Cerere inadmisibilă. Art. 399 alin. 10 Cod procedură penală.

Prin încheierea de şedinţă din data de 13 ianuarie 2016 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 3469/40/2014/a14, s-a respins ca nefondată, cererea de constatare a încetării de drept a măsurii preventive a controlului judiciar formulată de inculpatul B.G.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 30 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:

La data de 07 ianuarie 2016, sub nr. de dosar 3469/40/2014/a14, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Botoşani cererea formulată de inculpatul B.G., prin apărător ales Ş.F., de constatare a încetării de drept a măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de acesta. În motivare, s-a precizat că de la data ultimei verificări a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, respectiv 27.10.2015, au trecut mai mult de 60 de zile, perioadă în care nu s-a procedat  la o nouă verificare a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, astfel încât, în condiţiile art. 241 alin. 1 lit. a teza I, măsura preventivă a încetat de drept.

Analizând cererea formulată, în raport cu dispoziţiile legale invocate, instanţa de fond a constatat  următoarele:

Potrivit art. 399 alin. 10 Cod procedură penală, după pronunţarea hotărârii, până la sesizarea instanţei de apel, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive cu privire la inculpatul condamnat, în condiţiile legii.

Conform art. 241 alin.1 Cod procedură penală, măsurile preventive încetează de drept:

a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare;

b) în cazurile în care procurorul dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori instanţa de judecată pronunţă o hotărâre de achitare, de încetare a procesului penal, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, chiar nedefinitivă;

c) la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului;

d) în alte cazuri anume prevăzute de lege.

(1^1) Arestarea preventivă şi arestul la domiciliu încetează de drept:

a) în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii în primă instanţă, la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege;

b) în apel, dacă durata măsurii a atins durata pedepsei pronunţate în hotărârea de condamnare.

Astfel, Tribunalul a constatat că a fost legal sesizat şi este competent să judece prezenta cerere de constatare a încetării de drept a măsurii preventive a controlului judiciar.

Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, instanţa de fond a  constatat că inculpatul B.G.a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial X. nr. 70/D/P/2013 din 29 august 2014 pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat  prev. de art.367 al.1, 2 şi 3 Cod penal, contrabandă, prev. de art.270 alin.1, 3 rap. la art.274 din Legea nr.86/2006 cu aplic. art.35 alin.1, art.36 Cod penal, toate cu aplicarea art.38 al.1, 39 Cod penal, (pentru actele materiale descrise la punctele 1, 3, 4, 5 din rechizitoriu).

La data de 24 noiembrie 2015, prin sentinţa penală nr. 216, Tribunalul Botoşani a hotărât condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de “constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. de art.367 alin.1, 2, 3 Cod penal şi “contrabandă”, prev. de art.270 alin.1, 3 rap. la art.274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art.35 alin.1, art.36 Cod penal, la pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii pe timp de 5 ani a drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal şi pedeapsa accesorie rezultantă cea mai grea, respectiv, pe durata şi în condiţiile art.65 alin.3 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, de la data de 03.01.2014 la 04.01.2014 şi de la data de 11.06.2014 până la 24.11.2014.

Prin aceeaşi sentinţă, s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul B.G.

Potrivit art. 404 alin. 4 Cod procedură penală, dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanţă cu privire la măsurile preventive, fără a se menţiona că este necesară o verificare efectivă a acestora.

Instanţa s-a pronunţat la data de 27 octombrie 2015 asupra menţinerii măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpat, încheiere rămasă definitivă prin decizia penală nr. 160/04.11.2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, prin care s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpat. De asemenea, la data de 24 noiembrie 2015, odată cu pronunţarea asupra fondului cauzei, instanţa, în respectarea dispoziţiilor legale, a menţinut măsura controlului judiciar, astfel că termenul de 60 zile prevăzut  de lege pentru verificarea măsurii preventive urmează să expire la data de 24 ianuarie 2016.

Împotriva încheierii sus-menţionate, a formulat contestaţie inculpatul B.G., pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.

Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului, conform disp. art. 206 Cod procedură penală, precum şi prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel Suceava a reţinut că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerentele:

În conformitate cu disp. art. 399 alin. 10 Cod procedură penală, „După pronunţarea hotărârii, până la sesizarea instanţei de apel, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive cu privire la inculpatul condamnat, în condiţiile legii.”

Or, prin cererea formulată în faţa primei instanţe, după pronunţarea sentinţei penale nr. 216/24.11.2015 a Tribunalului Botoşani (dosar nr. 3469/40/2014), inculpatul B.G. a solicitat să se constate încetarea de drept a măsurii preventive a controlului judiciar, măsură care însă nu se încadrează printre cele prev. de art. 399 alin. 10 Cod procedură penală, pe care le poate dispune instanţa după pronunţarea hotărârii, până la sesizarea instanţei de apel, acest text de lege nefăcând referire şi la constatarea încetării de drept a unei măsuri preventive cu privire la inculpatul condamnat.

Astfel, măsurile pe care le poate dispune instanţa după pronunţarea hotărârii, până la sesizarea instanţei de apel sunt prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 399 alin. 10 Cod procedură penală, iar având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare şi aplicare, acestea nu se pot extinde şi la alte situaţii prevăzute de lege.

Din acest motiv, s-a apreciat că apare ca neîntemeiat motivul invocat în susţinerea contestaţiei de către inculpatul B.G., prin apărător, în sensul că există un caz ce impune revocarea măsurii controlului judiciar, nefiind necesar a se prevedea şi cazul special al încetării de drept a măsurii, care se include în cazul revocării.

Astfel, temeiurile de drept invocate în acest sens de către apărare sunt art. 207 alin. 5 Cod procedură penală, care se referă la verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară şi art. 208 alin. 5 Cod procedură penală, care se referă la  verificarea măsurilor preventive în cursul judecăţii, în timp ce art. 399 alin. 10 Cod procedură penală are în vedere măsurile pe care le poate dispune instanţa în perioada de după pronunţarea hotărârii şi până la sesizarea instanţei de apel

Astfel, în cazul în care legiuitorul ar fi intenţionat să prevadă că după pronunţarea hotărârii, până la sesizarea instanţei de apel, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, inclusiv constatarea încetării de drept a unei măsuri preventive cu privire la inculpatul condamnat, s-ar fi precizat aceasta în mod expres în art. 399 alin. 10 Cod procedură penală.

Prin urmare, Curtea de Apel Suceava a constatat că, deşi prima instanţă ar fi trebuit să respingă, ca inadmisibilă, cererea formulată de inculpatul B.G. privind constatarea încetării de drept a măsurii preventive a controlului judiciar, aceasta a examinat pe fond cererea inculpatului, dispunând respingerea cererii ca nefondată.

Însă, în propria cale de atac ar fi  nelegal ca inculpatului B.G. să i se agraveze situaţia (în sensul de a se desfiinţa încheierea contestată şi în rejudecare să se respingă, ca inadmisibilă, cererea formulată), întrucât instanţa este învestită doar cu soluţionarea contestaţiei inculpatului, astfel încât nu poate fi  înlăturată o împrejurare favorabilă acestuia, respectiv faptul că i-a fost examinată pe fond cererea formulată, în loc de a se dispune respingerea acesteia ca inadmisibilă.

 Astfel, Curtea de Apel Suceava a avut în vedere faptul că în materia căilor de atac exercitate de părţi operează principiul procesual al neagravării situaţiei pentru cel care a exercitat-o, raţiunea acestui principiu pornind de la dreptul părţilor de a supune hotărârea atacată unui control jurisdicţional, fără a i se crea titularului căii de atac o situaţie mai grea, întrucât în caz contrar, s-ar putea determina abţinerea părţii de la exercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumării acestui risc.

În ceea ce priveşte celelalte motive formulate de către apărare în susţinerea contestaţiei, referitoare la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar sub incidenţa căreia se află inculpatul B.G., Curtea a constatat că acestea nu pot fi avute în vedere în prezentul cadru procesual, întrucât, aşa după cum s-a arătat, au fost formulate printr-o cerere inadmisibilă, astfel încât vor putea fi invocate în faţa instanţei de apel, investită cu soluţionarea apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 216/24.11.2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani - Secţia penală în dosarul nr. 3469/40/2014.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 206 alin. 5 Cod procedură penală, Curtea a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul B.G. împotriva încheierii din data de 13.01.2016, pronunţată de Tribunalul Botoşani - Secţia penală în dosarul nr. 3469/40/2014/a14.

Domenii speta

Spete similare