Acţiune în răspundere delictuală

Sentinţă civilă 1158 din 25.02.2016


Pe rol judecarea cauzei civile formulată reclamanta .. în contradictoriu cu pârâții .., având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 27.01.2016 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când instanţa, având nevoie de timp pentru a studia actele şi lucrările dosarului şi pentru a delibera, şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, în temeiul art.396 alin.1 Cod procedură civilă a amânat  pronunţarea la data de 11.02.2016, la data de 18.02.2016 şi la data de 25.02.2016.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă constata următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.10.2013 reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâţii ..,  solicitând obligarea acestora la plata sumei de 30.000 lei  reprezentând contravaloarea distrugerii parţiale  a imobilului  proprietatea reclamantei  situat în cvartal  12 parcela 863, înscris  în carte  funciara  nr…, lipsa  de folosinţă a  acestui imobil şi daune morale.

 În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esenţă că pârâţii sunt vinovaţi de  distrugerea parţiala  a imobilului sus menţionat, că a formulat mai multe plângeri penale  care s-au  finalizat cu pronunţarea  sentinţei penale  nr.1331/2013 a Judecătoriei Brăila pronunţată în dosarul nr.3397/!96/2013 prin care s-a respins  plângerea împotriva rezoluţiei  procurorului  şi a ordonanţei nr.747/P/2012.

În ceea ce priveşte  lipsa de folosinţă a imobilului spaţiu comercial  învederează reclamanta  că prin refuzul  aprobării Planului Urbanistic de detaliu în vederea  reabilitării complexului  comercial  Chiscani, societatea reclamantă a  fost împiedicată timp de patru ani la reabilitarea  şi refuncţionalizarea acestui imobil precum şi la obţinerea de beneficii din închirierea acestuia.

Considera reclamanta că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357  si urm. din codul civil.

 În drept, cererea fost întemeiată pe disp. art. 192-194 din codul de procedură civilă,art. 1357 si  art.1358 şi art.1359 din codul civil.

La cerere au fost anexate, în copie, înscrisuri.

La data de 19.03.2014, reclamanta a depus precizări la solicitarea instanţei  prin care a  arătat cuantumul despăgubirilor defalcat,  respectiv 30.000  lei despăgubiri pentru lipsa  de folosinţă  a imobilului pentru perioada 22.09.2011-22.09.2013, 20.000 lei  daune morale pentru lipsa de folosinţă şi 15.785,18 lei  prejudiciu material  potrivit expertizei tehnice dispusa de organele de cercetare penală  în dosarul penal nr.7747/P/2012.filele 36-37.

Pârâtul .. a formulat întâmpinare,filele 55-58, prin care a solicitat  respingerea acţiunii ca nefondată şi  arătând, în esenţă, că  .. era în imposibilitatea de a  închiria, concesiona  sau vinde  către orice persoana suprafaţa de teren  de 958,40 mp având în vedere dispoziţiile legi nr.47/2005. Administratorul societăţii reclamante a făcut demersuri pentru eliberare a certificatului de urbanism  în anul 2008  ştiind ca nu are dreptul de administrare a terenului în suprafaţă de 858,40 mp.

În susţinere a depus în copie  înscrisuri.

Pârâtul .. a formulat întâmpinare,filele 298-301,  prin care solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată  arătând că  reclamanta  nu are niciun drept de proprietate sau de altă  natură  asupra  construcţiilor  menţionate  care să fie distruse şi să genereze vreun prejudiciu.  Învederează că,  atât ca şi persoana fizică cât şi ca viceprimar  al comunei  .., nu a fost niciodată în situaţia de a limita (prin condiţionarea  sau refuzul  eliberării vreunui  aviz autorizaţie de construire sau prin orice alt demers) folosinţa  imobilului  proprietatea societăţii reclamante.

În susţinere a depus în copie  înscrisuri.

Pârâta UAT Chiscani, prin primar, a depus şi ea întâmpinare, filele 175-179, prin care a solicitat  respingerea acţiunii ca nefondată şi a arătat că .. era în imposibilitate de a  închiria, concesiona  sau vinde  către orice persoana suprafaţa de teren  de 958,40 mp având în vedere dispoziţiile legii 247/2005. Administratorul societăţii reclamante a făcut demersuri pentru eliberare a certificatului de urbanism  în anul 2008  ştiind ca nu are dreptul de administrare a terenului în suprafaţă de 858,40 mp. Prin adresa  nr.2758/27.05.2009 ..  a comunicat reclamantei faptul că  în conformitate cu contractul de vânzare cumpărare nr.5664/15.11.2006 deţine  în folosinţă suprafaţa de teren de 954,80 mp  şi că acest contract a fost contestat, fiind pe rolul Judecătoriei Brăila. Din acest motiv cererea reclamantei  privind emiterea planului urbanistic de detaliu nu a  putut fi pusă în dezbateri.

La  primul termen de judecată din 15 octombrie 2014 pârâtul .., prin avocat,  a invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia inadmisibilităţii acţiunii,excepţia prescripţiei extinctive  pentru capătul de cerere privind obligarea pârâţilor  la plata prejudiciului material, excepţii ce au fost respinse prin încheierea de şedinţă din 22 octombrie 2014, fila 10 vol II.

Pârâţii .. au depus concluzii scrise prin care au invocat excepţiile lipsei  calităţii procesuale pasive, excepţii ce au fost puse în discuţia  părţilor în şedinţa din 25 martie 2015 şi respinse prin încheierea din 03.04.2015.

În cauză au fost încuviinţate şi administrate proba cu înscrisuri, expertiza tehnică imobiliară şi expertiza  contabilă.

  S-a ataşat dosarul penal nr.747/P/2012  al Parchetului ...

În şedinţa  din 27.01.2016 reclamanta, prin avocat, a solicitat să se ia act de renunţarea la capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata daunelor morale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine, următoarele:

Potrivit disp. art. 998-999 din vechiul C. civil, aplicabile conform art. 6 alin. 2 NCC, „orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara; omul fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa”.

Din aceste prevederi legale rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer a fi întrunite, cumulativ, următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul. Instanţa urmează să analizeze dacă în cauză sunt îndeplinite aceste condiţii.

  În fapt, potrivit Ordonanţei  nr.747/P/2012 emisă de către  …, reclamanta ..a formulat mai multe plângeri penale împotriva  numiţilor .. pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere  având ca obiect  material  gardul,trotuarul ,o  anexă  şi treptele imobilului compus din  teren si construcţie,  proprietatea sa , situat în ...

Prin Ordonanţa  sus menţionată .. a dispus  următoarele: scoaterea  de sub urmărire penală  a învinuitului  .. pentru  săvârşirea infracţiunilor de participaţie  improprie la distrugere, participaţie improprie al tulburare de posesie şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

 - scoaterea  de sub urmărire penală  a învinuitului  ..  pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie  improprie la tulburare de posesie şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

- scoaterea  de sub urmărire penală  a învinuitului  ..  pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie  improprie la distrugere şi aplicarea uni amenzi administrative  în cuantum de 400 lei.

S-a reţinut astfel că, prin Dispoziţia  nr.263/19.06.2008 învinuitul .. a delegat atribuţiile de serviciu către viceprimarul  comunei .. – învinuitul .., atribuţii care  au fost enumerate  în Anexa 1 a dispoziţiei conform cărora delegatul răspunde de buna administrare a terenurilor  din patrimoniul ..,ia masuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniul dezvoltării rurală,administrare de poduri şi drumuri publice. În cursul lunii septembrie 2008 învinuitul .. a iniţiat  înfiinţarea unei parcări în centrul comunei,pe terenul învecinat cu clădirea Primăriei  şi asupra căruia partea vătămată avea un drept de folosinţă. ... Lucrările au  constat  în demolarea unui segment  al gardului împrejmuitor  a unui trotuar  din beton  cu  suprafaţa de 14 mp şi a treptelor din beton de la o intrare  laterală în clădire în care  funcţiona magazinul şi în decopertarea terenului împrejmuitor construcţiei pe 3 laturi.

S-a reţinut în final în sarcina învinuitului .., fapta de  distrugere constând  în desfiinţarea  treptelor  betonate de la intrarea laterală  şi a  trotuarului din beton  cu suprafaţă de 14 mp şi s-a  apreciat că,  faţă de lipsa antecedentelor  penale, împrejurarea că a  acţionat  cu convingerea că îndeplineşte  una act administrativ a terenului  aparţinând  unităţii  pe care o conducea, în interesul  acestei unităţi, treptele şi trotuarul  având o valoare modică,  faptei  îi lipseşte gradul de pericol social  al unei infracţiuni.

Prin sentinţa  penală  nr.1331/22 iulie 2013, definitivă, Judecătoria  Brăila  a respins plângerile formulate de  .. împotriva  Ordonanţei  date de  ... Prin prezenta acţiune, astfel cum a fost precizată,  reclamanta solicită obligarea pârâţilor atât la plata contravalorii distrugerii parţiale a imobilului proprietatea sa pentru care aceasta a  formulat plângerile penale  finalizate prin Ordonanţa nr.747/P/2012, cât şi la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a imobilului.

Potrivit  Art. 22  din codul de procedură penală  în vigoare la data pronunţării sentinţei  penale  nr.1331/22 iulie 2013 a Judecătoriei Brăila (art. 28 NPP)  „Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.”

Faţă de dispoziţiile legale anterior invocate, instanţa  reţine  că,  în ceea ce îl priveşte pe pârâtul ..,  săvârşirea faptei de distrugere  a imobilului proprietatea reclamantei, sub forma participaţiei improprii, a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat  prin sentinţa  penale  nr.1331/22 iulie 2013 a Judecătoriei Brăila.

Potrivit raportului de expertiză tehnică  imobiliară întocmit în cauza de faţă de expert th. Ocheşel Veronica, filele 66-72 vol II, şi a suplimentului la raportul de expertiză th., fila.24, contravaloarea distrugerilor provocate la  imobilul  proprietatea reclamantei  constând în  treptele  din beton şi suprafaţa trotuarului de 14 mp  este în valoare de 1649 lei (584 lei treptele  din beton  şi 1065 lei suprafaţa trotuarului de 14 mp).

În consecinţă, faţă de situaţia de fapt  expusă  şi dispoziţiile  legale invocate, reţinând întrunirea tuturor cerinţelor răspunderii civile delictuale  în persoana  pârâtului .. cu privire la  fapta de distrugere, instanţa urmează să  admită în parte cererea reclamantei  sub acest  aspect şi să  oblige pe pârâtul .. să plătească reclamantei suma de 1649 lei despăgubiri civile.

Faţă de pârâtul .., instanţa reţine că în urma cercetărilor penale a rezultat că învinuitul Crăciun Ion  nu a  săvârşit  nicio faptă prevăzută de legea penală, rezoluţie  menţinută de Judecătoria Brăila, motiv pentru  care prezenta acţiune a reclamantei pentru repararea prejudiciului  ce ar fi decurs din săvârşirea faptei de distrugere a imobilului  proprietatea reclamantei  este  neîntemeiată  şi urmează să fie respinsă ca atare.

De asemenea, instanţa  constată  că nu se poate  reţine  în sarcina ..  săvârşirea faptei de distrugere a imobilului reclamantei  câtă vreme,  aşa cum s-a reţinut  şi în cadrul cercetărilor penale, prin dispoziţia  nr.263/19.06.2008 învinuitul .. (evident, în calitate de primar al .. ) a delegat atribuţiile de serviciu către viceprimarul  comunei .., atribuţii care  au fost enumerate  în Anexa 1 a dispoziţiei conform cărora delegatul răspunde de buna administrare a terenurilor  din patrimoniul .., ia masuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniul dezvoltării rurală,administrare de poduri şi drumuri publice.

Aşadar, cererea reclamantei privind obligarea pârâtei ..  la plata contravalorii distrugerii parţiale  a imobilului proprietatea sa, este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă ca atare.

Cu privire la capătul de cerere formulat de reclamanta .. privind  obligarea pârâţilor la lipsa  de folosinţă imobilului, instanţa  apreciază că este  nefondat şi urmează să fie respins ca atare.

Astfel, pentru lipsa de folosinţă a imobilului - spaţiu comercial,  reclamanta  a invocat  că prin refuzul  aprobării Planului Urbanistic de detaliu în vederea  reabilitării complexului  comercial  .., societatea reclamantă a  fost împiedicată timp de patru ani la reabilitarea  şi refuncţionalizarea acestui imobil precum şi la obţinerea de beneficii din închirierea acestuia. Aşadar,  reclamanta consideră că fapta ilicită ce a împiedicat-o să folosească  imobilul  ar fi fost refuzul  aprobării Planului Urbanistic de detaliu în vederea  reabilitării complexului  comercial  ,..

Întrucât reclamanta avea posibilitatea  contestării refuzului aprobării Planului Urbanistic la instanţa  de contencios  administrativ potrivit legii dar nu a uzat de aceasta cale şi, prin urmare,  nu a dovedit că refuzul  aprobării Planului Urbanistic a  fost  nelegal, instanţa consideră că  prima condiţie a răspunderii  civile delictuale, respectiv  existenţa faptei ilicite, nu este îndeplinită.

În consecinţă, având în vedere aceste considerente, instanţa  nu va mai  analiza celelalte condiţii  ale  răspunderii civile delictuale, fiind lipsite de obiect şi, de asemenea, nu va mai analiza nici  apărările  formulate de pârâţi în sensul de a stabili  daca  aceştia aveau  sau  nu competenţa de  a  aproba  Planului Urbanistic de detaliu.

Cu privire la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 cpc alin.1 instanţa îl va obliga pe pârâtul . ca parte căzută în pretenţii, să plătească reclamantei suma de 520 lei cheltuieli de judecată constând în 120 lei taxa judiciară de timbru aferentă pretenţiilor admise  şi  400 lei  parte  din onorariul de expertiză th. imobiliara  conform art.453 alin.2 cpc.

  Instanţa va lua act că  pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Ia act de renunţarea la judecata cererii reclamantei privind obligarea pârâţilor la daune morale.

Admite în parte  acţiunea precizată privind pe reclamanta .., în contradictoriu cu pârâții ..

Obligă pârâtul .. să plătească reclamantei suma de 1649 lei despăgubiri civile şi 520 lei cheltuieli de judecată.

Respinge acţiunea  reclamantei,în rest.

Ia act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu  apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul  se depune la Judecătoria Brăila