Contraventii, Legea 171/2010, individualizarea sanctiunii, scop

Sentinţă civilă - din 23.02.2015


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD OPRATOR 2826

DOSAR NR. ….

SENTINŢA CIVILĂ NR…..

Şedinţa publică din data de 23 februarie 2015

Judecător : ….

Grefier: …..

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile formulată petentul D. V. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad pentru plângere contravenţională.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 11.02.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, a amânat pronunţarea pentru data 19.02.2015 şi 23.02.2015 având nevoie de timp pentru a delibera.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţa la data de 17.10.2014 petentul  D. V. CNP …. cu domiciliul în …. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad cu sediul în Arad str. Vârfu cu Dor nr.17-19, jud. Arad, a solicitat  ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se  dispună anularea  procesului verbal de contravenţie seria CP nr.7678805 din data de 08.10.2014.

Petentul nu a motivat în fapt plângerea, arătând că motivele plângerii le va depune ulterior.

În probaţiune, petentul a anexat cererii: proces verbal de confiscare (fila 3), proces verbal seria CP nr.7678805 (fila5) , carte identitate seria … nr…. (fila 15), aviz de însoţire secundar nr.2994923 (fila 28), aviz de însoţire secundar nr.2994922 (fila 29), chitanţă nr.23/09.08.2014 (fila 30), factura 23/09.08.2014 (fila 31), aviz de însoţire secundar nr.2994921 (fila 32), hotărâre simplificată-statistică (fila 33-37).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei  conform chitanţei seria AR INEU nr…./16.10.2014 (fila 4) în temeiul art.27 OUG nr.80/2013.

La data de 30.10.2014 petentul a depus la dosar un înscris prin care a motivat în fapt plângerea, arătând că deţine o locuinţă în  localitatea M. din Republica Ungară şi în urmă cu circa 2-3 luni a cumpărat cu acte legale 6 mc de material lemnos pentru foc de la societatea SC V. C. SRL din Sebiş pentru care a primit avize de însoţire, facturi şi chitanţe, lemne pe care le-a depozitat la domiciliul său din Sebiş. Petentul arată că, cu diferite ocazii care necesită şi prezenţa sa la adresa din Ungaria a transportat cu maşina personală cantităţi mici de lemne pentru a-şi  încălzi locuinţa. În data de 8.10.2014, arată că a fost oprit în trafic, i s-a confiscat cantitatea de 0,5 mc lemne de foc şi i s-a aplicat amenda de 2000 lei.

Petentul a arătat că nu a intenţionat să facă comerţ cu lemnele ci le-a transportat pentru consumul propriu

Intimatul, legal citat, a depus întâmpinare  (fila 20-22) prin care solicitat introducerea în cauză, pentru opozabilitate, potrivit art.72 şi urm.din Legea nr.134/2010, a Direcţiei Silvice Arad-Ocolul Silvic Zărandul RPL Târnova, căruia i s-a predat marfa confiscată.

Intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat şi este încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât şi legal întocmit, petentului nefiindu-i pricinuită nici o vătămare care potrivit art.175 alin.1 din Legea nr.134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Intimatul arată că susţinerile petentului din plângerea formulată nu corespund realităţii, deoarece lucrurile s-au petrecut astfel cum rezultă din raportul agentului constatator.

Obligaţia de a deţine toate documentele necesare legalităţii efectuării transportului, precum şi pentru a dovedi acest lucru pe timpul transportului, revine transportatorului, respectiv petentului.

Intimatul apreciază că nivelul minim al amenzii corespunde pericolului social al faptei şi conduitei petentului. Consideră că fapta acestuia denotă o atitudine de indiferenţă faţă de dispoziţiile legale care sunt menite a proteja valorile sociale importante. Arată că fapta petentului are un grad de pericol social ridicat, provenienţa materialului lemnos nefiind stabilită, existând îndoiala prezumată de lege în defavoarea petentului cu privire la nerespectarea normelor de exploatare a materialului lemnos, pericol social ce justifică cuantumul amenzii aplicate.

Intimatul concluzionează că amenda în cuantum minim este suficientă şi corect aplicată în raport de gradul de pericol social al faptei şi a solicitat respingerea plângerii şi menţinerea valabilităţii actului de sancţionare.

În temeiul art.223 din legea nr.134/2010 a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

La întâmpinare, intimatul a anexat raportul din data de 28.11.2014 (fila 23).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că plângerea a fost depusă în termenul legal prevăzut de art.31 alin.1 din Ordonanţa nr.2/2001, la data de 16.10.2014 prin poştă (fila 6).

În fapt, din cuprinsul procesului-verbal de contravenţie Seria CP nr.7678805 (fila 5) încheiat la data de 8.10.2014 în localitatea Bocsig rezultă că intimatul  Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad a aplicat petentului D.V. sancţiunea contravenţională principală constând în amendă în cuantum de 2000 lei şi sancţiunea contravenţională complementară constând în confiscarea a 0,5 mc material lemnos, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută şi sancţionată de art.19 alin.1 lit.b din Legea nr.171/2010.

În cuprinsul procesului-verbal s-a constatat în fapt că în data de 8.10.2014, ora 4:40, pe DN 79 Bocsig, petentul a condus auto marca … cu nr. de înmatriculare … transportând cantitatea de 0,5 mc material lemnos, fără a avea aviz de însoţire.

Procesul-verbal de contravenţie este semnat de către petent, la rubrica „alte menţiuni” fiind consemnat „recunosc fapta, lemnele au fost pentru mine personal în Ungaria”.

Instanţa, analizând procesul-verbal atacat sub aspectul legalităţii constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă reglementate sub sancţiunea nulităţii absolute de art.17 din Ordonanţa nr.2/2001 care pot fi invocate de instanţă din oficiu.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine că procesul-verbal de constatare a contravenţiei se bucură de o prezumţie relativă de validitate cu privire la constatările făcute cu propriile simţuri de agentul care a încheiat procesul-verbal. Astfel, întrucât fapta petentului de a transporta lemne fără a avea asupra sa aviz de însoţire, a fost constatată de către agentul care a întocmit procesul-verbal, potrivit art.16 şi art. 34 din Ordonanţa nr.2/2001 petentul trebuie să facă dovada unei fapte contrare celei constate în procesul-verbal de contravenţie. 

Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancţionat contravenţional nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici prezumţia de nevinovăţie asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravenţională presupune o judecată contradictorie cu toate garanţiile procesuale care decurg din aceasta. În hotărârea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Anghel c. României, s-a concluzionat, din perspectiva desfăşurării procedurii în ansamblul său şi asigurării dreptului la un proces echitabil, faptul că instanţa naţională a aşteptat de la reclamant să inverseze prezumţia de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal în litigiu, raportând proba contrarie la expunerea faptelor stabilită în procesul-verbal. Curtea a subliniat că o asemenea abordare a instanţelor naţionale nu este surprinzătoare, în măsura în care regimul juridic aplicabil contravenţiilor este completat de dispoziţiile Codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul „onus probandi incubit actori” – sarcina probei revine reclamantului. Această regulă presupune că, obligaţia de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui care invocă fapta, fiind acceptat de către Curte faptul că orice sistem juridic cunoaşte prezumţiile de fapt şi de drept pe care Convenţia nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depăşească un anumit prag.

Cu respectarea principiilor prezumţiei de nevinovăţie şi al egalităţii armelor impuse de exigenţele art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, precum şi a principiilor contradictorialităţii şi al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părţi de a propune probe.

Astfel, în cadrul probei cu înscrisuri, petentul a depus procesul-verbal contestat, avize de însoţire şi facturi, dar nu a prezentat nici o probă pentru a dovedi o stare de fapt contrară celei relatate în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie.

Mai mult decât atât, petentul a recunoscut săvârşirea contravenţiei. În consecinţă, întrucât petentul nu a răsturnat prezumţia de validitate a procesului-verbal, instanţa reţine că acesta este temeinic întocmit.

În drept, în temeiul art.19 alin.1 lit.b din Legea nr.171/2010:

„Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: (…)

b) transportul materialelor lemnoase fără avizele de însoţire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare;”.

Cu privire la sancţiunea contravenţională aplicată petentului, constând în amendă în cuantum de 2000 lei, instanţa constată că acesta se încadrează în limitele legale, potrivit dispoziţiilor art.19 alin.1 lit.b din Legea nr.171/2010, reprezentând sancţiunea legală pentru încălcarea obligaţiei ce revine unui conducător auto de a transporta materialele lemnoase cu avizul de însoţire.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, potrivit prevederilor art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.” Având în vedere aceste aspecte, instanţa reţine că la individualizarea sancţiunii contravenţionale trebuie luate în considerare împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, fiind transportată o cantitate redusă de lemne şi circumstanţele personale ale contravenientului cu privire la care agentul constatator a precizat că a fost surprins de mai multe ori transportând lemne în cursul anului 2014, dar avea avizul de însoţire (fila 23), astfel cum rezultă din materialul probator administrat în prezenta cauză.  

În temeiul dispoziţiilor art.7 alin.3 din O.G. nr.2/2001 „avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune”. În raport de împrejurările arătate, instanţa reţine că sancţiunea contravenţională a avertismentului este suficientă, întrucât în cazul unei fapte cu un grad scăzut de pericol social scopul sancţiunii contravenţionale se poate realiza şi prin aplicarea unei măsuri de atenţionare a contravenientului.

Totodată, instanţa constată că, în mod legal a fost aplicată sancţiunea complementară a confiscării, întrucât aceasta este prevăzută de art. 19 alin.1 lit.b din Legea nr.171/2010.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 instanţa va admite în parte plângerea formulată de petentul D.V. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN ARAD, va modifica procesul-verbal de contravenţie seria CP nr.7678805 întocmit de către intimat la data de 8.10.2015, în sensul că va înlocui sancţiunea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului şi, va menţine celelalte dispoziţii ale procesului-verbal de contravenţie şi sancţiunea confiscării materialului lemnos.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte plângerea formulată de petentul D. V., CNP …. cu domiciliul în  ….. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN ARAD.

Modifică procesul-verbal de contravenţie seria CP nr.7678805 întocmit de către intimat la data de 8.10.2015, în sensul că înlocuieşte sancţiunea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului.

Menţine celelalte dispoziţii ale procesului-verbal de contravenţie şi sancţiunea confiscării materialului lemnos.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

În caz de exercitare a căii de atac cererea se depune la Judecătoria Ineu. 

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23.02.2015.

PREŞEDINTE GREFIER