Anulare act

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 10.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâta *** ca obiect „anulare act”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reclamantul, prin avocat, cu delegaţie la dosar şi pârâta, prin consilier juridic, cu delegaţie la dosar.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că procedura de citare  este legal îndeplinită. 

Instanţa retine că pârâta a depus înscrisurile solicitate de către instanţă.

In temeiul dispoziţiilor art. 244 alineatul 1 din Codul de procedură civilă instanţa  declara  cercetarea procesului încheiată si nemaifiind alte cereri de formulat şi nici alte incidente de soluţionat, în temeiul dispoziţiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, instanţa declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul părţilor în vederea susţinerii cererilor şi apărărilor formulate în proces.

Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, să se constate nelegalitatea rezultatului evaluării anuale a reclamantului, nelegalitatea procesului verbal cu numărul indicat din data de 14.04.2015, obligarea angajatorului la respectarea rezultatului primei evaluări la care acesta a luat punctajul necesar pentru a fi considerat în funcţia respectivă, obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 500.000 lei, cu cheltuieli de judecată. S-a organizat o evaluare anuală în care reclamantul a luat 82 de puncte, ceea ce reprezenta o notă de trecere şi după ce s-a efectuat această evaluare s-a emis o decizie de către directorul de atunci şi a anulat acest rezultat de evaluare, dispunând să se refacă procedura de evaluare. S-a efectuat cea de-a doua procedură de evaluare în care a constat într-o fază scrisă cu un proiect managerial care este depus de către cel evaluat cu 87 de puncte şi cea de-a doua fază care a constat într-un fel de interviu care a durat 45 de minute în care s-au pus întrebări de genul ,, De ce Pro Tv are mai multe likeuri pe Facebook decât TVR,, şi alta ,,De ce managerul direcţiei de ştiri nu a lucrat bugetul pentru a face publicitate pe Facebook pentru a obţine mai multe likeuri,, făcând foarte clar faptul că a vrut să anuleze nota mare de 87 de puncte luată la proiectul managerial. De asemenea, reclamantul, la un moment dat intră în concediu medical şi îi este schimbat felul muncii, fiind trecut pe funcţia de reporter, rezultând faptul că fostul director general a făcut o concediere abuzivă. În legătură cu daunele morale, fostul director general al TVR nu s-a mulţumit doar să-l demită ci a făcut o campanie de denigrare în presă în care l-a acuzat că ar fi organizat trei interviuri cu membrii ai guvernului, uitând de preşedintele ţării. Pe motivul de apartenenţă politică s-a spus de către reclamant că este pro guvern şi anti opoziţie în timp ce directorul de atunci era pro opoziţie, acesta neputându-se duce la altă televiziune pentru a se angaja, stricându-i-se reputaţia.

Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea acţiunii, ca netemeinică. De asemenea, susţine că reclamantul uită că în cazul primei evaluări, rezultatul a fost în lipsa acelei anexe manageriale. Lipsa acesteia se datorează exclusiv reclamantului, deoarece acesta a refuzat de a încheia această anexă managerială. Faptul că a făcut demersuri către reclamant ca toate lucrurile să fie egale, consideră că nu are temeinicie să solicite instanţei să constate că prima evaluare este legală deşi a lipsit această anexă managerială. Urmare a sesizărilor depuse la Comisia de Contestaţii, s-a apreciat şi s-a ajuns la concluzia că acel proces de evaluare a fost viciat de două persoane, respectiv a reclamantului şi a doamnei Oana Popescu, iar din acest motiv s-a decis reluarea acelei evaluări, fiind aprobată de Consiliul de Administraţie, respingând aprecierile reclamantului ca fiind nefondate. De asemenea, se află la dosarul cauzei, un act în care reclamantul înţelege că dacă obţine un rezultat nesatisfăcător să înceteze de drept mandatul managerial. În conformitate cu art. 33 din acest regulament, Comisia de Contestaţii are competenţa să analizeze respectiva procedură privind organizarea. Această comisie a stabilit ca punctajul maxim la reevaluare să se facă doar în baza criteriilor şi nu a subcriteriilor, aceasta constatând în totalitate că s-a respectat regulamentul în procedura de reevaluare a reclamantului. Privind daunele morale, reclamantul dacă avea ceva de susţinut putea să o facă pe calea penală.

Reclamantul, prin avocet, susţine că acea anexă managerială nu este un act care să fie scris şi anexat de către salariat, ci trebuie să pre-existe şi apoi semnată de ambele părţi fiind vorba de o listă de criterii de performanţă care şi le asumă ambele părţi, de altfel reclamantul, văzând că se întârzie a formulat din anul 2014, în repetate rânduri a făcut cereri către Consiliul de Administraţie pentru a se emite această adresă managerială. Adică acea anexă managerială trebuia emisă de către angajator înainte ca salariatul şă se angajeje şi nu există nici o fişă a postului care să stea la baza acelei evaluări anuale.

Pârâta, prin consilier juridic, susţine că punctele 1 şi 2 din pagina 12 a contestaţiei precizează că reclamantul având funcţia de producător executive , urmare a acestui concurs a câştigat acest proiect managerial şi îşi exercită suplimentar funcţia de coordinator cu atribuţii de director department, neexistând o fişă a postului la nici unul dintre aceşti coordonatori, ci acea anexă managerială.

În temeiul dispoziţiilor art. 394 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, Tribunalul declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera în baza art. 396 C.pr.civ.,

DISPUNE

Amana pronuntarea la data de 13.11.2015.

Pronuntata in sedinta publica, astazi 10.11.2015.

Preşedinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 13.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de reclamantul *** în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect „anulare act”.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în  şedinţa publică din 10.11.2015 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 13.11.2015 când:

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera în baza art. 396 C.pr.civ.,

DISPUNE

Amana pronuntarea la data de 20.11.2015.

Pronuntata in sedinta publica, astazi 13.11.2015.

Preşedinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ NR.

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 20.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect „anulare act”.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în  şedinţa publică din 10.11.2015 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 13.11.2015 si pentru data de 20.11.2015 când :

T R I B U N A L U L,

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele: 

Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCUREŞTI SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE sub nr.*** la data de 24.04.2015 reclamantul  *** a formulat in contradictoriu cu parata  *** contestaţie împotriva Procesului-Verbal nr. 134609/14.04.2015, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună constatarea nelegalităţii şi, implicit, a nulităţii acestuia, obligarea angajatorului la respectarea rezultatului primei evaluări, obligarea paratei la plata daunelor morale, în cuantum de 500.000 de lei, obligarea  paratei la plata cheltuielilor de judecată .

In motivarea acţiunii reclamantul a arătat ca reevaluarea sa a fost lovită de nulitate absolută, având în vedere că:-niciodată nu a fost încheiată, între reclamant şi pârâtă, anexa managerială care să conţină criteriile şi indicatorii de performanţă, în temeiul căreia să se efectueze evaluarea anuală a reclamantului, nu i-a fost comunicată şi nici nu există o fişă a postului, aferentă funcţiei de Coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri, ocupat de acesta, care să permită o eventuală identificare a criteriilor de evaluare a reclamantului, comisia de reevaluare nu a fost constituită potrivit normelor interne, în subsidiar, în măsura în care onorata instanţa va trece peste motivele de nulitate anterior indicate, considera că reevaluarea este nelegală şi astfel lovită de nulitate, întrucât nu a fost respectată metodologia prevăzută pentru susţinerea raportului de activitate, nu au fost analizate rezultatele activităţii prestate, i-au fost cauzate grave prejudicii în ceea ce priveşte imaginea publică, impunându-se obligarea angajatorului la repararea acestui prejudiciu.

In fapt, reclamantul este angajat al SRTV, având încheiat contract individual de muncă cu această societate. In urma câştigării concursului de proiecte de management, organizat în anul 2013, între reclamant şi pârâtă a intervenit un act adiţional la contractul individual de muncă, prin care i s-a schimbat funcţia deţinută din producător TV în cadrul Producător General, Direcţia Ştiri, Producţie editorială ştiri şi emisiuni, în Coordonator cu atribuţii de Director al Direcţiei de Ştiri.

Prin actul adiţional, s-a prevăzut că va exercita în perioada 01.09.2013 - 31.12.2016 sarcini de coordonator, suplimentar atribuţiilor prevăzute în fişa postului (pentru postul de producător TV) potrivit proiectului managerial şi, respectiv anexei manageriale (care nu a mai fost încheiată niciodată), părţi componente ale actului adiţional.

Prin acelaşi act adiţional, s-a stabilit ca anexa managerială să cuprindă indicatorii de performanţă pentru exerciţiile financiare 2014 -2016. Până în data de 31.12.2013, proiectul managerial a ţinut loc de anexă managerială, însă de atunci şi până în prezent, nu au fost agreaţi indicatorii de performanţă, angajatorul nu a înţeles să încheie un astfel de act, absolut necesar pentru evaluarea anuală a managerilor. Aşadar, nici până în acest moment, angajatorul nu a înţeles să stabilească, de comun acord cu reclamantul, indicatorii de performanţă pentru evaluarea activităţii Coordonatorului cu atribuţii de Director al Direcţiei de Ştiri.

Reclamantul arata ca procedura de evaluare managerială se regăseşte în capitolul III din Regulamentul privind selecţia managerilor şi evaluarea managementului executiv în cadrul SRTV, astfel cum a fost aprobat acesta prin HCA nr. 55/28.05.2013.

Astfel cum este prevăzut în cuprinsul Regulamentului privind selecţia managerilor şi evaluarea managementului executiv în cadrul Societăţii Române de Televiziune, aprobat prin HCA al SRTV nr. 55/2013, cu modificările şi completările ulterioare precum şi ale O.P.D.G. nr.C/371/2014, a participat la evaluarea realizată în cadrul societăţii.

In urma participării la evaluare, Secretariatul Comisiilor de Evaluare, constituit potrivit O.P.D.G. nr. C/373/2014 i-a comunicat rezultatul evaluării: 81,10 puncte, acest rezultat fiind suficient pentru a promova evaluarea anuală.

Deşi, reclamantul nu a făcut contestaţie împotriva rezultatului obţinut, fiind singurul în măsură să conteste rezultatul comunicat, astfel cum este prevăzut prin dispoziţiile art. 33 Regulamentul indicat, în data de 09.03.2015 a fost înştiinţat, de către Departamentul de Resurse Umane al SRTV, cum că procesul de evaluare a fost anulat.

Precizeza că nu există reglementată nicio procedură care să conducă la o astfel de măsură, în afară de cea a eventualei contestaţii (la formularea căreia este îndrituit exclusiv managerul nemulţumit de rezultate evaluării).

Decizia comunicată de catre Departamnetul Resurse Umane nu a fost motivată, ci doar i s-a indicat un singur pasaj dintr-un Raport al Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor în care se preciza că procesul de evaluare a fost viciat şi s-a decis unilateral anularea procesului de evaluare. Nici un act şi nici o decizie, întocmite în acest sens, nu i-au fost aduse la cunoştinţă.

În urma acestui act abuziv al angajatorului, a fost constituită o nouă comisie de reevaluare a performanţelor. In cadrul primei etape a evaluării, respectiv etapa analizării raportului de activitate, reclamantul a obţinut 87,66 puncte.

In cadrul celei de-a doua etape, care practic nu reprezenta altceva decât susţinerea şi prezentarea orală a raportului de activitate în faţa Comisiei, diferenţa de punctare faţă de prima etapă neavând cum să fie majoră, dacă se respecta modalitatea de evaluare prevăzută în regulament, a fost depunctat într-o asemenea manieră încât media celor două etape ale evaluării să scadă sub baremul necesar.

Astfel, în data de 03.04.2015, reclamantul s-a prezentat în faţa Comisiei de reevaluare, fiind pregătit în vederea susţinerii raportului de activitate.

Primele 45 de minute din interviu nu au avut nicio legătură cu ceea ce trebuia să aibă loc în această etapă a evaluării, întrebările adresate de către Comisie au vizat acţiuni sau inacţiuni din trecut (perioada în afara celei avute în vedere pentru evaluarea reclamantului, în care a îndeplinit funcţia de Coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei de Ştiri).

A fost chestionat în legătură cu vechiul raport de activitate, în temeiul căruia obţinuse punctajul necesar, dar care a fost anulat din motive necunoscute reclamantului, despre faptul că a contestat decizia de anulare a evaluării iniţiale etc. Faţă de aceste întrebări care nu îşi regăseau rostul în reevaluare, i s-a adus la cunoştinţă că acestea sunt necesare pentru înţelegerea situaţiei anterioare acestei reevaluări, pentru a fi luată o decizie. In cadrul reevaluării au fost avute în vedere aspecte care nu aveau nicio legătură cu raportul de activitate, aspecte care nu ar fi putut face obiectul celei de-a doua etape a evaluării.

In cadrul interviului, Comisia a comparat raportul anterior (martie 2015), cu cel actual (analizat în faţa Comisie, în data de 03.04.2015), apreciind că există cuvinte asemănătoare între cele două rapoarte, iar acest lucru ar fi nepermis. O astfel de abordare frizează absurdul, activitatea reclamantului pentru perioada analizată fiind aceeaşi. Nu avea cum să prezinte îndeplinirea altor obiective faţă de cele pe care deja le prezentase în cadrul primei evaluări anulate abuziv.

De asemenea, în cadrul interviului i s-a reproşat faptul că nu au fost realizate anumite activităţi sau programe care, de altfel, nu aveau cum să fie îndeplinite la momentul evaluării, întrucât aveau termen de finalizare ulterior, potrivit proiectului de management prin care a câştigat concursul organizat de SRTV. I s-a pus în vedere că pagina de Facebook are prea puţine like-uri în comparaţie cu PRO TV, fiind încă o dată absurdă aprecierea Comisiei. Oricum acest aspect nu facea parte din obiectivele reclamantului. A fost întrebat dacă există animozităţi între membrii Consiliului de Administraţie şi cei ai Comitetului Director.

I s-a mai reproşat faptul că Direcţia Ştiri nu a cumpărat spaţiu publicitar pe reţeaua de socializare Facebook, deşi această direcţie nu avea alocat un astfel de buget şi nici nu are dreptul să facă astfel de achiziţii, de care se ocupă în mod direct Departamentul de Marketing. Vina reclamantului, conform Comisiei, consta în faptul că nu a depus suficiente intervenţii şi presiuni pentru atingerea acestui rezultat.

I s-a mai repoşat în cadrul interviului că a organizat de-a lungul anului 3 interviuri cu membrii ai Guvernului, iar acest lucru ar pune în pericol echidistanţa emisiunii de ştiri, fiindu-i imputată o vină politică, însă reclamantul a organizat şi realizat interviuri atât cu lideri ai partidelor din opoziţie, cât şi cu cei aflaţi la putere.

Comisia i-a reproşat activităţi sau neîndeplinirea anumitor activităţi ce ţin exclusiv de atribuţiile şefilor de compartimente, aceasta în contextul în care toţi şefii de compartimente au primit evaluări pozitive.

In niciun moment interviul nu a avut drept obiect indicatorii de performanţă (care constituiau atât potrivit actului adiţional la CIM, cât şi prevederilor art. 2, art. 5 din Regulament, chiar fundamentul evaluării anuale) pe care ar fi trebuit să le respecte, nefiindu-i adresate întrebări cu privire la buget, despre modul în care a redus cheltuielile, despre audienţele realizate sau despre performanţele emisiunilor realizate.

Mai mult, în situaţia în care nu si-ar fi îndeplinit anumite obiective ar fi fost depunctat la evaluarea raportului scris, însă acest lucru nu s-a întâmplat; după cum a menţionat, în urma primei etape obţinusem 87,66 puncte.

Reclamantul mai arata ca nu i-a  fost comunicată nici o fişă a postului, aferentă funcţiei de conducător de departament, ocupat de reclamant, care să permită o eventuală identificare a criteriilor de evaluare a reclamantului.

Fişa postului reprezintă alături de Regulamentul Intern, unul dintre documentele cele mai flexibile în stabilirea, derularea şi încetarea raporturilor de muncă. Prin intermediul fişei postului se realizează o descriere corectă a locului de muncă facilitând atât munca angajatorului, cât şi pe cea a angajatului, reprezentând un instrument obţinut în urma derulării procesului de analiză a muncii pentru fiecare post în parte şi cuprinde caracteristicile efective ale postului respectiv. Ea reprezintă documentul care traseaza responsabilitatile unei anumite funcţii si este singurul reper de evaluare a performantelor unui salariat.

Mai mult, modalitatea de constituire a Comisiei de reevaluare, precum şi componenţa acesteia a contravenit dispoziţiilor regulamentare.

In primul rând, componenţa Comisiei reevaluare a fost constituită de 3 membri, în loc de 5 membri, nemaifiind asigurată transparenţa şi echidistanţa deciziilor. Nu s-a mai respectat principiul agreat de Consiliul de Administraţie, ca în procesul de reevaluare să nu se mai regăsească persoane implicate în procedura de evaluare.

Membrii Comisiei de reevaluare nu au fost numiţi prin tragere la sorţi, ci au fost numiţi direct prin HCA.

Componenţa Comisiei de reevaluare a fost aceeaşi pentru ambii candidaţi reevaluaţi, aspect nerelevat de Regulament.

Un ultim aspect care trebuie menţionat este că, Hotărârea CA nr. 40 a fost adoptată de un organism condus de către Preşedintele Director General, dl. Tănase, iar prin această hotărâre s-a stabilit că preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor să fie chiar dl. Stelian Tănase, acesta asigurându-şi astfel puterea de decizie în ceea ce priveşte evaluarea reclamantului, reprezentând corolarul tuturor acţiunilor demarate de acesta împotriva reclamantului de-a lungul timpului.

Astfel, demersurile organizate de angajator cu privire la reevaluarea reclamantului sunt profund nelegale, încadrându-se în limitele unei hărţuiri morale (mobbing).

In subsidiar, în măsura în care onorata instanţa va trece peste motivele de nulitate anterior indicate, reclamantul considera că reevaluarea sa este nelegală şi astfel lovită de nulitate, întrucât nu a fost respectată metodologia prevăzută pentru susţinerea raportului de activitate.

Astfel in  art. 27 alin. (1) lit. b din Regulament reglementează etapa a Il-a evaluării managerilor. Potrivit acestui text, în cadrul acestei etape are loc susţinerea de către manager a raportului de activitate. Aşadar, în cadrul acestei etape, managerul evaluat este dator să susţină raportul de activitate depus şi să aducă, acolo unde este cazul, completări sau lămuriri Comisiei de evaluare.

Ceea ce s-a întâmplat în realitate în faţa Comisiei de reevaluare nu a avut nicio legătură cu textul indicat.

Reclamantul mai arate ca i-au fost cauzate grave prejudicii imaginii publice, impunându-seobligarea angajatorului la repararea acestui prejudiciu.

Cu privire la daunele morale, solicita acordarea acestora în temeiul art. 253 din Codul muncii, care prevede faptul că angajatorul este obligat în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Potrivit art. 58 alin. (1) C.civ., „Orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte asemenea drepturi recunoscute de lege''. Aceste dispoziţii sunt dezvoltate, în privinţa dreptului la demnitate, de art. 72 alin. (1) C.Civ., potrivit căruia „orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale”.

Drepturile personalităţii sunt drepturi absolute, inalienabile, imprescriptibile, cu caracter strict personal. Reglementarea enumeră exemplificativ drepturi ale personalităţii. în această enumerare sunt incluse şi acele drepturi ale personalităţii care definesc omul ca subiect al stărilor şi relaţiilor emoţionale sau afective, cum este dreptul la demnitate .

Potrivit art. 252 C.Civ., denumit „Ocrotirea personalităţii umane” şi inclus în titlul V "Apărarea drepturilor nepatrimoniale” din Cartea I a Codului Civil, „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea (sbl. mea), intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică”.

De asemenea, potrivit alin. (1) al art. 1349 (Răspunderea delictuală”) din Codul civil, „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile sau inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, „Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Astfel, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la acoperirea prejudiciului moral, cuantificat la suma de 500.000 lei, ca efect al atragerii răspunderii acesteia. Reclamantul a apreciat ca  pârâta a săvârşit cu vinovăţie o faptă ilicită, cauzându-i astfel un prejudiciu.

In ceea ce priveşte fapta ilicită, pârâta a încălcat drepturi ale reclamantului reglementate de nomele din dreptul muncii, respectiv, dreptul la demnitate în muncă; Dreptul menţionat poate fi văzut ca o aplicaţie, în materia dreptului muncii, a libertăţii psihice consacrate în mod direct de Constituţia României, şi în mod indirect, ca un aspect al dreptului la respectarea vieţii private şi de familie, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art. 8) .

In ceea ce priveşte prejudiciul, prin încălcarea drepturilor reclamantului, atât cel de dreptul muncii, cât şi cel privind dreptul la imagine al reclamantului, pârâta a cauzat reclamantului o stare permanentă de incertitudine, insecuritate economică şi anxietate încă de la momentul cercetărilor abuzive întreprinse de Directorul general împotriva reclamantului, care au culminat cu anularea evaluării iniţiale şi acordarea unei notări necorespunzătoare;

Starea psihică şi fizică a reclamantului a fost astfel grav afectată întrucât, ulterior acestor măsuri abuzive a fost nevoit să, din cauza unor complicaţii de sănătate, să intre în concediu medical, fiind şi în acest moment sub tratament;

In ceea ce priveşte legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, aceasta este redată prin caracterul inerent al prejudiciului produs prin raportare la fapta ilicită. Astfel, faptele ilicite săvârşite sunt de natură a provoca un  prejudiciul moral .

In ceea ce priveşte vinovăţia, reaua-credinţă a pârâtei rezultă din modul în care pârâta s-a comportat atât prin Directorul general, cât şi prin comportamentul membrilor din Comisia de reevaluare, pe parcursul interviului, şi cei din Comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Din toate aceste aspecte rezultă cu claritate că pârâta a urmărit să creeze reclamantului o stare de incertitudine legată de drepturile sale, o stare de insecuritate economică generată de riscul de a nu mai face faţă presiunii provenite din partea Directorului General. Pe scurt, pârâta a urmărit să creeze o presiune psihică asupra reclamantului, care să îi permită să aibă conduita contractual dorita, fară ca reclamantul  să-l poata contesta.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispoziţiile art. 253, art. 268 din C.muncii, art. 211 din Legea nr. 62/2011.

Parata a formulat intampinare solicitand instantei admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererilor iar pe fond respingerea contestatiei ca nelegală şi netemeinică pentru urmatoarele:

Parata a apreciat ca solicitarile reclamantului sunt inadmisibile datorita faptului ca acesta produce dovada inadmisiblitatii cererii de chemare in judecata, astfel cum a inteles sa o formuleze.

Parata arata ca si in cazul primei evaluari se vorbeste în fapt de aceeaşi situatie, ca si in cazul reevaluarii, adica, anexa manageriala despre care face vorbire reclamantul nu exista, iar Proiectul managerial a tinut loc de anexa manageriala.

Ca atare,se întreba parata cum s-ar putea constata vreodata faptul ca reevaluarea este nelegala si implicit, in consecinţa ar fi lovita de nulitate, motivat pe considerentul ca niciodata nu a fost incheiata acea anexa manageriala, in condiţiile in care si prima evaluare a reclamantului a avut loc in lipsa unei anexe manageriale? Iar daca reclamantul  a solicitat instantei sa hotarasca faptul ca angajatorul trebuie sa tina seama de rezultatul evaluarii iniţiale efectuata in condiţiile aratate, identice cu cele ale efectuării reevaluarii  oare reclamantul considera ca situatia in care se afla la evaluare era legala si cea in care se afla la reevaluare (identica cu prima, asa cum am aratat) era ilegala?

Un alt aspect important pe care il face cunoscut instantei este cel cu privire la cauzele ce au dus finalmente la starea de "inexistenta a anexei manageriale" invocata de reclamant ca temei al anularii rezultatului reevaluarii sale, prin urmatoarele documente interne ale SRTv:

Prin adresa nr. 20214/12.08.2014, Departamentul Resurse Umane a transmis o propunere de anexa manageriala - documentul invocat ca lipsind, de către reclamant cu obiective conform proiectului managerial depus pentru perioada coordonării ce urma sa fie supusa ulterior evaluarii la termen, conform procedurii interne, catre toate structurile din SRTv, deci a făcut diligenta catre reclamant, pentru ca, in vederea elaborarii de comun acord a anexei manageriale la actul adiţional la CIM, prin care acesta exercita suplimentar funcţiei de execuţie si atributii de coordonare, acesta sa prezinte, citeaza: "obiectivele pe care le-ati realizat in perioada de la castigarea concursului de selecţie manageri si pana in prezent, precum si obiectivele ce urmeaza sa le realizaţi in perioada urmatoare. Va rugam ca obiectivele prezentate sa contina si data pana la care vor fi acestea realizate. Obiectivele stabilite vor face obiectul anexei manageriale pe baza careia veti fi evaluat in calitate de coordonator”.

Printr-un e-mail transmis reclamantului in data de 22.08.2014, ora 11.39, reprezentantul Departamentului de Resurse Umane, d-na Diana Zaharia, i-a pus la dispoziţie acestuia materialele pentru definitivarea obiectivelor propuse in vederea îndeplinirii mandatului de coordonator al structurii. Totodata i se precizeaza si faptul ca acele materiale au fost elaborate tinand seama de proiectul de management pe care reclamantul l-a prezentat la concursul de selecţie manageri si de sinteza pe care Dep. Resurse Umane a efectuat-o pe baza acestuia, si i se pune in vedere ca pana la data de 27.08.2014 sa transmita prin e-mail obiectivele pe care le-a realizat si cele pe care si le propune in perioada urmatoare. Se precizeaza prin acel e-mail si faptul ca acestea (obiectivele pe care le-a realizat si cele pe care si le propune in perioada urmatoare), vor face obiectul anexei manageriale pe baza careia va fi evaluat pentru calitatea de coordonator a structurii.

Reclamantul, prin adresa nr. 107250/27.08.2014,  a comunicat Dep. Resurse Umane faptul ca evaluarea nu poate avea loc in lipsa anexei manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013, respectiv, citeaza:"amintesc împrejurarea ca evaluarea anuala se refera la <gradul de realizare a indicatorilor de performanta> din anexa manageriala si nu la obiective realizate in trecut sau la obiective viitoare, astfel cum solicitati prin adresa nr. 20214/12.08.2014. Conform actului adiţional, in lipsa anexei manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013, evaluarea nu poate avea loc." (pag.2,paragraful 3 din adresa nr.107250/27.08.2014). In aceasta situatie documentul care facea referire la obiective, respectiv "Proiectul managerial" asumat prin semnătură si depus de catre insusi reclamantul, in vederea participării la concursul de proiecte manageriale, a tinut loc de anexa manageriala.

Reclamantul a prezentat Dep. Resurse Umane "stadiul îndeplinirii obiectivelor din proiectul managerial" precizând tot odata, ca materialul astfel întocmit: "nu poate constitui anexa manageriala” (pag. 2, ultimul paragraf din adresa nr. 107.250/27.08.2014).

Aşadar, dupa momentul comunicării de catre reclamant a adresei nr.107250/27.08.2014, nu s-a mai încheiat acea anexa manageriala datorita refuzului explicit, pe de o parte si implicit pe de alta parte, enuntat de catre reclamant, prin adresa nr. 107250/27.08.2014.

In consecinţa, parata arata faptul ca reclamantul a fost cel ce a inteles sa refuze încheierea anexei manageriale si nu Angajatorul, asa cum se susţine în contestatie.

Pe fondul cauzei a aratat ca reclamantul este angajat al Societatii Romane de Televiziune avand funcţia de Producător TV la Direcţia Ştiri, Producţie Editoriala Ştiri si Emisiuni-aceasta fiind încadrarea sa pe funcţie conform Contractului Individual de Munca nr. 1248 din 01.08.1994 si a Actelor Adiţionale Subsecvente încheiate de parti, iar in conformitate cu prevederile actului adiţional incheiat cu data de 01.09.2013 pana la data de 31.12.2016, acesta exercita suplimentar funcţiei de execuţie si atributii de coordonare, si nu cum greşit a mentionat reclamantul in pag. 2 primul paragraf.

Pe durata derulării Contractului individual de munca, reclamantul a mai ocupat funcţia de Director Interimar al Direcţiei Ştiri, si ulterior de Cooordonator cu atributii de director, iar pentru aceasta activitate salariatul a fost remunerat suplimentar conform actului adiţional.

In baza Hotararii nr. 55/2013 a Consiliului de Administraţie al SRTv din 28.05.2013 prin care s-a aprobat Regulamentul privind selecţia coordonatorilor cu atributii de manageri si evaluarea acestora, Societatea Romana de Televiziune a organizat o selecţie a coordonatorilor cu atributii de manageri, prin concurs. Precizeaza ca in urma procesului de restructurare la nivelul SRTv care a avut loc intre 2012 si 2013, organigrama SRTv nu mai conţine posturi de conducere, in afara postului "Preşedinte Director General" (PDG) si a postului "Director Economic", atributiile manageriale fiind delegate de PDG către "coordonatori cu atributii de directori (departament, direcţie], sefi serviciu", dupa caz.

In urma organizarii acestei selecţii de către SRTv, reclamantul a înţeles sa participe la acest concurs fiind de acord intocmai cu continutul acestui Act Administrativ emis de Consiliul de Administraţie al SRTv, Hotararea nr. 55/2013 a Consiliului de Administraţie si a celorlalte hotarari ale Consiliului de Administraţie al SRTv care reglementează cadrul legal al evaluarii acestei categorii de personal, (anexate prezentei]

Mai arata parata ca din  Actul Adiţional semnat de parti in data de 01.09.2013, prin care părţile cu respectarea principiului de drept mutuus consensus au agreat: "Societatea Romana de Televiziune si Salariatul LUKACSi CLAUDIU, avand funcţia de Producător Tv,  avand in vedere rezultatul concursului de proiecte manageriale, organizat in baza Regulamentului privind selecţia managerilor executiv, aprobat prin HCA nr. 55 din 28.05.2013 , părţile au convenit sa completeze contractual individual de munca, astfel: începând cu data de 01.09.2013, pana la data de 31.12.2016 Claudiu Lukacsi va exercita si sarcini de Coordonator cu Atributii de Director al Direcţiei Ştiri.

In urma participării la evaluare, Secretariatul Comisiilor de Evaluare, constituit potrivit ORDG nr. C/373/2014, i s-a comunicat rezultatul obtinut urmare a evaluarii.

In urma desfasurarii evaluarii anuale a managementului executiv, conform Regulamentului privind selecţia managerilor si evaluarea managementului executiv in cadrul SRTv, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administraţie nr. 55/2013, cu modificările si completările ulterioare, si a soluţionării contestatiilor si sesizărilor depuse, membrii Comisiei pentru soluţionarea contestatiilor, comisie constituita conform Ordg nr. C/374/2014, au apreciat ca procesul de evaluare a fost viciat in cazul evaluarilor Coordonatorului cu atributii de Director Ştiri, domnul Claudiu Lukacsit (conform Raportului nr. 134581/26.01.2015) si a coordonatorului cu atributii de Producător Executiv, doamna Ioana Cătălina Popescu (conform răspunsului înregistrat cu nr. 134592/05.03.2015) si s-a decis anularea evaluarilor anuale in aceste doua cazuri.

Desi anularea evaluarilor nu este prevăzută de Regulament, o astfel de abordare este absolut necesara, in condiţiile in care rapoartele de activitate ale celor doi manageri, Coordonatorul cu atributii de Director Ştiri, domnul Claudiu Lukacsi, respectiv coordonatorul cu atributii de Producător Executiv, doamna Ioana Cătălină Popescu, sunt identice de la criteriul/capitolul A pana la criteriul / capitolul F, iar comisiile de evaluare nu au tinut cont de acest aspect.

Pe cale de consecinţa, in mod legal, prin art. 1 din Hotararea HCA nr. 40/2015, (anexata prezentei), Consiliul de Administraţie al SRTv,  a aprobat constituirea unei noi comisii de reevaluare manageriala a reclamantului, avand ca baza de fundamentare Raportul comisiei de contestatii (anexat prezentei) prin care s-a anulat evaluarea managerilor Oana Popescu si Claudiu Lukacsi.

Urmare a reevaluarii reclamantului, acesta a obţinut un rezultat nesatisfacator cu consecinţa încetării mandatului managerial conform actului adiţional la CIM agreat de către reclamant.

Reclamantul a depus comisiei pentru soluţionarea contestatiilor o contestatie prin care a  solicitat reeavaluarea punctajului obţinut in data de 03.04.2015.

Comisia pentru soluţionarea contestatiilor constituita in baza Ordinului C/87/26.03.2015, respectiv a Ordinului C/ 88/26.03.2015, si reunita in data de 09 aprilie 2015, orele 12.30, la sediul Societatii Romane de Televiziune, cu ocazia lucrărilor Comisiei pentru soluţionarea contestatiilor, constituita in baza Ordinului C/87/26.03.2015, denumita in continuare " Comisia”, formata din: - Preşedinte Director General, - manager de proiect, - consilier juridic,- Observator Sindicat - SPUS TV,  a analizat Contestatia depusa de reclamant, producător TV, coordonator cu atributii de Director Direcţia Ştiri, înregistrata sub nr. 134605/07.04.2015, asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea si desfasurarea reevaluarii a dispuse in conformitate cu prevederile Ordinului C/87/26.03.2015, respectiv Ordinului C/ 88/26.03.2015.

In conformitate cu prevederile art. 33 din Regulamentul privind selecţia managerilor si evaluare managementului executiv in cadrul SRTv, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administraţie nr. 55/2013, cu modificările si completările ulterioare, Comisia are competenta sa analizeze respectarea procedurii privind organizarea si desfasurarea reevaluarii, drept consecinta fiind respinsa contestatia reclamantului.

Cu privire la pct 1.2 pag. 12 din contestatie, prin care reclamantul  a mentionat ca angajatorul are dreptul dar si obligaţia sa stabileasca atributiile si sarcinile postului pentru fiecare categorie profesionala precizând totodata ca: "nu i-a fost comunicata nicio fisa a postului aferenta funcţiei de conducător de departament ocupat de reclamat care sa permită o eventuala identificarea criteriilor de evaluare a  reclamantului”, face urmatoarele precizări: reclamantul este angajat al Societatii Romane de Televiziune avand funcţia de execuţie de Producător TV la Direcţia Ştiri, Producţie Editoriala Ştiri si Emisiuni-aceasta fiind încadrarea sa pe funcţie conform Contractului Individual de Munca nr. 1248 din 01.08.1994, iar începând cu data de 01.09.2013 pana la data de 31.12.2016, acesta exercita suplimentar funcţiei de execuţie si atribuţii de coordonare, si nu cum greşit a mentionat reclamantul in pag. 2 primul paragraf. In  anexa la actul adiţional din data de 01.02.2013 a reclamantului exista specificate obiectivele propuse pe perioada coordonării; ulterior, in anul 2014, reclamantul, prin adresa nr. 107250/27.08.2014,  a comunicat Dep. Resurse Umane faptul ca evaluarea nu poate avea loc in lipsa anexei -manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013. Conform actului adiţional, in lipsa anexei manageriale si in lipsa prorogării termenului de 31.12.2013, evaluarea nu poate avea loc. Proiectul managerial a tinut loc de anexa manageriala.

Reclamantul a prezentat Dep. Resurse Umane.- “stadiul îndeplinirii obiectivelor din proiectul managerial" si a precizat ca materialul astfel întocmit, “nu poate constitui anexa manageriala", (pag. 2, ultimul paragraf din adresa nr. 107.250/27.08.2014). Aşadar, dupa momentul comunicării de către reclamant a adresei nr. 107250/27.08.2014, nu s-a mai incheiat acea anexa manageriala datorita refuzului explicit, pe de o parte si implicit pe de alta parte, enuntat de către reclamant, prin adresa nr. 107250/27.08.2014.  Nu exista postul de coordonator cu atributii de Director al Direcţiei de Ştiri cum greşit mentioneaza reclamatul (pag. 13 din contestatie), exista doar postul lui de execuţie - Producător TV.

Urmare a concursului de proiecte de management al structurilor, prin acordul pârtilor dintre Angajator si salariaţii castigatori, au fost încheiate acte adiţionale la contractul individual de munca in care a fost mentionat, in mod expres ca: "activitatile de coordonare corespondente funcţiei de conducere sunt exercitate in completarea activîtatilor si atributîunilor de baza, respectiv, suplimentar atributiiunilor prevăzute in fisa postului, conform proiectului managerial si anexei manageriale parte integranta a actului adiţional, respectiv, a contractului individual de munca;

Toti acei "coordonatori cu atributii de...” au "funcţie de conducere” si ca aceasta "va fi atribuita prin concurs de proiecte manageriale si remunerata prin indemnizaţie de conducere care se adauga salariului aferent  execuţie";

Aceştia, au primit doar sarcina de a exercita, in plus pe langa atributiile funcţiilor de execuţie pe care le-au exercitat pana la restructurarea din 2013, si pe acelea de coordonatori ai structurilor nou infiintate cu aceeaşi ocazie;

Sarcinile de a prelua si atributiile de coordonatori ai structurilor nou infiintate, sunt inscrise in actele adiţionale la contractele individuale de munca pe care aceşti coordonatori le-au încheiat cu Directorul General al institutiei;

In toate aceste acte adiţionale, a fost înscrisa obligaţia ca: „începând cu data de 1.09.2013, pana la 31.12.2016, salariatul va exercita si sarcini de coordonator cu atributii de director al Structurii, suplimentar atribuţiilor prevăzute in fisa postului, conform proiectului managerial, si respectiv anexei manageriale, parti integrante ale prezentului act adiţional."

Cu privire la capatul de cerere prin care reclamantul solicita daune morale, pentru motivele aratate mai sus, solicta sa  se constate ca aceasta pretentie este nefondata.

Cu privire la capatul de cerere prin care reclamantul solicita cheltuieli de judecata, avand in vedere cele mai sus evidentiate, arata ca aceasta pretentie este nefondata.

In drept, s-a  întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile Codului Muncii, art. 205 şi urm. din Codul de procedură civila, ale Legii nr. 41/1994, HCA NR. 40/ 2015, HCA nr. 121/2012, CIM si acte adiţionale, HCA NR. 55/2013, proces verbal nr. 134609/14.04.2015.

In cauza s-a incuvintat si  administrat proba cu inscrisuri.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Reclamantul este salariatul pârâtei în baza Contractului individual de munca nr.1248/01.08.1994-fila119, modificat ulterior prin Acte Aditionale succesive, in  funcţia de Producător TV la Direcţia Ştiri, Producţie Editoriala Ştiri si Emisiuni.

Prin  actul adiţional  la contractul individual de munca  fila 118, se stipuleaza ca se completeaza CIM in sensul ca reclamantul va exercita in perioada 01.09.2013-31.12.2016 si sarcini de Coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri, suplimentar atributiilor pevazute in fisa postului conform proiectului managerial si respectiv anexei manageriale care constituie parti integrante ale acestuia.

Se mai arata ca anexa manageriala cuprinde indicatorii de performanta pentru exercitiile financiare 2014-2016 si este consituita din poiectul managerial pentru perioada 02.09.-31.12.2013, urmand ca pana la data de 15.12.2013 sa fie agreati indicatorii de performanta pentru intregul mandat. Fisa de post a salariatului se completeza corespunzator.

Inncheierea acestui Act Aditional a fost urmarea castigarii de catre reclamant a concursului de proiecte manageriale.

Demersul procesual in cauza il constituie contestarea rezultatului privind reevaluarea anuala a activitatii reclamantului, cu consecinta mentinerii rezultatului primei evaluari.

Instanta retine ca prin Ordinul nr.C/88/26.03.2015-fila 154 s-a aprobat calendarul reevaluarii anuale a managementului Coordonatorului cu atributii de Director al Directiei de Stiri (reclamantul) si a Coordonatorului cu atributii de Producator Executiv Stiri.

In Etapa I se analizeaza rapoartele de activitate, iar in Etapa a II-a managerii trebuiau sa sustina raportul de activitate in cadrul unui interviu.

Procedura de evaluare este reglementata de dispozitiile Cap.III din ROI.

Instanta retine ca potrivit disp art.242 C.M. criteriile şi procedurile de evaluare profesionala a salariaţilor trebuie să se regăsească în conţinutul regulamentului intern, iar conform art.244 C.M., orice modificare ce intervine în conţinutul contractului individual de muncă, a fişei postului şi a regulamentului intern este supusă procedurilor de informare. De asemenea, conform art.245, orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziţiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.

Criteriile de evaluare reprezintă abilităţile profesionale şi comportamentul/atitudinile necesare salariatului pentru a îndeplini în mod optim obiectivele, sarcinile de bază şi atribuţiile de serviciu.

Scopul evaluării salariaţilor constă în îmbunătăţirea performanţei organizaţionale prin aprecierea performanţelor profesionale individuale şi dezvoltarea competenţelor profesionale şi personale ale salariaţilor, iar principiile de baza aplicabile in procedura evaluării performanţelor profesionale ale salariatului sunt obiectivitatea, cooperarea si comunicarea continua si respectarea demnităţii salariatului.

Evaluarea reclamantului este anuala şi se face pe baza obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi prin fişa postului şi prin Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale.

Conform procesului verbal al Etapei I nr.134423/11.02.2015 reclamantul a obtinut un punctaj de 75,20 puncte. Procesul verbal a fost semnat de catre toti membrii comisiei, unul dintre ei Surugiu Romina Gabriela mentionand ca observatii faptul ca raportul de activitate al Coordonatorului cu atributii de Director Stiri este identic cu cel al Coordonatorului cu atributii de Producator Executiv Stiri, drept pentru care a punctat doar punctul 56 din Program si plan de actiune si obiectivele lui.

Observatiile acesteia se reflecta in nota acordat-Nota 3, in conditiile in care ceilalti 4 membrii au punctat pe reclamant cu note de la 80 la 100.

Conform procesului verbal al Etapei a II-a nr.134498/12.02.2015 reclamantul a obtinut un punctaj de 87,00 puncte-fila 156.

Asa cum reiese din continutul acestuia sustinerea raportului s-a facut pe baza criteriilor prevazute in grila de notare si ponderea stabilita conform procesului-verbal de stabilire a punctajului incheiat in data de 26.01.2015.

Rezultatul final al evaluarii s-a stabilit ca fiind 81,10 puncte.

Dupa finalizarea acestei proceduri Surugiu Romina Gabriela, membru al Comisiei de Evaluare, formuleaza o sesizare inregistratat sub numarul 134570/24.02.2015 (aspect ce reiese din continutul Raportului Comisiei de Solutionare a Contestatiilor nr.134581/26.02.2015 aflat fila 94 dosar, mentiune de la pagina 8 punctul 7 Raport) prin care invedereaza acestei comisii aspectele ce se regasesc in continutul observatiilor facute cu ocazia Etapei I a evaluarii reclamantului.

Comisia decide astfel anularea procesului de evaluare, retinand vicierea acestuia si dispune reevaluarea, motivat de faptul ca membrii comisiei nu au tinut cont ca proiectul managerial trebuia sa fie intocmit individual si nu in echipa, iar fiecare manager are obiective proprii pe care trebuie sa le indeplineasca.

La data de 09.03.2015 i se aduce reclamantului la cunostinta ca procesul verbal de evaluare a fost anulat.

Prin Informarea nr. DRU/59016/11.03.2015-fila 71 se reglementeaza ca se va relua, in cazul reclamantului, integral procedura de evaluare acesta urmand a depune un nou raport de activitate.

Conform procesului verbal al Etapei I nr.134601/02.04.2015-fila 283 reclamantul a obtinut un punctaj de 87,66 puncte. Procesul verbal a fost semnat de catre toti membrii comisiei, fara obiectiuni.

Conform procesului verbal al Etapei a II-a nr.134603/03.04.2015 reclamantul a obtinut un punctaj de 60,00 puncte-fila 286, rezultat di acordarea unui punctaj identic de catre cei trei membrii ai comisiei de reevaluare, aceeasi care l-au punctat pe reclamant in prima etapa.

Rezultatul final a fost de 73,83 puncte sub cel de 75,00 puncte prevazut de art.31(5) ROI, atargand calificativul „Nesatisfacator”.

Din analiza inscrisurilor evidentiate mai sus, coroborate cu prevederile referitoare la evaluare din continutul ROI, instanta retine ca ata anularea rezultatului primei evaluari, cat si constituirea comisie de reevaluare si procesul reevaluarii sunt netemenice si nelegale.

Astfel, conform Regulamentului privind selectia managerilor si evaluarea managementului executiv in cadrul SRTV-fila 41, aprobat prin Hotararea nr.55/2013 a Consiliului de Administratie al SRTV-fila 40, art.2(1) lit.”h” Anexa manageriala reprezinta anexă la contractul individual de muncă al salariatului, în care sunt prevăzute obiectivele manageriale, care poate fi modificată în urma evaluării managementului executiv, in acord cu propunerile managerului şi concluziile comisiei de evaluare. In cazul managerilor care ocupă funcţii de conducere a compartimentelor reprezentate în Comitetul Director, respectiv în Comitetele Directoare ale studiourilor teritoriale, anexa managerială cuprinde şi obiectivele corespunzătoare exercitării acestei calităţi.

Conform art. 5 alin. (1) din Regulament, evaluarea managementului executiv reprezintă verificarea de către societate a modului în care au fost realizate obligaţiile asumate prin anexa managerială la contractul individual de muncă, iar potrivit art. 5 alin. (2) în toate cazurile, evaluarea prevăzută la alin. (1) se va face în considerarea obiectivelor stabilite în anexa managerială (...)

Raportat la intocmirea acesteia nu exista dubiu ca ar fi existat o asemenea Anexa in ceea ce-l priveste pe reclamant.

Instanta nu poate primi sustinerile paratei cum ca nu a intocmit-o deoarece reclamantul nu a dat curs solicitarii sale de a indica obiectivele actuale si viitoare. Instanta retine ca parata a solicitat reclamantului sa comunice aceste obiective, iar reclamantul, prin raspunsul din data de 27.08.2014 a incunostiintat ca gradul de realizare ar trebui sa se raporteze la Anexa manageriala si nu la obiectivele realizate in trecut sau care urmeaza a fi realizate. Totodata retine insa si faptul ca acest raspuns al reclamantului este o aparare raportat la viitoarea evaluare ce i se va realiza, aparare care se pliaza in intregime pe dispozitiile di Regulament, evidentiate mai sus, in sensul ca evaluarea managementului executiv reprezintă verificarea de către societate a modului în care au fost realizate obligaţiile asumate prin anexa managerială la contractul individual de muncă.

Parata nu justifica insa de ce aceasta solicitare s-a facut catre reclamant abia la data de 12.08.2014-fila 39, desi in Actul aditional se prevedea de catre ambele parti ca Anexa manageriala va fi elaborata la pana la data de 15.12.2013, si de ce in pofida raspunsului dat de catre reclamant nu a procedat la intocmirea acesteia, la stabilirea obiectivelor manageriale, la comunicarea acestora catre reclamant, iar in cazul refuzului expres al reclamantului la declansarea unor eventuale alte proceduri, sau la aprecierea activitatii reclamantului, ulterioara acestei comunicari, ca neconforma cu obiectivele trasate.

Anexa manageriala reprezinta un act agreat de ambii parteneri contractuali, insa elaborarea acesteia este atributul exclusiv al angajatorului care nu-si poate invoca propria culpa sustinand ca reclamantul nu a agreat o Anexa care nici macar nu a fost elaborata, in justificarea anularii evaluarii initiale cand rezultatul acesteia nu ar fi considerat potrivit pentru angajator..

Pe de alta parte nici macar dispozitiile referitoare la completarea corespunzatoare a Fisei de post a salariatului, dispozitii cuprinse in Actul Aditional prin care s-a stabilit ca reclamantul va exercita in perioada 01.09.2013-31.12.2016 si sarcini de Coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri, suplimentar atributiilor pevazute in fisa postului initiala, nu au respectate, acestea reprezentand tot obligatii ale angajatorului.

In consecinta, instanta retine ca evaluarea nu a fost conforma cu dispozitiile art. 5 din Regulament, insa faptul ca ambele parti, angajator/salariat au purces la derularea acestei procesuri respectiv s-au suspus acestei proceduri, in lipsa aceste anexe, denota ca ambii parteneri au agreat ca la nivelul anului 2014 evaluarea activitatii de management a reclamantului sa se faca pe baza proiectului managerial.

La prima evaluare de altfel asa au si decurs lucrurile, evaluarea facandu-se pe baza proiectului managerial intocmit de catre reclamant.

Conform art. art. 33 din Regulament, managerii au dreptul sa formuleze contestaţii, asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea evaluării, astfel ca instanta retine ca singurele motive ce pot duce la o solutie de admiterea a unei asemenea contestatii sunt cele legate de modul de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea evaluării.

In atare situatie, chiar daca am aprecia ca este posibila o sesizare din oficiu, desi in speta este vorba de o sesizare a unui membru al comisiei de evaluare, sesizarea aceasta nu poate sa vizeze alte aspecte decat cele legate de modul de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea evaluării.

Or, aspectele legate de identitate/asemanare a doua proiecte nu se circumscriu celor legate de modul de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea evaluării.

Pe de alta parte aceste aspecte referitoare la identitatea/asemanare celor doua proiecte au fost relevate de catre membrul de comisie, titular al sesizarii, care a semnat procesul verbal al Etapei I nr.134423/11.02.2015 cu aceste observatii.

Astfel, instanta retine ca aceste aspecte au facut deja obiectul deliberarii membrilor Comisiei de evaluare care nu au achiesat la sustinerile d-nei Surugiu, fapt relevat de notarile acordate de la 80 la 100, in pofida notei acordate de catre d-na Surugiu de 3.

La o eventuala contestatie ar fi putut fi indrituit reclamantul care ar fi putut aduce critici legate de obiectivitatea evaluarii in conditiile in care a primit pe acelasi proiect 100 puncte de la unul din membrii comisiei si un punctaj de 3,00 de la un alt membru al comisiei, celelate note fiind spre punctajul maxim.

Mai retine instanta ca nu exista vreo dispozitie interna care sa reglementeze continutul proiectului managerial, in sensul ca se interzice ca pasaje din acesta sa se regaseasca in alte proiecte. Pe de alta parte cele doua proiecte au fost elaborate de catre doi manageri care functionau in acelasi departament, activitatea lor fiind comuna, ceea ce poate determina aspecte ale unor activitati, proiecte, elemente comune.

In consecinta, nu se poate retine ca intemeiata anularea primei evaluari, instanta neputand retine motive de viciere a procesului de evaluare asa cum a retinut Comisia de contestatii.

Mai mult decat atat  instanta apreciaza ca,  fata de aceasta modalitate de abordare a situatiei in ceece priveste reevaluarea in conditiile in care a fost efectuata din initiativa  paratei care s-a prevalat de propriile nereguli in procesul de evaluare initiala ( notarea raportului de activitate a reclamantului a fost viciată, neluându-se în considerare şi subcriteriile), evaluare ce nu a fost contestata de catre salariat,  este incalcat principiul bunei credinte prevazut de art 8 din Codul Muncii care stipuleaza ca relatiile de munca se bazeaza pe principiul  consensualitatii si al bunei credinte astfel ca pentru buna desfasurare in viitor a relatiilor de munca participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc in conditiile legii si ale contractelor colective de munca, principiul egalitatii de tratament pevazut de art 5 Codul muncii care prevede ca in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.

Masura evaluarii in afara contestarii rezultatului evaluarii anuale de catre salariat  ar constitui un mod facil  de eludare a  situatiilor in care legea stabileste clar modalitatile de  desfacere a raporturilor de munca  sau incetarea mandatelor, prin inlesnirea anularii unui punctaj corespunzator, obtinut la evaluarea anuala, printr-o reevaluare, care dupa cum insusi parata recunoaste in intampinare  nu este prevăzută de Regulament.

Astfel, fata de faptul ca evaluarea repezinta  un criteriu de apreciere a conduitei profesionale si a respectarii atributiilor salariatului, in cadrul societatii s-ar deschide calea spre o practica prin modificarea ulterioara a punctajului obtinut in urma evaluarii, ca atribut exclusiv al angajatorului, neasigurand astfel salariatului protectie privind stabilitatea in desfasurarea relatiilor de  munca.

Pe de alta parte, aceeasi Comisie a decis ca reevaluarea sa se faca pe baza obiectivelor proprii pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare manager.

In atare situatie instanta retine imposibilitatea reevaluarii in lipsa unei Anexe manageriale care sa cuprinda obiectivele proprii pe care trebuia sa le indeplineasca fiecare manager, Anexa pe care angajatorul nu a elaborat-o.

Pasind mai departe la analiza procedurii de reevaluare, desi fata de considerentele mai sus enuntate, era suficient ca instanta sa se pronunte asupra nelegalitatii reevaluarii, nu putem sa nu observam, ca la Etapa I, aceea ce consta in analizarea proiectului, reclamantul a fost notat cu un punctaj mai mare decat in Etapa I a evaluarii.

Astfel daca pe proiectul initial conceput dupa o perioada care i-a dat posibilitatea sa-l elaboreze in mod documentat, si in cunostinta de cauza ca acesta va sta la baza evaluarii sale de manager, a obtinut nota 75,20, pe proiectul depus ulterior si revitalizat (expunerea a fost facuta individual si nu prin referire la activitatea comuna cu a Producatorului Executiv, si a rearanjat capitole) intr-o perioada mai mica de o luna, reclamantul obtine 87,66 puncte.

Surprinzator insa, in etapa interviului, aceea ce consta in sustinerea proiectului scris, obţine o nota foarte mica, fata de cea obtinuta initial, rezultatul unui consens al membrilor comisie, aceeasi care i-au acordat si punctajul in prima etapa.

Procedand la ascultarea audio a inregistrarii pe suport CD-fila 92, a Etapei interviului, instanta retine ca acesta nu a vizat in nici o masura sustinerea proiectului managerial de catre recamant, ci acesta a fost supus unor intrebari tendentioase, ofensatoare la adresa reclamantului, membrii comisiei nefiind in masura a-si cunoaste atributiile si rolul lor in cadrul acestei proceduri.

Astfel, unul din membrii comisiei afirma ca ei „nu au avut acces la documentele la care au avut acces cei din prima comisie”, astfel ca cer lamuriri reclamantului referitoare la existenta suprapunerii prezentului raport cu primul raport depus de catre acesta, in conditiile in care motivul anularii primei evaluari era legat de modalitatea de redactare a acestui raport.

Reclamantul, in mod profesional raspunde ca atata vreme cat proiectul mangerial al sau si al Directorului Executiv a fost comun aceasta a determinat ca si rapoartele manageriale sa aiba acelasi caracter, pentru a primi din partea unui membru al comisiei o concluzie tendenţios adresata, cu depasirea atributiilor de membru al comisiei de reevaluare „inseamna ca este cineva in plus si castiga degeaba salariul”.

Or, persoanele desemnate in comisia de evaluare, retine instanta, ca nu au si atributii de a apreciere si analiza a organigramei institutiei parate, si nici competenta in acest sens, nefiind acesta cadrul in care se puteau face asemenea aprecieri.

Interviul continua in aceeasi maniera, unul dintre membrii comisiei, care asa cum s-a afirmat mai sus nici nu a avut acces la proiectele manageriale ce au stat la baza primei evaluari, se manifesta in sensul ca „nu am mai vazut pana acum vreun raport de activitate, dar uitandu-ma acum e identic cu cel anterior”.

Ulterior se afirma ca „noi nu investigam, sa facem politie, ci vrem sa vedem ce s-a facut initial”, indepartandu-se astfel de la scopul reevaluarii, anume aprecierea raportului nou intocmit.

Astfel, se desprinde concluzia ca la reevaluare comisia nu a facut aprecieri asupra sustinerii de catre reclamant a noului proiect, a facut mai mult o ancheta de plagiat, fiind interesata cine de la cine s-a inspirat, ceea ce vine in contradictie chiar cu propria lor reevaluare facuta in prima etapa, in cadrul careia, dupa cum am arat mai sus, aceleasi persoane au acordat pe noul proiect un punctaj mult mai mare decat cel primit de catre reclamant pe primul proiect.

Dupa mai bine de o ora de mirari, uimiri, exclamatii ale membrilor comisiei, unul dintre acestia afirma ca e timpul sa „intram pe fond”, fond care nu are legatura cu fondul evaluarii, urmand o serie de imputari, acuze, legate de modul in care s-au derulat anumite interviuri, durata acestora, subiectii acestora si faptul ca ar reiesi ca anumite persoane din anumite partide ar fi fost favorizate fata de alte persoane cu alta apartenenta politica, imputari pe care instanta le retine ca excedand cadrului unei reevaluari, dar care se finalizeaza cu incurajarea data de unul dintre membrii „nu va judecam, am venit cu ganduri bune”.

In consecinta, fata de aspectele invederate mai sus instanta retine ca etapa interviului a fost nelegala, nefiind respectate dispozitiile art.27(1) lit.”b” din Regulamentul privind selectia managerilor si evaluarea managementului executiv.

In considerarea celor expuse instanta apreciaza ca masura reevaluarii reclamantului a fost una abuziva astfel ca, va admite cererea, va anula procesul-verbal nr.134609/14.04.2015, prin care a fost respinsa contestatia reclamantului impotriva rezultatului reevaluarii, iar pe cale de consecinta va anula reevaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134601/02.04.2015 si nr.134603/03.04.2015 si va mentine evaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134423/11.02.2015 si nr.134498/12.02.2015.

In privinţa capătului de cerere privind plata daunelor morale, instanta il apreciaza ca intemeiat pentru urmatoarele motive:

Astfel, instanţa considera că sunt întrunite în sarcina paratei condiţiile răspunderii patrimoniale, conform art. 253 C.muncii,  care prevede faptul că angajatorul este obligat în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul acesta manifestând, în calitate de angajator, o conduită culpabilă, generatoare a unui prejudiciu moral faţă de reclamant, în contextul reevaluarii reclamantului, in urma careia a obtinut un rezultat nesatisfacator cu consecinţa încetării mandatului managerial.

În acest sens, instanţa a avut în vedere împrejurarea că reclamantul a desfăşurat o activitate îndelungată în cadrul societăţii parate, iar activitatea sa profesională a avut un caracter ascendent, fapt dovedit prin evoluţia funcţiilor sale deţinute în cadrul societăţii, culminand cu cea de Coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri.

Totodată, activitatea desfăşurată de reclamant în cadrul societăţii parate, pana la momentul reevaluarii, a fost calificată ca foarte bună, împrejurare ce nu a fost infirmată de parata .

Deopotrivă, prin actul adiţional  la contractul individual de munca nr. 1248/01.08.1994 (fila 29), reclamantul a beneficiat de o majorare a salariului de 3000 lei incepand cu data de 01.09.2013 a urmare a exercitarii unor sarcini suplimentare de coordonator cu atributii de Director al Directiei de Stiri, calitate  care ii ofera  in mod indirect  un statut de persoana publica.

Instanţa apreciază, prin raportare la toate considerentele care au fundamentat soluţia de anulare a masurii reevaluarii, că întreaga conjunctură în care reclamantul s-a regăsit urmare a desfiinţării mandatului managerial, a făcut ca aceasta să sufere, indiscutabil, un prejudiciu moral, inerent în situaţia dată, constând în disconfortul psihic şi frustrarea resimţite în contextul pierderii calităţii sale şi care nu ar fi susceptibile de reparare doar prin constatarea încălcării de către angajator a dispoziţiilor art. 65 C.muncii, concluzie care se impune din perspectiva funcţiei efective exercitate de reclamant în cadrul societăţii şi a activităţii performante pe care o desfăşurase de-a lungul unei perioade de timp considerabile.

Se mai retine de catre instanta ca prejudiciul moral  constă în atingerea adusă imaginii şi demnităţii reclamantului prin emiterea unor rezultate nelegale şi nereale, creandu-i  astfel o imagine falsă, a unui slab profesionist, reputaţia şi prestitgiul de jurnalist şi manager de presa suferind grave prejudicii cu atat mai mult cu cat  prin natura functiei sale orice masura  poate  avea repercursiuni grave pentru viitor asupra asupra reclamantului. Acest fapt este de natură să îi creeze reale dificultăţi în sectorul in  care activeaza profesional.

În consecinţă, rezultă că reclamantul a suferit incontestabil un prejudiciu moral, ca urmare a lezării demnităţii sale în plan personal, profesional şi social, susceptibil de reparaţie prin obligarea paratei la plata unei dezdăunări proporţionale cu întinderea acestui prejudiciu.

Pentru aceste considerente, în baza art. 253 C.muncii, instanţa va obliga parata să plătească reclamantului suma de 10.000 lei reprezentând daune morale.

Va respinge ca neintemeiata cererea reclamatului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, acesta nefacand dovada efectuarii unor cheltuieli cu acest titlu in prezenta cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamantul ***având , cu domiciliul procesual ales în , în contradictoriu cu pârâta ***având , cu sediul în , in parte.

Anuleaza procesul-verbal nr.134609/14.04.2015.

Anuleaza reevaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134601/02.04.2015 si nr.134603/03.04.2015.

Mentine evaluarea reclamantului, cuprinsa in procesele verbale nr.134423/11.02.2015 si nr.134498/12.02.2015.

Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Respinge ca neintemeiata cererea reclamatului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a.

Pronuntata in sedinta publica, astazi 20.11.2015.

Preşedinte Asistent judiciar  Asistent judiciar 

Grefier

Red. jud. ./tehnored. ./4ex. Com. 2 ex.

Domenii speta

Spete similare