Desfacerea contractului de muncă

Tribunalul Mehedinţi – s.c.  4320/02.12.2015 definitiva prin decizia nr. 1684/16.03.2016 a Curţii de Apel Craiova

Termenul de 30 de zile prevăzut de art. 252 alin.1 din Codul Muncii curge de la data încheierii procesului verbal din 23.06.2015 înregistrat sub nr. MH/U/11060/23.06.2015, acesta fiind raportul final al cercetării disciplinare , moment de la care persoana îndreptăţită să emită decizia de aplicare a sancţiunii disciplinare a luat la cunoştinţă despre rezultatul cercetării disciplinare prealabile şi ca aceasta întruneşte  elementelor constitutive necesare pentru existenţa abaterii disciplinare, până la acest moment pârâta parcurgând procedura necesara  angajării răspunderii disciplinare a contestatoarei, in ceea ce priveste  cercetarea faptelor,  convocare si audierea contestatoarei, etc.

Având in vedere  data înregistrării raportului final de cercetare disciplinara -23.06.2015 si data emiterii deciziei  de sancționare  29.06.2015, instanţa apreciază ca excepția tardivității invocata de contestatoare este neîntemeiata, urmând a o respinge.

 Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţa la data de 04.08.2015 sub nr. 6142/101/2015 reclamanta G.V a chemat în judecată pe pârâta  CEC BANK SA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei de sancţionare nr. 402/29.06.2015 ca nelegală şi obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale cu totalul sumelor reţinute  din salariu timp de 3 luni, sume ce vor fi actualizate până la data plăţii efective.

De asemenea a solicitat  obligarea pârâtei la plata dobânzii legale de la data reţinerii nelegale şi până la data  plăţii efective.

În subsidiar, în situaţia în care se va trece peste apărările sale, să se constate că angajatorul  a aplicat o sancţiune mult prea aspră fapt pentru care solicită să se procedeze la individualizarea sancţiunii şi la aplicarea unei sancţiunii mai puţin severe respectiv „Avertismentul”.

A solicitat de asemenea  obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, a arătat că pârâta  în calitate de angajator, a dispus  sancţionarea sa  cu reducerea salariului de bază  pe o durata de 3 luni cu 10%, fără a preciza data de la care începe să fie aplicată sancţiunea.

În temeiul disp. art.  252 al.1 din Codul Muncii  consideră că angajatorul  este decăzut din dreptul de a mai aplica sancţiunea disciplinară sub două aspecte:

Un prim aspect, vizează dispunerea sancţiunii disciplinare peste termenul de 30 de zile prevăzut de art. 252 alin. 1 prima teză întrucât aşa cum se menţionează în conţinutul deciziei de sancţionare angajatorul a luat la cunoştinţă despre presupusele abateri disciplinare - cel mai târziu - la data de 29 mai 2015 ca urmare înregistrări documentului IOM nr. DAC /U776/29.05.2015. iar sancţiunea se aplică la data de 29 iunie 2015 aşa cum rezultă din data de înregistrare a deciziei de sancţionare.

Faţă de aceste aspecte, este evident că sancţiunea s-a aplicat peste termenul de 30 zile calendaristice deoarece luna mai are 31 de zile iar termenul s-a împlinit la data de 28 iunie 2015 fapt pentru care vă rog să constataţi că angajatorul este decăzut din dreptul de a mai aplica sancţiunea disciplinară, să admiteţi contestaţia şi pe cale de consecinţă să anulaţi decizia de sancţionare şi celelalte petite ale contestaţiei.

Un  alt aspect, vizează dispunerea sancţiunii disciplinare peste termenul de 6 luni prevăzut de art. 252 alin. 1 ultima teză întrucât aşa cum se menţionează în conţinutul deciziei de sancţionare angajatorul a aplicat sancţiunea pentru presupuse abateri disciplinare săvârşite la datele de 19 decembrie 2014 şi 30 decembrie 2014. ori cel puţin faţă de data de 19 decembrie 2014 şi data emiterii deciziei de sancţionare respectiv data de 29 iunie 2015 este evident că au trecut mai mult de 6 luni. Mai mult, în ce priveşte presupuse abatere disciplinară săvârşită la data de 30 decembrie 2014 este evident că angajatorul nu menţionează nici măcar cu titlu de exemplu momentul exact al săvârşirii faptei. Faţă de aceste aspecte . este evident că sancţiunea s-a aplicat peste termenul de 6 luni deoarece pentru fapta presupus săvârşită la data de 19 decembrie 2014 termenul s-a împlinit cel mai târziu la data de 19 iunie 2015 . iar sancţiunea se aplică la data de 29 iunie 2015 fapt pentru care vă rog să constataţi că angajatorul este decăzut din dreptul de a mai aplica sancţiunea disciplinară, să admiteţi contestaţia şi pe cale de consecinţă să anulaţi decizia de sancţionare şi celelalte petite ale contestaţiei.

În ambele situaţii, angajatorul susţine că a luat la cunoştinţă de către săvârşirea presupuselor abateri disciplinare la data de 25 mai 2015 prin intermediul Serviciului de Control teritorial Craiova fapt pentru care s-a încheiat procesul verbal înregistrat sub nr. MH/U/140/25.05.2015, ori dacă se calculează termenul de 30 de zile de la această dată este evident că sancţiunea a fost aplicată cu mult peste acest termen, iar în dovedire solicită ca pârâta să depună copia acestui act la dosar şi dovada înregistrării acestuia inclusiv copie din registrul general de intrări ieşiri.

Decizia este nelegală din următoarele motive:

Pentru aplicarea sancţiuni disciplinare angajatorul reţine că a săvârşit două tipuri de abateri ambele abateri disciplinare produse în două date şi anume 19.12.2014 şi 31.12.2014 şi constau în închiderea-deschiderea casei de circulaţie fără participarea ambilor salariaţi ai Agenţiei Bala şi în aceleaşi date am acceptat sume de bani necuvenite de la clienţi.

A mai susţinut că poate face dovada cu martori că la datele reţinute ea  a procedat potrivit dispoziţiilor interne în sensul că atât la închiderea cât şi la deschiderea casei de circulaţie (deşi în Procedura nr. 12N 13 se menţionează despre încăperea depozitare a casei de bani) a participat atât ea cât şi colega sa  B.E  însă nu au intrat ambele în încăpere ci s-au supravegheat reciproc pentru că în procedură nu se menţionează că trebuie să fie ambele persoane prezente în încăpere,  însă concluzia angajatorului este greşită pentru că se bazează strict pe imaginile stocate pe suportul de salvare al camerelor de luat vederi care nu au posibilitatea tehnică de a cuprinde toate unghiurile.

Este absurdă susţinerea angajatorului potrivit căreia în datele de 19 şi 30 decembrie 2014 a primit sume de bani necuvenite de la clienţi pentru că ea împrumutase aceste persoane anterior cu sumele de bani pe care acestea i le-au adus în timpul serviciului, şi acest fapt se întâmplă destul de des pentru că Bala este o localitate rurală mică, iar între ea şi unii dintre clienţii săi cu care se  cunoaşte foarte bine şi se ajută reciproc până la plata salariului. Mai mult, în afara orelor de program ea poate  îndeplini şi alte activităţi care nu au nici o legătură cu banca şi nici cu sistemul bancar,  iar pentru aceste activităţi sunt remunerate  de către cei cărora le prestează  diverse servicii şi este posibil ca banii primiţi să provină şi de la ceste persoane dar neavând posibilitatea să ştiu care sunt persoanele nu pot preciza exact care din cele două situaţii au fost surprinse de camere.

Mai mult aşa cum se reţine în decizia de sancţionare  nu a recunoscut faptele menţionate de pârâtă ci dimpotrivă prin răspunsurile din nota explicativă  care i-a fost luată mai mult abuziv - a menţionat că nu se confirmă nici una dintre presupusele abateri disciplinare dar contrar celor susţinute angajatorul a menţionat în decizie că a recunoscut parţial abaterile săvârşite.

De altfel, angajatorul îşi fondează sancţiunea pe proba video care nu este o probă admisă în cercetarea disciplinară şi care în cazul său a fost utilizată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 respectiv a art. 5 (1). art. 8 (3). 14 (1). 15 (2). 17 (1) lit. a şi b şi 18 (2).

Din analiza art. 14 alin. 1 din Lega nr. 667/2001 rezultă cu certitudine că durata de stocare a datelor obţinute prin supravegherea video nu poate să fie mai mare de 30 de zile, ori aş acum rezultă din decizie constatarea s-a făcut la data de 25.05.2015 deci cu mult peste termenul de 30 de zile şi în această situaţie proba este una nelegală fapt care  atrage cel puţin ineficacitatea acesteia sau chiar nulitatea absolută fiind o probă care încalcă dispoziţiile legale.

A mai susţinut că chiar în Regulamentul Intern se prevede că Riscul Operaţional îl reprezintă riscul de pierdere în general, Riscul Reputaţional îl reprezintă acele servicii de afectare negativă a profitului şi capitalului generat de fraudă . spălare a banilor etc - deci de fapte infracţionale, ori angajatorul reţine că eu am expus banca la riscuri operaţionale şi reputaţionale în condiţiile în care nici măcar nu a adus vreun ban prejudiciu acestuia.

Angajatorul a aplicat sancţiunea disciplinară ţinând seama de repetabilitatea presupuselor abateri disciplinare respectiv la datele de 19 şi 30 decembrie 2014 şi chiar menţionează expres acest aspect cu noţiunea „practică', ori din moment ce pentru presupusa abatere din data de 19 decembrie 2014 nu mai putea aplica sancţiunea disciplinară fiind în afara termenul de 6 luni este cert că şi în condiţii de normalitate sancţiunea aplicată este mult prea aspră.

Prin aplicarea unei dintre celei mai severe sancţiuni disciplinare pârâta a încălcat art. 250 din Codul Muncii care consfinţeşte aplicarea sancţiunii pe baza principiului proporţionalităţii dintre faptă si consecinţe şi astfel a aplicat o sancţiune mult prea aspră comparativ cu efectul produs care practic, în cazul său, nu există.

Deşi în conţinutul deciziei de sancţionare se menţionează că s-a avut în vedere activitatea depusă de către ea care are o experienţă îndelungată în cadrul CEC şi nu a primit nici o sancţiune disciplinară în ultimul an ci dimpotrivă a obţinut calificative bune la evaluările anuale, angajatorul a dispus o sancţiune mult prea aspră comparativ cu faptele săvârşite.

De altfel, datorită sarcinilor foarte multe existente în fişa postului şi toate cu un grad ridicat de responsabilitate, numărul mare de responsabilităţi dat de numărul insuficient de angajaţi, exista riscul de a nu fi atentă la anumite amănunte în desfăşurarea activităţii dar acest fapt nu s-a întâmplat însă culpa ar fi aparţinut angajatorului.

Chiar şi în RI la cap. IX pct 2.2 se menţionează în mod expres că "Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară în raport cu gravitatea abaterii săvârşite de salariat, avându-se în vedere împrejurările în care a fost săvârşită fapta, gradul de vinovăţie al salariatului, consecinţele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului precum şi eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta", ori prin emiterea deciziei contestate şi a aplicări unei dintre cele mai severe sancţiuni angajatorul a nesocotit aceste prevederi.

Faţă de aceste împrejurări este cert că nu au fost consecinţe ale abaterii disciplinare săvârşite de reclamanta  şi sancţiunea aplicată este mult prea aspră.

Având în vedere împrejurările săvârşirii abaterilor disciplinare, atitudinea generală a salariatului la serviciu , lipsa sancţiunilor disciplinare aplicate anterior, atitudinea angajatului şi efectele produse de abaterea disciplinară, în mod injust, angajatorul a aplicat o sancţiune mult prea aspră fapt pentru care solicită individualizarea sancţiunii şi aplicarea unei sancţiuni mai puţin severe, respectiv „Avertismentul" având în vedere şi dispoziţiile Deciziei nr. 11 din 10 iunie 2013 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea Recursului în Interesul Legii şi publicată în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 460 din 25 iulie 2013 prin care a stabilit interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (5) raportat la ari. 250 din Codul muncii.

În drept şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 250-252, art. 266-269 Codul muncii, Legea nr. 677/2001 - modificată.

în dovedirea susţinerilor sale a depus la dosar înscrisuri.

La data de 29.09.2015 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

În fapt a arătat că prin Decizia nr. 402/29.06.2015, emisă de CEC BANK S.A., contestatoarea G.V a fost sancţionată cu reducerea salariului de bază pe o durată de 3 (trei) luni cu 10%, în temeiul art. 247, art. 248 alin. 1, lit. c), art. 250, art. 251 şi art. 252 din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii, republicată, pct. 2, spct. 2.1, lit c), spct. 2.2.-2.7. din Cap. IX- Răspunderea disciplinară din Regulamentul Intern al CEC BANK S.A., în vigoare.

La aplicarea măsurii s-au avut în vedere săvârşirea de către contestatoare a unor abateri disciplinare, constând în încălcarea reglementărilor interne ale băncii, împrejurări ce rezultă din Procesul-verbal MH/U 11060/23.06.2015 al Comisia de cercetare disciplinară prealabilă.

În acest sens, contestatoarea – ofiţer cont în cadrul Agenţiei Bala, Sucursala CEC Bank Drobeta-Turnu Severin a săvârşit următoarele abateri disciplinare:

- la închiderea/deschiderea casei de circulaţie din data de 19.12.2014 şi 30.12.2014, nu au participat ambii salariaţii;

- acceptarea de sume de bani necuvenite de la clienţi.

Prin faptele  enumerate mai sus, au fost încălcate următoarele dispoziţii:Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CEC BANK S.A., ediţia decembrie 2014, actualizat, Partea I - Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CEC BANK S.A., Cap. I, pct. 4, spct. 4.3. - Salariaţi cu funcţie de execuţie, Partea a ll-a- Regulamantul de Organizare şi Funcţionare.

- Regulamentul Intern al CEC BANK SA, ediţia martie 2014, actualizat, Cap. II - Drepturi şi obligaţii ale salariaţilor şi ale angajatorului, pct. 1, spct 1.2.-Salariaţii Băncii au următoarele obligaţii, lit. a), b), c), d), f) şi g), Cap. VI - Codul de conduită, pct. 2, spct. 2.3 - Respectarea prevederilor legale, spct. 2.4. - Respectarea reglementărilor interne, pct. 6 - Mediul de lucru CEC BANK SA, spct. 6.1. Ordinea la locul de muncă, pct. 16, pct. 27. Cap. VII - Protecţie şi securitate, pct. 2, spct. 2.6. -Securitatea accesului la calculator, Cap. IX - Răspunderea disciplinară, pct. 3, spct. 3.1. - Abateri disciplinare de natură generală, lit. b), h), j), k), spct. 3.2. - Abateri disciplinare - cazuri de desfacere a contractului individual de muncă de la prima abatere, lit. c), o);

- Codul de Etică al CEC BANK SA, ediţia decembrie 2014, pct. 4, spct. 4.1, lit. a), c), e); spct. 4.2, lit. a), c), pct. 5, spct. 52. (1), (2), (6); spct. 5.3., pct. 6.4 (1), (2) lit. a);

-Anexa - angajamentul de Etică, lit. a);

-Nota de serviciu nr. 22/V9/03.06.2014 privind organizarea sistemului de control intern (control şi autocontrol) al activităţii, la nivelul tuturor structurilor Băncii, Cap. I, pct. 15, lit. a), Cap. II, pct. 3,4;

-Procedura nr. 12A/13/08.08.2014 privind operaţiunile de casă, Cap. I, lit. G, Nota 9, lit. H, a), linia 1, lit. J, pct. 4, lit. L, pct. 3, linia 1, pct. 5;

-Regulamentul privind securitatea fizică a bunurilor, valorilor şi persoanelor în cadrul CEC BANK SA, ediţia iulie 2011, actualizat - iulie 2012, Cap. III, VI, pct. 9, a), linia 1, 2, 3, 4, 5;

-Convenţia 2014 CEC BANK SA, înregistrată sub nr. 497/20.12.2013, art. 92 lit. a), b) şi d);

-Contractul individual de muncă nr. 2721/25.04.2000 - obligaţiile salariatei.

-Fişa postului+anexe - Cap. I - Atribuţii şi responsabilităţi specifice, pct. 1, 20; Cap. II -Atribuţii şi responsabilităţi comune, pct. 2, 5, 7, 8, 10, 14.

Prin Nota explicativă oferită comisiei, contestatoarea G.V. a recunoscut parţial săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, neinvocând în apărare justificări/motive întemeiate în ceea ce priveşte faptele imputabile, dând dovadă de neconştientizare a riscului operaţional şi riscului operaţional la care a supus Banca.

Având în vedere gravitatea faptelor descrise în materialul întocmit de Comisia de cercetare disciplinară prealabilă, Banca a dispus sancţionarea contestatoarei  cu reducerea salariul de bază pe o durată de 3 luni cu 10%, prin Decizia nr. 402/29.06.2015.

Aceeaşi sancţiune i-a fost aplicată şi numitei B.E.-casier în cadrul Agenţiei Bala, care nu a contestat măsura dispusă de angajator.

 Susţinerea contestatoarei conform căreia sancţiunea a fost dispusă „peste termenul de 30 de zile prevăzut de art. 252 alin. 1 prima teză", raportat la data pretinsei luări la cunoştinţă de abaterile disciplinare - 29.05.2015 (IOM DAC/U776/29.05.2015) este neîntemeiată.

În primul rând, contestatoarea face o confuzie evidentă între noţiunea de „fapte" şi cea de „abateri disciplinare".

Astfel, din preambulul Deciziei nr. 402/29.06.2015, rezultă că angajatorul a luat la cunoştinţă de rezultatul cercetării, implicit de faptele ce constituie abateri disciplinare la data de 24.06.2015, în urma înregistrării la Registratura generală a Băncii (sub nr. 43600/24.06.2015) a Procesului verbal de cercetare disciplinară prealabilă nr. MH/U/11060/23.06.2015.

Actul de control nr. MH/U/140/25.05.2015, nu cel indicat în contestaţie, încheiat de Serviciul de Control Teritorial Craiova, prin care s-au constatat deficienţe în sarcina celor 2 salariate de la Agenţia Bala, a stat la baza Hotărârii Comitetului de Personal din 02.06.2015 prin care s-a aprobat demararea cercetării disciplinare prealabile şi desemnării comisiei de cercetare disciplinară prealabilă.

Potrivit art. 252 alin. 1 din Codul Muncii-Leqea nr. 53/2003 angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

A mai susţinut că în practică s-a considerat că „primul termen curge de la data la care reprezentantul angajatorului persoană juridică abilitat să aplice sancţiuni disciplinare a luat la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare şi nu de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea faptei, deoarece doar de la momentul finalizării cercetării disciplinare prealabile, prevăzute de art. 267 din Codul Muncii, se poate aprecia dacă o faptă săvârşită de salariat sau nu este abatere disciplinară, astfel cum este definită de art. 263 alin. 2 din Codul Muncit'. (Decizia nr. 920/R/28.05.2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş-Secţia civilă).

Această chestiune a fost tranşată definitiv de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 16/12.11.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817/05.12.2012, care a statuat că „în interpretarea şi aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancţiunii disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unităţii."

Având în vedere că Procesului verbal de cercetare disciplinară prealabilă nr. MH/U/11060/23.06.2015 a fost înregistrat sub nr. 4360024.06.2015 (Registratura CEC BANK S.A.), termenul începea să curgă de la această dată, măsura disciplinară putând fi dispusă până la data de 25.07.2015, inclusiv. Cum data de 25.07.2015 a fost o zi de sâmbătă, termenul se prelungea până la 27.07.2015 (luni).

A susţinut că angajatorul CEC BANK S.A. a dispus aplicarea sancţiunii disciplinare în cadrul termenelor legale şi a solicitat să se  respingă excepţia invocată ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte  susţinerea contestatoarei conform căreia „abaterile disciplinare săvârşite la datele de 19 decembrie 2013 şi 30 decembrie 2014 şi data emiterii deciziei de sancţionare respectiv data de 29.06.2015 este evident că au trecut mai mult de 6 luni", este eronată.

Aşa cum s-a arătat  mai sus, între „faptă" şi „abatere disciplinară" este o mare deosebire, întrucât doar de la momentul finalizării cercetării disciplinare prealabile, se poate aprecia dacă o faptă săvârşită de salariat este sau nu este abatere disciplinară.

Aşa cum am menţionat angajatorul a luat la cunoştinţă de Procesul-verbal de cercetare disciplinară prealabilă nr. MH/U/11060/23.06.2015 la data de 24.06.2015, în cadrul termenului general de prescripţie, care se împlinea la data de 30.06.2015.

În egală măsură, se poate uşor observa că în Procesul-verbal de cercetare, în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii propuse s-a menţionat că „(...) abaterile disciplinare din 19.12.2014 sunt prescrise la data întocmirii prezentului proces verbal de cercetare disciplinară" )pag. 14 alin. ultim, linia 3), astfel că susţinerile contestatoarei privitor la acest aspect este fără obiect.

De aceea, consideră că Decizia nr. 402/29.06.2015, a fost emisă în cadrul termenului de 6 luni de la data săvârşirii faptelor (30.12.2014).

În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei conform căreia sancţiunea aplicată este

„severă" şi „mult prea aspră" este neîntemeiată.

În acest sens, învederează că în urma desemnării Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă (la data de 02.06.2015), în temeiul art. 251 alin. 2 din Codul Muncii, contestatoarea a fost convocată (Convocator nr. MH/U/10376/11.06.2015) în vederea audierii fiind menţionate obiectul, data, ora şi locul convocării, în legătură cu abaterile respective.

Anterior notei explicative oferite în faţa comisiei desemnate - salariata a depus Comisiei de Cercetare Disciplinară o adresă „Notă explicativă", completată anterior prezentării în faţă comisiei. Aceasta a fost înregistrată de către comisie în Registrul de Intrare-ieşire al Sucursalei Dr. Tr. Severin sub nr. 10705/17.06.2015.

În respectiva adresă, salariata a încercat să înlăture deficienţele constatate de către SCT Craiova prin procesul verbal nr. MH/U/140/25.05.2015 invocând diverse reglementări (Constituţia României, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Legea nr. 677/2001, Legea nr. 53/2003, etc.) dând o interpretare personală asupra legalităţii utilizării imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere video montat în agenţie, sistem care a surprins deficienţele menţionate in procesul verbal al SCT Craiova. Totodată, în această adresă, salariata nu a explicat/justificat nici una dintre faptele pentru care a fost declanşată cercetarea disciplinară, drept pentru care comisia a încercat solicitarea unor explicaţii scrise de la aceasta cu privire la faptele cercetate.

Salariata a refuzat să dea o astfel de notă explicativă, susţinând verbal că „tot ceea ce avea de declarat se află în adresa înaintată comisiei" şi nu este dispusă să mai dea alte răspunsuri.

Comisia, analizând aceasta, a comunicat salariatei că poate refuza formularea unor apărări cu privire la faptele imputate, acest lucru neconstituind un motiv ca faptele să nu mai fie cercetate iar cercetarea în sine să nu mai aibă loc oricum.

Salariata a fost informată că, în acest caz, comisia este pusă în situaţia de a cerceta faptele fără apărările salariatului în cauză.

In urma acestor discuţii, salariata a revenit asupra deciziei de a nu mai da alte explicaţii comisiei în afara celor depuse prin adresa nr. 10705/17.06.2015, acceptând să dea unele explicaţii dar refuzând să scrie, drept pentru care comisia a formulat în scris întrebările, iar salariata a răspuns în scris la întrebările preeditate de comisie.

Prin Nota explicativă din data de 17.06.2015 (nr. 10733/17.06.2015), oferită comisiei de cercetare disciplinară, contestatoarea a recunoscut parţial săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, şi nu a invocat în apărarea sa justificări/motive întemeiate în ceea ce priveşte faptele imputabile, fără să conştientizeze riscul operaţional şi reputaţional la care a supus Banca.

În ceea ce priveşte cunoaşterea normelor interne incidente în activitatea pe care a desfăşurat-o, dar şi a ROF, Rl şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor din fişa postului, aceasta a declarat că le cunoaşte şi a recunoscut faptul că, în calitate de salariat al Băncii, are obligaţia de a cunoaşte şi aplica corect reglementările interne ale CEC Bank S.A. şi trebuie să îndeplinească atribuţiile ce îi revin conform fişei postului şi dispoziţiilor scrise ale conducerii;

Contestatoarea nu a recunoscut că a încălcat prevederile Regulamentului Intern, ale Codului de Etică al CEC Bank SA, Procedura nr. 12 privind operaţiunile de casă şi sarcinile prevăzute în fişa postului;

 Deşi a afirmat că ştie conţinutul Regulamentului Intern, respectiv că, toţi salariaţii Băncii, inclusiv contestatoarea, au obligaţia de a respecta reglementările interne incidente activităţii pe care o desfăşoară, totuşi, în răspunsurile date, salariata în cauză a arătat că, în fapt, reglementările interne specifice operaţiunii au fost încălcate din gravă neglijenţă;

Având în vedere situaţia de fapt expusă şi împrejurarea că, dna Giurescu Valentina are experienţă în activitatea desfăşurată, considerăm că ar fi avut timpul necesar să-şi însuşească reglementările interne incidente activităţii şi prin modul superficial/defectuos/neglijent în care şi-a desfăşurat activitatea la nivelul unităţii a dat dovadă de lipsă de profesionalism, expunând Banca riscului operaţional şi reputaţional.

De aceea, faptele săvârşite de contestatoare constituie abateri disciplinare, săvârşite în mod repetat, cu vinovăţie, încălcând reglementările Băncii.

Au mai menţionat că la stabilirea sancţiunii disciplinare s-a avut în vedere comportarea generală în serviciu, împrejurările în care au fost săvârşite faptele, gravitatea abaterilor disciplinare, deosebită - expunerea Băncii riscurilor operaţional şi reputaţional, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterilor, precum şi faptul că salariata nu a mai fost sancţionată disciplinar în ultimele 12 luni.

Nu se poate susţine de către salariata că sancţiunea aplicată este mult prea aspră, iar abaterile reţinute ar fi „datorită sarcinilor foarte multe existente în fişa postului şi toate cu grad ridicat de responsabilitate", în condiţiile în care a încălcat cu bună-ştiinţă reglementările interne ale Băncii, prin aceasta afirmaţie recunoscând, încă o dată, faptele pentru care a fost sancţionată.

Toate aceste apărări au fost analizate de către comisia de cercetare disciplinară prealabilă, care a înlăturat motivat - în raport de obligaţiile ce-i incumbă salariatei aferent postului ocupat - aceste susţineri.

În drept şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205-208 din Codul de procedură civilă şi celelalte dispoziţiile legale citate.

În dovedirea susţinerilor sale a depus la dosar a depus la dosar înscrisuri.

La data de 13.10.2015 contestatoarea a depus la dosar răspuns la  întâmpinare  prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârâtă ca fiind nelegale şi netemeinice,  reluând susţinerile invocate prin acţiune.

Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Contestatoarea  G.V este  angajata a pârâtei in funcţia de ofiţer cont  in cadrul agenţiei Bala Sucursala CEC Bank Dr.Tr.Severin.

Prin decizia nr. 402/29.06.2015,  contestatoarea a fost sancţionata  cu reducerea  salariului de baza pe o durata de 3 luni cu 10% in temeiul art. 247, 248 alin.1 lit.c, art. 250, 251, 251 din Legea nr. 53/2003, pct.2, spct2.1 lit.c , spct 2.2-2.7 din Cap.IX  din Regulamentul Intern al CEC Bank SA.

Împotriva acestei decizii de sancţionare disciplinara contestatoarea a formulat prezenta contestaţie, invocând motive de nelegalitate si netemeinicie.

Instanţa, in temeiul art. 248 c.pr.civ, se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei tardivităţii aplicării sancţiunii disciplinare invocata de către contestatoare, raportat la faptul ca  angajatorul a luat cunoştinţa  despre presupusele abateri disciplinare  la 29.05.2015 ca urmare a înregistrării documentului IOM  nr. DAC/U776/29.05.2015, iar sancţiunea a fost aplicata  la data de 29.06.2015, cu nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 252 alin.1 din Codul Muncii.

Potrivit art.  252 alin.1 din Codul Muncii „ Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Prin decizia  nr. 16/2012, ICCJ a stabilit ca „În interpretarea şi aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancţiunii disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unităţii.”

Instanţa reţine ca  prin documentul înregistrat sub nr. DAC /U776/29.05.2015  Direcţia Antifraudă si Control din cadrul CEC Bank a  comunicat Comitetului de personal  necesitatea  constituirii  comisiei de cercetare disciplinară  prealabila a salariaţilor  G.V si B.E. din cadrul Agenţiei Bala având in vedere neregulile constatate la aceasta agenţie.

Prin Hotărârea Comitetului de Personal  din 2.06.2015  s-a stabilit demararea  cercetării disciplinare  prealabile a salariaţilor  G.V. si B.E din cadrul Agenţiei Bala si  a  fost stabilita  componenţa comisiei  de cercetarea  disciplinara.

In urma cercetării disciplinare s-a încheiat  procesul verbal  înregistrat la registratura generală a CEC Bank SA Centrală sub nr. 43600/24.06.2015 privind rezultatele cercetării disciplinare întocmit de comisie  pe baza IOM  Convocator înregistrat la CEC Bank  - Sucursala Dr.Tr.Severin sub nr. MH/U/10376/11.06.2015, a notei explicative înregistrata la CEC Bank  Sucursala Dr.Tr.Severin sub nr. 10733/17.06.2015.

In baza acestui proces verbal, Comitetul de Personal prin hotărârea din 25.06.2015  a aprobata aplicarea sancţiunilor disciplinare  prevăzute de art. 248 alin.1 lit.c din Codul Muncii pentru contestatoare.

In baza acestei hotărâri, s-a emis decizia nr. 402/2015 prin care contestatoarea a fost efectiv sancţionata disciplinar, deciziei care face obiectul dosarul de fata.

Instanţa apreciază ca termenul de 30 de zile prevăzut de art. 252 alin.1 din Codul Muncii curge de la data încheierii procesului verbal din 23.06.2015 înregistrat sub nr. MH/U/11060/23.06.2015, acesta fiind raportul final al cercetării disciplinare , moment de la care persoana îndreptăţită să emită decizia de aplicare a sancţiunii disciplinare a luat la cunoştinţă despre rezultatul cercetării disciplinare prealabile şi ca aceasta întruneşte  elementelor constitutive necesare pentru existenţa abaterii disciplinare, până lsa acest moment pârâta parcurgând procedura necesara  angajării răspunderii disciplinare a contestatoarei, in ceea ce priveste  cercetarea faptelor,  convocare si audierea contestatoarei, etc.

ICCJ in motivarea deciziei nr. 16/2012 a reţinut ca - Raţiunea instituirii termenului de 30 de zile este aceea ca angajatorul, după studierea referatului care finalizează cercetarea disciplinară prealabilă, să stabilească dacă există abatere disciplinară, care sunt consecinţele acesteia şi dacă se impune aplicarea unei sancţiuni disciplinare, care anume sancţiune se cuvine a fi aplicată. De asemenea, s-a avut în vedere şi alocarea timpului necesar motivării în fapt şi în drept a luării acestei măsuri de către angajator, motivare care urmează a fi cenzurată pe calea controlului judiciar.

Instanța nu poate reține susținerea contestatoarei ca termenul ar trebui sa curgă de la data de 25.05.2015 când faptele au constatate de  către Serviciul de control Teritorial Craiova, deoarece de la acesta data s-au demarat procedurile pentru numirea comisiei de cercetare, convocarea si audierea contestatoarei, angajatorul, la acest moment  neputând stabili daca faptele constatate sunt sau nu abateri disciplinare.

Având in vedere  data înregistrării raportului final de cercetare disciplinara -23.06.2015 si data emiterii deciziei  de sancționare  29.06.2015, instanţa apreciază ca excepția tardivității invocata de contestatoare este neîntemeiata, urmând a o respinge.

In ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa apreciază contestaţia neîntemeiata, pentru următoarele considerente:

In urma verificărilor  efectuate la Agenţia CEC Bank  Bala  s-a constatat faptul  ca la închiderea/deschiderea casei de circulaţie din data de 19.12.2014 si 30.12.2014 nu au participat ambii salariaţi, iar in aceleaşi date au fost acceptate  sume de bani necuvenite de la  clienţi.

Prin faptele  enumerate mai sus, au fost încălcate următoarele dispoziţii:Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CEC BANK S.A., ediţia decembrie 2014, actualizat, Partea I - Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CEC BANK S.A., Cap. I, pct. 4, spct. 4.3. - Salariaţi cu funcţie de execuţie, Partea a ll-a- Regulamantul de Organizare şi Funcţionare.

- Regulamentul Intern al CEC BANK SA, ediţia martie 2014, actualizat, Cap. II - Drepturi şi obligaţii ale salariaţilor şi ale angajatorului, pct. 1, spct 1.2.-Salariaţii Băncii au următoarele obligaţii, lit. a), b), c), d), f) şi g), Cap. VI - Codul de conduită, pct. 2, spct. 2.3 - Respectarea prevederilor legale, spct. 2.4. - Respectarea reglementărilor interne, pct. 6 - Mediul de lucru CEC BANK SA, spct. 6.1. Ordinea la locul de muncă, pct. 16, pct. 27. Cap. VII - Protecţie şi securitate, pct. 2, spct. 2.6. -Securitatea accesului la calculator, Cap. IX - Răspunderea disciplinară, pct. 3, spct. 3.1. - Abateri disciplinare de natură generală, lit. b), h), j), k), spct. 3.2. - Abateri disciplinare - cazuri de desfacere a contractului individual de muncă de la prima abatere, lit. c), o);

- Codul de Etică al CEC BANK SA, ediţia decembrie 2014, pct. 4, spct. 4.1, lit. a), c), e); spct. 4.2, lit. a), c), pct. 5, spct. 52. (1), (2), (6); spct. 5.3., pct. 6.4 (1), (2) lit. a);

-Anexa - angajamentul de Etică, lit. a);

-Nota de serviciu nr. 22/V9/03.06.2014 privind organizarea sistemului de control intern (control şi autocontrol) al activităţii, la nivelul tuturor structurilor Băncii, Cap. I, pct. 15, lit. a), Cap. II, pct. 3,4;

-Procedura nr. 12A/13/08.08.2014 privind operaţiunile de casă, Cap. I, lit. G, Nota 9, lit. H, a), linia 1, lit. J, pct. 4, lit. L, pct. 3, linia 1, pct. 5;

-Regulamentul privind securitatea fizică a bunurilor, valorilor şi persoanelor în cadrul CEC BANK SA, ediţia iulie 2011, actualizat - iulie 2012, Cap. III, VI, pct. 9, a), linia 1, 2, 3, 4, 5;

-Convenţia 2014 CEC BANK SA, înregistrată sub nr. 497/20.12.2013, art. 92 lit. a), b) şi d);

-Contractul individual de muncă nr. 2721/25.04.2000 - obligaţiile salariatei.

-Fişa postului+anexe - Cap. I - Atribuţii şi responsabilităţi specifice, pct. 1, 20; Cap. II -Atribuţii şi responsabilităţi comune, pct. 2, 5, 7, 8, 10, 14.

Prin Nota explicativă oferită comisiei, contestatoarea G.V. a recunoscut parţial săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.

Având în vedere gravitatea faptelor descrise în materialul întocmit de Comisia de cercetare disciplinară prealabilă, Banca a dispus sancţionarea contestatoarei  cu reducerea salariul de bază pe o durată de 3 luni cu 10%, prin Decizia nr. 402/29.06.2015.

Aceeaşi sancţiune i-a fost aplicată şi numitei B.E.-casier în cadrul Agenţiei Bala, care nu a contestat măsura dispusă de angajator.

Instanţa, raportat la dispoziţiile art. 247 alin.2 din Codul muncii, apreciază ca in cauza sunt întrunite condiţiile necesare angajării răspunderii disciplinare a  contestatoarei, existând  fapte  in legătura cu munca săvârşite cu vinovăţie de către contestatoare, prin care s-au încălcat  norme legale si Regulament intern, angajatorul emiţând in mod corect decizi de sancţionare disciplinară.

Astfel, contestatoare in calitatea sa de salariata a  pârâtei ( ofiter cont in cadrul Agenţiei Bala ) la închiderea/deschiderea casei de circulaţie din data de 19.12.2014 si 30.12.2014 nu a participat împreuna cu celalalt salariat, iar in aceleaşi date au fost acceptate  sume de bani necuvenite de la  clienţi, fapte  ce au dus la încălcarea dispoziţiilor legale susmenţionate,  fapte fiind săvârşite cu vinovăţie.

 În ceea ce priveşte  susţinerea contestatoarei conform căreia „abaterile disciplinare săvârşite la datele de 19 decembrie 2013 şi 30 decembrie 2014 şi data emiterii deciziei de sancţionare respectiv data de 29.06.2015 este evident că au trecut mai mult de 6 luni", este eronată.

Pârâta a luat la cunoştinţă de Procesul-verbal de cercetare disciplinară prealabilă nr. MH/U/11060/23.06.2015 la data de 24.06.2015, în cadrul termenului general de prescripţie, care se împlinea la data de 30.06.2015.

În ceea ce priveste abaterile din 19.12.2014, instanţa reţine ca în Procesul-verbal de cercetare, în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii propuse s-a menţionat că „(...) abaterile disciplinare din 19.12.2014 sunt prescrise la data întocmirii prezentului proces verbal de cercetare disciplinară" )pag. 14 alin. ultim, linia 3), astfel că susţinerile contestatoarei privitor la acest aspect este fără obiect.

De aceea, instanţa apreciază că Decizia nr. 402/29.06.2015, a fost emisă în cadrul termenului de 6 luni de la data săvârşirii faptelor (30.12.2014).

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii aplicate , instanţa apreciază ca sancţiunea este proporţională cu gradul de pericol al faptei, raportat la atitudinea generala a contestatoarei si împrejurările in care abaterea a fost comisa.

În acest sens, instanta reţine că în urma desemnării Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă (la data de 02.06.2015), în temeiul art. 251 alin. 2 din Codul Muncii, contestatoarea a fost convocată (Convocator nr. MH/U/10376/11.06.2015) în vederea audierii fiind menţionate obiectul, data, ora şi locul convocării, în legătură cu abaterile respective.

Anterior notei explicative oferite în faţa comisiei desemnate - salariata a depus Comisiei de Cercetare Disciplinară o adresă „Notă explicativă", completată anterior prezentării în faţă comisiei. Aceasta a fost înregistrată de către comisie în Registrul de Intrare-ieşire al Sucursalei Dr. Tr. Severin sub nr. 10705/17.06.2015.

În respectiva adresă, salariata a încercat să înlăture deficienţele constatate de către SCT Craiova prin procesul verbal nr. MH/U/140/25.05.2015 invocând diverse reglementări (Constituţia României, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Legea nr. 677/2001, Legea nr. 53/2003, etc.) dând o interpretare personală asupra legalităţii utilizării imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere video montat în agenţie, sistem care a surprins deficienţele menţionate in procesul verbal al SCT Craiova.

 Salariata a refuzat să dea o astfel de notă explicativă, susţinând verbal că „tot ceea ce avea de declarat se află în adresa înaintată comisiei" şi nu este dispusă să mai dea alte răspunsuri.

Comisia, analizând aceasta, a comunicat salariatei că poate refuza formularea unor apărări cu privire la faptele imputate, acest lucru neconstituind un motiv ca faptele să nu mai fie cercetate iar cercetarea în sine să nu mai aibă loc oricum.

Salariata a fost informată că, în acest caz, comisia este pusă în situaţia de a cerceta faptele fără apărările salariatului în cauză.

In urma acestor discuţii, salariata a revenit asupra deciziei de a nu mai da alte explicaţii comisiei în afara celor depuse prin adresa nr. 10705/17.06.2015, acceptând să dea unele explicaţii dar refuzând să scrie, drept pentru care comisia a formulat în scris întrebările, iar salariata a răspuns în scris la întrebările preeditate de comisie.

Prin Nota explicativă din data de 17.06.2015 (nr. 10733/17.06.2015), oferită comisiei de cercetare disciplinară, contestatoarea a recunoscut parţial săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, şi nu a invocat în apărarea sa justificări/motive întemeiate în ceea ce priveşte faptele imputabile.

În ceea ce priveşte cunoaşterea normelor interne incidente în activitatea pe care a desfăşurat-o, dar şi a ROF, Rl şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor din fişa postului, aceasta a declarat că le cunoaşte şi a recunoscut faptul că, în calitate de salariat al Băncii, are obligaţia de a cunoaşte şi aplica corect reglementările interne ale CEC Bank S.A. şi trebuie să îndeplinească atribuţiile ce îi revin conform fişei postului şi dispoziţiilor scrise ale conducerii;

Contestatoarea nu a recunoscut că a încălcat prevederile Regulamentului Intern, ale Codului de Etică al CEC Bank SA, Procedura nr. 12 privind operaţiunile de casă şi sarcinile prevăzute în fişa postului;

 Deşi a afirmat că ştie conţinutul Regulamentului Intern, respectiv că, toţi salariaţii Băncii, inclusiv contestatoarea, au obligaţia de a respecta reglementările interne incidente activităţii pe care o desfăşoară, totuşi, în răspunsurile date, salariata în cauză a arătat că, în fapt, reglementările interne specifice operaţiunii au fost încălcate din gravă neglijenţă;

De aceea, faptele săvârşite de contestatoare constituie abateri disciplinare, săvârşite în mod repetat, cu vinovăţie, încălcând reglementările Băncii.

Au mai menţionat că la stabilirea sancţiunii disciplinare s-a avut în vedere comportarea generală în serviciu, împrejurările în care au fost săvârşite faptele, gravitatea abaterilor disciplinare, deosebită - expunerea Băncii riscurilor operaţional şi reputaţional, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterilor, precum şi faptul că salariata nu a mai fost sancţionată disciplinar în ultimele 12 luni.

Instanţa nu poate reţine susţinerea contestatoarei  că sancţiunea aplicată este mult prea aspră, iar abaterile reţinute ar fi „datorită sarcinilor foarte multe existente în fişa postului şi toate cu grad ridicat de responsabilitate", în condiţiile în care a încălcat cu bună-ştiinţă reglementările interne ale Băncii, prin aceasta afirmaţie recunoscând, încă o dată, faptele pentru care a fost sancţionată.

Având in vedere aceste considerente, instanţa apreciază  contestaţia neîntemeiată, urmând a o respinge.

Domenii speta

Spete similare