoca această neregularitate a expertizei efectuate, întrucât ar constitui o nesocotire a dispoziţiilor art.316 şi 294 alin.1 C.pr.civ.

Astfel, potrivit art.212 alin.2 C.pr.civ., expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen de judecată după depunerea lucrării, ceea ce înseamnă că normele care reglementează condiţiile în care trebuie să se invoce orice neregularitate şi să se formuleze obiecţiuni la raportul de expertiză au caracter dispozitiv.

Pe cale de consecinţă, raportat la prevederile art. 108 alin. (3) C. pr. civ., neinvocarea nulităţii raportului la prima zi de înfăţişare după depunerea lucrării şi înainte de a se fi pus concluzii în fond acestuia atrage sancţiunea decăderii, motiv pentru care nu se mai impune analizarea de către instanţa de recurs a acestei critici.

Totodată, expertul (...) a prezentat accesul pe care reclamantul îl are în pridvorul revendicat prin schiţa intitulată „planşa nr.2”, anexată raportului de expertiză, iar reţinerea împrejurării că acesta nu are acces la încăperea sufragerie a fost motivată prin existenţa unui zid, împrejurarea faţă de care nu pot fi reţinute criticile recurentului în conformitate cu care acesta nu ar fi motivat concluziile formulate.

În ceea ce priveşte critica privind respingerea în mod greşit a obiecţiunilor la raportul de expertiză tehnică în specialitatea construcţii, astfel cum a fost refăcut, întocmit de expertul (...) , tribunalul constată că, din analiza încheierii de şedinţă de la aceeaşi dată s-a dispus, în urma admiterii cererii formulate de pârâţi, refacerea acestuia, raportat la neconcordanţele existente între actele de proprietate prezentate de părţi şi cele constate de expert, constând în suprafaţa şi forma diferită a construcţiilor, invocate de aceştia.

Pe cale de consecinţă, în condiţiile în care prin raportul de expertiză iniţial, depus la data de 06.11.2012, expertul (...)  a identificat doar construcţia „veche” şi cea „nouă”, fără a avea în vedere contractele de vânzare-cumpărare încheiate între părţi şi obiectul acestora, în mod evident acesta putea reveni asupra opiniei exprimate anterior, poziţie pe care şi-a argumentat-o în raportul de expertiză, astfel cum a fost refăcut.

Contrar susţinerilor recurentului, în schiţa anexată raportului de expertiză întocmit, expertul a identificat şi transpus încăperile şi construcţiile proprietatea părţilor, a indicat dimensiunile acestora, iar suprafeţele lor sunt calculate şi sunt identice cu cele menţionate în raportul de expertiză iniţial, depus la data de 06.11.2012 (prin numerotarea acestora în schiţa anexată se poate stabili cu uşurinţă suprafaţa acestora menţionată în primul raport de expertiză), suprafeţe la care chiar expertul consilier al părţii a achiesat.

Totodată, concluziile raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcţii, astfel cum a fost refăcut, întocmit de expertul (...) , sunt concordante cu cele ale raportului de expertiză tehnică în specialitatea topografie întocmit de expertul (...) , sub aspectul că partea din imobil revendicată nu aparţine reclamantului, astfel încât nu se poate afirma că nu a fost avut în vedere că expertul (...).

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din cuprinsul lucrării efectuate, expertul a avut în vedere actele de proprietate exhibate de către părţi, făcând referire în mod detaliat la conţinutul acestora, iar împrejurarea dacă autoarea părţilor avea posibilitatea legală de a înstrăina o parte din imobilul vechi nu poate fi analizată de expert, în condiţiile în care acest aspect excede competenţei sale şi nu a format obiectul expertizei dispuse de instanţa de fond.

Raportat la obiecţiunile formulate de către reclamant, prin încheierile de şedinţă din datele de 30.10.2014 şi 19.02.2015 pronunţate de Judecătoria Topoloveni, s-a dispus respingerea acestora, cu motivarea că expertul a răspuns obiectivelor stabilite în sarcina sa, împrejurare faţă de care nu pot fi primite susţinerile recurentului în sensul că nu sunt prezentate argumentele instanţei ce au sta la baza adoptării acestei măsuri.

Nu poate fi reţinută nici solicitarea reclamantului în sensul de a se avea în vedere lucrările întocmite de experţii consilieri, întrucât acestea nu reprezintă veritabile rapoarte de expertiză , în accepţiunea art.201 C.pr.civ., ci pot fi valorificate doar pe calea obiecţiunilor la rapoartele efectuate de experţii desemnaţi în cauză de instanţa de judecată, astfel cum s-a întâmplat în prezentul litigiu.

Verificând înscrisurile depuse la dosar, tribunalul reţine că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) de către BNP (...), vânzătoarea (...) a transmis către pârâţii cumpărători dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 701 m.p. şi construcţie, având indicativul C1, parter şi mansardă, în suprafaţă construită la  sol de 139 m.p., cu număr cadastral (...) , situate în (...)

Potrivit acestui act translativ de proprietate, terenul a fost dobândit de vânzătoare prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991, formând obiectul unui act de partaj între coindivizari, iar construcţia, prin edificare, după decesul soţului.

Imobilul vândut a format obiectul planului de amplasament şi delimitare înregistrat sub numărul (...) la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, invocat de către reclamant şi aflat la fila 38 din dosarul cauzei, cu precizarea că cel anexat la fila 8 din dosar cuprinde menţiuni proprii efectuate de reclamant în cuprinsul acestuia, în ceea ce priveşte partea din imobil revendicată, de natură însă să afecteze suprafaţa şi dimensiunile proprietăţilor părţilor.

Ulterior, la data de 21.01.2011 s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat  sub nr. (...) la BNP (...) , prin care reclamantul (...) a dobândit în deplină proprietate şi posesie  terenul curţi - construcţii în suprafaţă de 666 m.p. situat în (...)  şi dreptul indiviz de 5/8 dintr-o casă de locuit C1, în suprafaţă de 83 m.p. construită în anul 1937 din cărămidă şi acoperită cu tablă, dobândit prin moştenire conform certificatului de moştenitor nr. (...)  eliberat de fostul Notariat de Stat Judeţean Argeş, imobilul ce a fost identificat prin numărul cadastral (...) , conform planului de amplasament şi delimitare înregistrat sub numărul (...) la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş.

Tribunalul, raportat la numerele cadastrale ale proprietăţilor părţilor, menţionate în cuprinsul actelor de vânzare-cumpărare, categoriile de folosinţă ale acestora după dezlipirea imobilului, astfel cum au fost prezentate în planul de amplasament şi delimitare înregistrat sub numărul (...) , constată că în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat  sub nr.(...)  ce constituie titlul de proprietate al reclamantului s-a strecurat o evidentă eroare materială, în sensul că acestuia i-a revenit imobilul construcţie având indicativul C2 din cuprinsul acestui plan, iar nu C1, aceasta aparţinând pârâţilor.

Astfel, tribunalul constată că, la momentul perfectării actului de vânzare-cumpărare de către reclamant, aceasta cunoştea limitele şi configuraţia proprietăţii pârâţilor, astfel cum a fost cuprinsă în documentaţia cadastrală a acestora, faţă de împrejurarea că părţile au făcut trimitere la planul de amplasament şi delimitare înregistrat sub numărul (...) la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, în care apare poziţionat şi imobilul acestora , având numărul cadastral (...) , cât şi a celui dobândit de acesta.

Pe de altă parte, din analiza titlului de proprietate al reclamantului, tribunalul constată că obiectul convenţiei părţilor l-a format casa de locuit C1 (de fapt, având indicativul C2), identificată prin numărul cadastral (...) , împrejurare faţă de care, raportat la precizările exprese în acest sens în cuprinsul contractului încheiat de părţi, acesta nu poate fi modificat, în condiţiile în care a fost în mod concret individualizat prin planul de amplasament şi delimitare înregistrat sub numărul (...) la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, indiferent de faptul că suprafaţa menţionată în cuprinsul contractului (de 83 m.p.) nu ar corespunde cu cea stăpânită în fapt .

Mai mult, potrivit certificatului de moştenitor nr.188 eliberat la data de 12.02.19(...) de  Notariatul de Stat Judeţean Argeş, de pe urma defunctului (...) , din masa succesorală rămasă de pe urma acestuia a făcut parte, printre altele, o casă din cărămidă, cu două camere şi bucătărie, acoperită cu tablă, şi o magazie veche, situate în (...) , stăpânite de defunct prin înzestrare de la părinţii săi.

Ori, din analiza raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcţii, astfel cum a fost refăcut, întocmit de expertul (...) , tribunalul reţine că, în prezent, reclamantul stăpâneşte o construcţie compusă din două dormitoare, o bucătărie şi o magazie (la care se adaugă două holuri), descrierea fiind identică cu cea din cuprinsul certificatului de moştenitor, astfel încât, prin admiterea acţiunii în revendicare, ar dobândi în proprietate un imobil mai mare decât cel menţionat în certificatul de moştenitor.

Constatând că  rapoartele de expertiză tehnică în specialitatea topografie şi construcţii civile întocmite de experţii (...) şi (...)  au avut în vedere actele de proprietate prezentate de către părţi, făcând referire  la cuprinsul acestora şi raportându-se la conţinutul  planului de amplasament şi delimitare înregistrat sub numărul (...) la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, care, deşi face parte din documentaţia cadastrală a pârâţilor, prin intermediul acestuia s-a determinat obiectul titlului de proprietate al reclamantului, din care rezultă în mod evident că încăperea sufragerie şi pridvorul nu au fost dobândite de reclamant prin acest act translativ de proprietate, tribunalul apreciază că cele reţinute de instanţa de fond sunt corecte.

În condiţiile în care reclamantul nu a făcut dovada că a solicitat şi obţinut anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.(...) de către BNP (...) , pentru vânzarea lucrul altuia, determinată de lipsa calităţii de proprietar exclusiv asupra încăperii sufragerie (eventual, după formularea cererii de ieşire din indiviziune cu privire la încăperea sufragerie, în măsura în care aceasta îi revenea în lotul său), astfel încât acesta se bucură de prezumţia de legalitate şi validitate, reţinând şi că acesta a cunoscut obiectul convenţiei părţilor, depunând alăturat cererii de chemare în judecată planul de amplasament şi delimitare înregistrat sub numărul (...) la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, în care apare numărul cadastral şi configuraţia imobilului pârâţilor, tribunalul constată că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, faţă de împrejurarea că prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat  sub nr.(...)  nu a dobândit partea de imobil revendicată, nu se impunea ca prima instanţă să facă verificări cu privire la legalitatea dobândirii dreptului de proprietate de către pârâţi, nefiind învestită cu un petit având acest obiect.

Pentru aceste motive, tribunalul consideră ca prima instanţă a dat o legală şi temeinică soluţionare tuturor motivelor invocate de recurent, impunându-se, în conformitate cu dispoziţiile art.312 C.pr.civ., respingerea recursului ca nefondat.

În conformitate cu dispoziţiile art.274 C.pr.civ., va obliga recurentul la plata către intimaţi a sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge  recursul formulat de recurentul-reclamant (...), împotriva încheierilor de şedinţă din data de 30.10.2014 şi 19.02.2015, precum şi împotriva sentinţei civile nr. 111/26.02.2015 pronunţate de catre Judecatoria Topoloveni în dosarul nr. 808/828/2012, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi (...) , şi (...) , ca nefondat. Obligă recurentul la plata către intimaţi a sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.12.2015.

Domenii speta

Spete similare