Plangere contraventionala

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA NOVACI

JUDEŢUL GORJ

Sentinţa civilă Nr.950/2016

Şedinţa publică de la 26 Septembrie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE:

Grefier:

Pe rol fiind judecarea plângerii contravenţionale, formulată de petiţionarul NC domiciliat în sat X, nr.175, comuna Crasna, Judeţul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenţie seria  PGJX NR. 0016684, din  18/05/2016, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns petentul asistat de avocat PC, fiind lipsă reprezentantul intimatei.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind alte cereri de formulat şi nici excepţii de invocat, constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în fond.

Avocat PC pentru petent, a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenţie şi exonerarea petentului de plata amenzii aplicate. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale, cu sancţiunea avertisment, conform art.7, din OG nr.2/2001. A arătat în esenţă că, procesul-verbal este nelegal şi netemeinic, fiind ilizibil – scrisul şters, în cuprinsul acestuia fiind trecută amenda şi avertismentul, confiscarea, deşi nu s-a confiscat nimic, nu a fost trecut martor asistent, aşa cum prevăd dispoziţiileart.19, din OG nr.2/2001. De asemenea, a mai arătat că din cuprinsul procesului-verbal nu se poate înţelege nici temeiul de drept.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la această instanţă la data de 03/06/2016, sub nr. dosar XXX/267/2016, petiţionarul NC, contestă procesul-verbal de contravenţie seria  PGJX NR. 0016684, din  18/05/2016, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj, să se dispună admiterea plângerii contravenţionale, anularea procesului-verbal de contravenţie, anularea sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 250 lei şi exonerarea sa de plata acesteia,precum şi anularea punctelor de penalizare aplicate.

În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale, cu sancţiunea avertismentului, ca şi soluţie alternativă.

În motivarea plângerii, petiţionarul a arătat că în fapt, la data de 18.05.2016, se afla pe DC Drăgoieşti, conducând autoturismul propriu, marca Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare GJ-xx-CNU, în direcţia Drăgoieşti-Buzeşti, îndreptându-se la domiciliul personal, în satul X, comuna Crasna.

La un moment dat, din sens opus se deplasa o maşină de poliţie, din care, în timp ce acesta se afla în mers, i-a făcut semn să oprească, un agent de poliţie prin scoaterea braţului pe geamul lateral.

A oprit şi a tras imediat pe dreapta, chiar înainte de a ajunge maşina poliţiei în dreptul său.

Unul dintre agenţii constatatori a coborât din maşină şi s-a îndreptat către el şi la solicitarea acestuia i-a prezentat documentele, inclusiv actele maşinii şi permisul de conducere.

Că fără nici un argument sau justificare pertinentă, agentul i-a pus în vedere faptul că-l va supune etilo-testului şi întrucât nu avea nimic de ascuns şi ştia că este în regulă, a fost de acord cu testul respectiv, rezultatul acestuia fiind de 0/oo, alcool în aerul expirat.

După acest moment, agentul de poliţie s-a deplasat la maşina poliţiei împreună cu actele sale, fără nici o altă explicaţie, iar după o anumită perioadă de timp în care a aşteptat, a coborât din maşină şi s-a dus la echipajul de poliţie, aflat în maşina lor,pentru a afla dacă este ceva în neregulă cu documentele.

În acest moment, agentul de poliţie a fost foarte iritat şi i-a răspuns răstit că trebuia să-l aştepte în maşină şi că urmează să-l sancţioneze, întrucât a coborât din maşină, nu a ţinut mâinile pe volan şi a desfăcut centura de siguranţă, încălcând prevederile legii.

Consideră petiţionarul că procesul-verbal de contravenţie este nelegal, fiind lovit de nulitate absolută, ca prim motiv de nulitate şi nelegalitate,invocând caracterul ilizibil şi indescifrabil al acestuia,din conţinutul procesului-verbal neputându-se verifica datele de identificare ale contravenientului sau ale agentului constatator, nu se poate înţelege cu certitudine numărul de înmatriculare al autoturismului şi totodată nu se pot identifica, cu exactitate, faptele săvârşite, locul producerii acestor fapte sau normele legale încălcate.

Că sunt încălcate dispoziţiile art.19 alin.1, din OG nr.2/2001,în cazul de faţă, la momentul încheierii procesului-verbal, se aflau la faţa locului un număr considerabil de alţi conducători auto(aprox.2-3), opriţi ulterior de către agenţii de poliţie.

A mai arătat petentul că, i-a înştiinţat că nu va semna procesul-verbal, întrucât nu este de acord cu existenţa şi descrierea faptei reţinute,  aceştia au încheiat procesul-verbal fără a apela la vreo altă persoană în calitate de martor asistent, care să le confirme fapta reţinută şi descrisă de aceştia în cuprinsul procesului-verbal.

Un alt motiv de nelegalitate, sancţionat cu nulitatea absolută, îl reprezintă încălcarea dispoziţiilor art.5 alin.7,din OG nr.2/2001, în aceste condiţii,putându-se observa din cuprinsul procesului-verbal de contravenţie, că agentul constatator i-a stabilit amendă în sumă de 250 lei şi avertisment, adică două sancţiuni principale, fapt interzis de legislaţia în vigoare,  la acestea adăugând două puncte penalizare, ca şi sancţiune complementară, totodată, putându-se observa la rubrica „confiscare”, a făcut nişte menţiuni care nu au nicio legătură cu o eventuală sancţiune complementară a confiscării, neexistând nici un temei în acest sens.

Procesul-verbal astfel întocmit, este dificil de înţeles şi de citit, fiind aproape ilizibil, astfel încât este de-a dreptul imposibil identificarea normelor legale reţinute de către agentul constatator, apreciind că sunt încălcate şi dispoziţiile art.16 alin.1, din OG nr.2/2001, potrivit cărora, procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu temeiul de drept în baza căruia s-a constatat contravenţia şi s-a aplicat sancţiunea contravenţională.

A mai arătat petiţionarul şi faptul că, tot datorită caracterului indescifrabil al procesului-verbal de contravenţie, nu se poate şti cu exactitate corectitudinea datelor sale şi mai ales, corectitudinea numărului de înmatriculare al autoturismului său.

Apreciază petiţionarul că procesul-verbal este netemeinic, întrucât fapta reţinută în sarcina sa nu corespunde realităţii, atât înainte, cât şi  la momentul semnalului de oprire al echipajului de poliţie, respectând toate regulile de circulaţie impuse de legislaţie şi regulament, toate verificările şi controalele efectuate de poliţişti asupra sa, ducând la concluzia că se afla în stare de legalitate.

Astfel, având în vedere litera şi spiritul legii, precum şi presupusa faptă săvârşită, consideră petiţionarul că era suficient o simplă atenţionare verbală, mai ales că era în legalitate cu toate aspectele solicitate de poliţie şi colaborase fără reţineri cu aceştia.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001.

În dovedirea plângerii formulate, petiţionarul a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum şi a tuturor celorlalte probe necesare şi utile soluţionării cauzei, ce vor rezulta din dezbateri.

Au fost depuse la dosar copia actului de identitate şi procesul-verbal de contravenţie.

În cauză a fost formulată întâmpinare de către intimată, prin care s-a solicitat respingerea plângerii şi menţinerea procesului-verbal de contravenţie ca temeinic şi legal.

Intimata a depus la dosar raportul agentului constatator.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a celor arătate în întâmpinarea formulată, precum şi a normelor legale aplicabile speţei, instanţa reţine şi constată următoarele:

Prin prezenta plângere, petiţionarul NC, contestă procesul-verbal de contravenţie seria  PGJX NR. 0016684, din  18/05/2016, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj, să se dispună admiterea plângerii contravenţionale, anularea procesului-verbal de contravenţie, anularea sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 250 lei şi exonerarea sa de plata acesteia,precum şi anularea punctelor de penalizare aplicate.

În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale, cu sancţiunea avertismentului, ca şi soluţie alternativă.

Se constată că prin procesul-verbal contestat, s-a dispus sancţionarea petentului cu amendă în cuantum de 250 lei şi avertisment, fiindu-i aplicate şi puncte-amendă.

Potrivit jurisprudenţei CEDO, aplicabilă în baza art. 6 din Convenţie, deşi petentul, în materie contravenţională, se bucură de prezumţia de nevinovăţie, el trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal legal întocmit în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei “acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, procesul-verbal de contravenţie contestat, se bucură de prezumţia relativă de adevăr până la proba contrarie.

Forţa probantă  a proceselor-verbale a fost lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care a fost liber să reglementeze importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa  naţională are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează şi apreciază probatoriul( cauza Bosoni v.Franţa, hotărârea din data de 07/09/1999).

Interpretând dispoziţiile art.31-36 din O.G nr.2/2001, actualizată privind regimul juridic al contravenţiilor, a reieşit faptul că persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia să utilizeze mijloace de probă şi să invoce argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată a fost de a  respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale, prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional( cauza Anghel v.România).

Având în vedere aceste principii, instanţa reţine că procesul-verbal de contravenţie, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, beneficiază de  o prezumţie relativă de veridicitate şi autenticitate, permisă de Convenţia Europeană a Drepturilor omului, cât timp petentului i se asigură  de către instanţă condiţiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, însă susţinerile intimatei nu au fost dovedite în faţa instanţei prin nici o probă.

Prin urmare, prezumţia de nevinovăţie nu are un caracter absolut, după cum nici prezumţia de veridicitate a faptei constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal, nu au caracter absolut, dar prezumţia de veridicitate nu a putut opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia ca persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumţiei de nevinovăţie a persoanei sancţionate contravenţional, prezumţie garantată de art.6 din Convenţie pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale drepturilor omului şi în materie contravenţională şi care, în plan procedural se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, în speţă, agentul constatator, fiind nevoit să probeze fapta reţinută în sarcina petentului, instanţa reţine că jurisprudenţa Curţii nu interzice în principiu prezumţiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenţiei, cu singura condiţie ca aceste prezumţii să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei şi a sancţiunii.

În procedura contravenţională prevăzută de O.G nr.2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de o prezumţie relativă de veridicitate, sub aspectul situaţiei de fapt şi încadrării juridice reţinute de agentul  constatator, acesta având posibilitatea de a înlătura această prezumţie prin administrarea unor probe certe şi concludente, în conformitate cu dispoziţiile  Codului civil, probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluţionarea cauzei.

Conform dispoziţiilor art.16 din O.G nr.2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, actualizată, legiuitorul a prevăzut că la întocmirea unui proces-verbal de constatare a contravenţiei urmează să fie respectate aceste norme cu privire la elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină şi anume: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din  care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea, împreună cu elementele suplimentare consemnate în celelalte articole din ordonanţă.

Se constată că din actul contestat şi care se află ataşat la dosar la fila nr.8, nu pot fi stabilite  menţiunile cu privire la descrierea stării de fapt, data comiterii faptei şi descrierea faptei săvârşite, datorită caracterului ilizibil al acestuia.

În raport de aceleaşi dispoziţii prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001, lipsa menţiunii faptei săvârşite din procesul-verbal de constatare a contravenţiei este sancţionată cu nulitatea absolută, iar în cazul de faţă agentul constatator nu a consemnat în mod clar şi lizibil fapta reţinută în sarcina petiţionarului.

Aşa cum s-a arătat şi mai sus, potrivit dispoziţiilor art.16 alin.1, din OG nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenţiei,  va cuprinde în mod obligatoriu:” data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din  care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin acre se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Potrivit art.17, din OG nr.2/2001, „lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu”.

Nulitatea absolută este nulitatea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic, în cazul de faţă procesul-verbal de constatare a contravenţiei, a unei norme care ocroteşte un interes general, obştesc.

În consecinţă, dispoziţiile art.17 din OG nr.2/2001, reglementează o serie de nulităţi absolute care sunt prevăzute în mod expres şi limitativ, de legiuitor.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei reprezintă atât un act administrativ, cât şi un act procedural prin care se constată săvârşirea contravenţiei, astfel că atât ad validitatem, cât şi ad probationem, trebuie întocmit în formă scrisă, urmând să respecte elementele obligatorii prevăzute în art.16-19, din OG nr.2/2001, aşa cum de altfel s-a reţinut şi în decizia nr. XXII/2007, a Î.C.C.J, lipsa celorlalte elemente care nu sunt prevăzute în mod expres de lege ca fiind lovite de nulitate absolută, fiind calificate ca nulităţi relative.

Se constată că procesul-verbal contestat, încalcă dispoziţiile prevăzute de art. 16 şi 17, din OG nr.2/2001, întrucât nedescrierea în mod lizibil a faptei în sensul indicării datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor de fapt, ce pot determina în concret starea de fapt, atrage atât nulitatea absolută, cât şi nulitatea relativă a procesului-verbal, instanţa de judecată neavând posibilitatea în condiţiile art.34 din OG nr.2/2001, de a  verifica legalitatea şi temeinicia procesului-verbal.

În astfel de situaţii, procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu mai poate constitui un mijloc de probă, ci doar un început de dovadă, astfel că sarcina probei în ceea ce priveşte dovedirea vinovăţiei, aparţine agentului constatator.

În raport de considerentele expuse, se constată faptul că procesul-verbal nu a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art.16 din OG nr.2/2001, deoarece din simpla expunere a faptei contravenţionale de către agentul constatator, nu a rezultat care este latura obiectivă  a faptei reţinute, această modalitate de întocmire a procesului-verbal, echivalând cu nedescrierea faptei în sine, nefiind suficient pentru instanţă să poată verifica existenţa răspunderii contravenţionale şi ca atare, fiind imposibil controlul judecătoresc, astfel că se impune anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

În consecinţă, constatându-se că intimata nu a putut dovedi dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăţia acuzatului şi deci realitatea celor reţinute în procesul-verbal, urmează ca dubiul să profite petentului.

Pentru considerentele expuse mai sus şi în temeiul principiului in dubio pro reo, se apreciază a fi întemeiată prezenta plângere, motiv pentru care urmează a se dispune admiterea acesteia, anularea procesului-verbal de contravenţie, exonerarea petiţionarului de plata amenzii aplicate şi înlăturarea sancţiunilor complementare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravenţională, formulată de petiţionarul NC, domiciliat în sat X, nr.175, comuna x, Judeţul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenţie seria  PGJX NR. 0016684, din  18/05/2016, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj.

Anulează procesul-verbal de contravenţie, exonerează petiţionarul de plata amenzii aplicate şi înlătură sancţiunile complementare.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Novaci.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Septembrie 2016.

Preşedinte, Grefier,

Red.tehnored.DE/SA

Ex.4

30 Septembrie 2016

Domenii speta

Spete similare