Anulare Hotărâre Comisia pentru Protecţia Copilului

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. .../105/…, reclamanţii OS şi OC - pentru minora OMT, au formulat,  în contradictoriu cu pârâta Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, contestaţie împotriva Hotărârii nr. .../2013 şi a Certificatului de Încadrare a copilului într-un grad de handicap nr. .../2013, ambele emise de pârâtă, solicitând instanţei să dispună anularea Hotărârii nr. ... din 2013 şi a Certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap nr. .../2013, încadrarea minorului OMT, în gradul de handicap GRAV, obligarea intimatei la plata drepturilor băneşti datorate ca efect al Hotărârii nr. .../2013, precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au învederat instanţei că prin certificatul anexă la Hotărârea nr. ... din 2013, minora OMT a fost încadrată în gradul de handicap „Accentuat", conform raportului de evaluare complexă nr. … din data de …2013, eliberat de Serviciul evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGAPSC) Prahova.

În opinia reclamanţilor, încadrarea în acest grad de handicap este eronată şi nelegală întrucât, conform certificatului medical nr. …/2013 eliberat de Spitalul de Pediatrie Ploieşti, în baza referatului Dr. TR, medic primar neuropsihiatric, minora prezintă paralizie cerebrală, sindrom ataxic sechelar cu derobări şi imobilitate de prehensiune, întârziere psihică uşoară QI-65%, dislalie polimorfă accentuată, tulburări de adaptare cu anxietate de separare secundară, diagnostic avut şi în anii 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, necesitând îngrijire permanentă din partea unei persoane.

În plus, reclamanţii au menţionat că, începând cu anul 2008 şi până în anul 2013, minora a fost încadrată în gradul de handicap „Grav", iar medicul specialist a adăugat pe fiecare an din 2008 şi până în 2013 câte o deficienţă asociată paraliziei cerebrale, deficienţe ce apar odată cu înaintarea copilului în vârstă.

Reclamanţii au arătat că este cunoscută împrejurarea că paralizia cerebrală este o afecţiune cronică care nu se poate vindeca complet, leziunile cerebrale nu se agravează în timp, însă simptomele pot fi din ce în ce mai severe. Un copil care suferă de această boală poate pierde complet controlul asupra muşchilor membrelor sau a celor faciali, este un copil care va fi permanent dependent de cineva pentru a face diverse lucruri şi activităţi, pentru a nu se îneca cu alimentele şi lichidele pe care le consumă, datorită lipsei de coordonare a muşchilor faciali.

Motivul comisiei pentru schimbarea gradului de handicap a fost unul fără suport legal, invocându-se progresele minore realizate de minoră, pe parcursul ultimului an: "datorită unor considerente materiale" .

Reclamanţii au menţionat că progresele obţinute în recuperarea minorei, deşi s-au realizat printr-un program intensiv de recuperare desfăşurat de trei ori pe săptămână timp de un an la centrul de recuperare „Sfânta Maria” VM, unde s-a făcut recuperare prin kinetoterapie, psihoterapie, logopedie şi terapie ocupaţională şi în particular două şedinţe de psihoterapie şi logopedie pe săptămână, nu sunt de natură să conducă la schimbarea încadrării din „Grav" în „Accentuat". În ceea ce priveşte considerentele materiale, reclamanţii au apreciat că nici un copil cu dizabilităţi nu trebuie să fie discriminat şi limitat la programele de recuperare şi de integrare pe asemenea considerente.

Potrivit susţinerilor reclamanţilor, evaluarea complexă din cadrul Comisiei pentru Protecţia Copilului Prahova, prin raportul de evaluare nr. … EC, din data de ...2013, stabileşte în mod eronat încadrarea în gradul Accentuat, iar această evaluare nu a fost făcută niciodată în fapt, copilul nu a fost supus testelor de evaluare specifice, medicul din cadrul serviciului de evaluare nu a fost prezent, totul decurgând pe parcursul a circa 10 minute cu întrebări de genul : „Câţi ani ai ?”, copilul răspunzând că are 5 ani, „Mergi pe bicicleta ?”, „Ştii să scrii şi să citeşti ?”, copilul răspunzând prin „Da” sau „Nu”.

Reclamanţii au apreciat că un copil cu dizabilităţi nu poate fi evaluat de persoane care nu îl cunosc şi care nu îi cunosc evoluţia de la apariţia bolii (de la naştere în cazul de faţă) într-un timp atât de scurt (circa 10 minute), acest lucru putând fi verificat vizualizând înregistrările din ziua evaluării, surprinse de camerele de supraveghere din clădirea Direcţiei pentru Protecţia Copilului Prahova.

În continuare reclamanţii au arătat că în data de 17.10.2013 minora OMT a fost evaluată la Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională Prahova de o echipă pluridisciplinară formată din: medic, psiholog, logoped, psihopedagog, iar prin raportul de evaluare complexă nr. …/2013, înaintat comisiei şi prin Hotărârea nr. …/2013 şi Certificatul de expertiză şi orientare şcolară au stabilit un grad de handicap GRAV cu deficienţe asociate, cu precizarea că din componenţa comisiei care a stabilit acest grad au făcut parte şi doi membrii din comisia de la protecţia copilului care a anulat gradul grav avut anterior şi anume PM (preşedinte de comisie la protecţia copilului) şi Gociu Claudia.

Prin caracterizarea nr. … CZD/…2013 făcută la centrul de recuperare VM, numit Complexul de servicii comunitare Sfânta Maria, centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi, s-a recomandat continuarea programului de recuperare şi s-a specificat în mod clar nevoia de îngrijire permanentă din partea unei persoane.

În plus, ancheta socială efectuată de serviciul social din cadrul Primăriei oraşului BS, înregistrată cu nr. …/...2013, a stabilit prin evaluarea efectuata la domiciliu la data de …2013 că minora este inclusă în programul de recuperare al cabinetelor de terapie ocupaţională, logopedie şi psihoterapie a Complexului de servicii comunitare Sfânta Maria din VM, Jud. Prahova, are nevoie zilnic de medicamente, merge la consult de specialitate periodic, iar în prezent se deplasează ajutată, este însoţită, ajutată şi supravegheată permanent de mama sa OC.

Reclamanţii au menţionat că centrul de recuperare se află la o distanţă de 20 km de domiciliu, minora este însoţită de mama sa pe drumul către scoală şi de la scoală, pe perioada cursurilor mama sa stă la şcoală pentru ajutor în timpul recreaţiilor şi pentru mersul la toaletă.

Aşa cum reiese din caracterizarea psihopedagogică nr. … din ...2013, efectuată de învăţătoarea de la clasa în care se afla minora, aceasta are nevoie de asistenţă pentru a duce sarcinile la bun sfârşit, este dependentă de învăţător şi de ceilalţi colegi, are momente când plânge şi are deficienţe de vorbire.

Mai mult, reclamanţii au subliniat că minora nu cunoaşte ce vârstă are, nu ştie adresa la care locuieşte, nu cunoaşte numele apropiaţilor, nu urcă şi nu coboară scările decât susţinută de mânuţe, limbajul este unul pueril, fără structură gramaticală, nu se poate dezbrăca şi îmbrăca singură, prezintă dese crize de atac de panică, se îneacă frecvent cu mâncarea şi lichidele înghiţite, are momente de plâns şi nopţi când nu poate dormi decât legănată pe picioare, are momente de autoagresiviate.

Reclamanţii consideră că prin trecerea de la gradul de handicap Grav la cel Accentuat se încalcă dreptul copilului la îngrijire, educaţie, recuperare, compensare, reabilitare şi integrare, adaptate nevoilor sale, cunoscut fiind că la gradul Accentuat copilul nu beneficiază de asistent personal, iar deplasarea la şcoală, supravegherea pe timpul cursurilor şi deplasarea la centrul de recuperare, aflat la 20 km de domiciliu, devin aproape imposibil de realizat, fără recuperare şi integrare adecvate, eforturile făcute de la depistarea bolii din 2008 până în prezent fiind în zadar.

Totodată, reclamanţii au subliniat că din punct de vedere material schimbarea gradului de handicap a avut consecinţa înlăturării indemnizaţiei acordate mamei minorei în cuantum de 600 lei pe lună precum şi diminuarea alocaţiei complementare de la 91 lei/lună la 63 lei/lună şi au solicitat ca intimata să se oblige la plata acestei sume de bani în perioada cuprinsă între momentul emiterii hotărârii contestate şi momentul emiterii unei noi hotărâri legale şi temeinice.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 194 NCPC, Legea 272/2004, HG 1437/2004, Ordinul 725/12709/01.10.2002.

În probaţiune, reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri, proba cu înregistrările video, expertiză judiciară.

În raport de motivele cererii de chemare în judecată, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că încadrarea copilului OMT în gradul de handicap Accentuat s-a făcut, conform legislaţiei în vigoare şi având la bază Ordinul nr. 725/12.709/01.10.2002, Capitolul I. Afectări (deficienţe) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale, care specifică faptul că paraliziile cerebrale congenitale şi dobândite se încadrează în grade diferite de handicap (de la grav până la mediu) în raport cu afectarea capacităţii intelectuale, de comunicare, deficienţele posturale, de statică şi mers, deficienţele de manipulaţie, prezenţa comorbidităţii şi a restricţiilor de participare.

Prin urmare, evaluarea documentaţiei specifice (medicală, educaţională) prezentată la data de ...2013, de către reclamanta OC, mama minorei MT, în scopul obţinerii certificatului de încadrare a copilului într-o categorie de persoane cu handicap, a îndrumat Serviciul Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi către formularea propunerii de încadrare a minorei în gradul accentuat de handicap.

Argumentele care au stat la baza propunerii de mai sus au fost: întârzierea psihică uşoară QI aproximativ 65 (încadrabilă în gradul mediu de handicap numai „dacă este asociată cu o altă deficienţă: senzorială, somatică, psihică: de limbaj şi comunicare”, precum cea menţionată în Certificatul medical şi anume: dislalia polimorfă accentuată; emoţională şi de conduită: „tulburări de adaptare cu anxietate de separare secundară”);imobilitatea de prehensiune specificată în certificatul medical nu este susţinută de constatările specialiştilor recuperatori din cadrul Complexului de Servicii Comunitare … VM şi cele ale doamnei învăţător MF, cadru didactic la clasa pregătitoare frecventată de minoră în cadrul Şcolii Gimnaziale nr. … BS, doamna învăţător consemnând faptul că, în ceea ce priveşte scrierea, fetiţa nu respectă liniatura în efectuarea elementelor grafice.

De asemenea, s-a menţionat că prin Caracterizarea nr. …/CZD/...2013 întocmită de recuperatori se specifică: „în ceea ce priveşte reprezentarea pregrafică şi grafică, copilul execută linii verticale, orizontale, curbe şi combinaţii simple între acestea”; în ceea ce priveşte sindromul ataxic sechelar cu derobări, acesta nu determină „deficienţă locomotorie de statică şi mers care face bolnavul nedeplasabil prin forţă proprie, mobilizarea fiind posibilă numai cu ajutorul altei persoane”, recomandând în acest fel încadrarea minorei în gradul grav de handicap, conform Ordinului nr. 725/12.709/01.10.2002.

Astfel, doamna învăţătoare nu specifică în Caracterizarea psihopedagogică nr. …/2013 nici un fel de dezechilibre motorii şi/sau necesitatea însoţirii/supravegherii permanente din partea adultului în ceea ce priveşte deplasarea minorei în clasă şi în pauze: „în timpul pauzei iese împreună cu alţi prieteni în afara clasei şi este atentă la jocul celorlalţi copii, cooperează cu aceştia”. În mod similar, specialiştii recuperatori notează: "evoluţia copilului în cadrul cabinetului de kinetoterapie este bună. Astfel se observă o creştere a forţei musculare şi o îmbunătăţire a coordonării motorii (urcă şi coboară scara fără ajutor din partea altei persoane), iar în privinţa mersului se observă o îmbunătăţire a echilibrului".

Analizând, evaluând, interpretând rezultatele şi recapitulând cele de mai sus, în opinia pârâtei se constată faptul că nu sunt întrunite criteriile legale corespunzătoare încadrării MT în gradul grav de handicap.

Mai mult decât atât, considerând toate aspectele de mai sus, în opinia pârâtei se poate concluziona faptul că părinţii minorei MT induc în eroare sau exagerează, cu rea-credinţă, când afirmă: „(...). pe perioada cursurilor mama sa stă la şcoală pentru ajutor în timpul recreaţiilor şi pentru mersul la toaletă”, sau: „fiica noastră nu cunoaşte ce vârstă are, nu ştie adresa la care locuieşte, nu cunoaşte numele apropiaţilor, nu urcă şi nu coboară scările decât susţinută de mânuţe, (...), nu se poate dezbrăca şi îmbrăca singură, prezintă dese crize de atac de panică, se îneacă frecvent cu mâncarea şi lichidele înghiţite, (...)”, aceste afirmaţii nefiind susţinute de observaţiile cadrului didactic, recuperatorilor, medicului de familie, medicului specialist curant.

În ceea ce priveşte afirmaţia părinţilor MT cu privire la „evaluarea complexă din cadrul Comisiei pentru Protecţia Copilului Prahova”, prin raportul de evaluare nr. … EC din data de ...2013 se stabileşte în mod eronat încadrarea în gradul Accentuat, această evaluare în fapt nu a fost făcută niciodată, copilul nu a fost supus testelor de evaluare specifice, medicul din cadrul serviciului de evaluare nu a fost prezent, totul decurgând pe parcursul a circa 10 minute cu întrebări de genul: Câţi ani ai?, copilul răspunzând că arc 5 ani, Mergi pe bicicletă?. Ştii dă scrii şi să citeşti?, copilul răspunzând prin Da sau Nu, pârâta a arătat că este nereală, neautentică, neîntemeiată, falsă, fundamentându-şi poziţia prin acelea că: evaluarea complexă a copilului cu dizabilităţi, deci şi a minorei MT, se realizează de către Serviciul Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi şi nu de către Comisia pentru Protecţia Copilului, conform prevederilor Hotărârii nr. 1437/2004 privind organizarea si metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, Raportul de evaluare complexă a copilului nr. …/...2013 fiind emis de către SECCD şi nu de către CPC, respectivul document nefiind de natură a stabili încadrarea într-un grad de handicap ci propunerea serviciului către comisie.

Astfel, pârâta a precizat că în cadrul SECCD copilul nu este supus „testelor de evaluare specifice” din mai multe considerente, inclusiv legale.

În acest sens, pârâta a învederat că, în conformitate cu Ordinul nr. 18/3989/416/142/2003, „copilul este evaluat de către specialiştii din domeniul medico-sanitar şi educaţional, înaintea prezentării la serviciul de evaluare complexă şi comisia pentru protecţia copilului. Există însă situaţii excepţionale în care membrii echipei serviciului de evaluare complexă efectuează ei înşişi evaluarea complexă a copilului (...)”, însă minora nu se regăseşte printre respectivele „situaţii excepţionale” recunoscute de prevederile legale.

În luna … 2013 minora MT a fost evaluată medical de către medicul specialist curant şi psihologic de către psihologul Centrului de Sănătate Mintală pentru Copii din cadrul Spitalului de Pediatrie Ploieşti; în luna octombrie a aceluiaşi an, medicul de familie a completat Fişa medicală sintetică cel mai probabil urmare evaluării stării de sănătate a copilului şi documentelor medicale depuse de către părinţii acestuia la Cabinetul Medical Individual; Serviciul Evaluare Complexă din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Ploieşti a efectuat evaluarea educaţională necesară orientării şcolare a minorei în cauză, evaluare susţinută şi de cea a cadrului didactic de la şcoală.

Astfel, la data de ...2013, dată la care mama copilului a solicitat obţinerea certificatului de încadrare într-un grad de handicap, minora MT fusese deja supusă unei serii întregi de evaluări realizate de specialişti din diverse domenii, inclusiv recuperator, cu aceleaşi teste (psihologice) cu care s-ar fi efectuat evaluarea specifică în cadrul SECCD din structura DGASPC Prahova, urmare recomandărilor specializate şi legislative ce susţin actul evaluator unitar în context medical, psihologic, educaţional al copilului cu dizabilităţi. Aşadar, o nouă evaluare, cu exact aceleaşi probe de evaluare nu ar fi fost eficientă, nu ar fi putut determina alte rezultate în cazul minorei, ci ar fi fost una obositoare/istovitoare pentru fetiţă.

Pârâta a mai arătat că medicul din cadrul SECCD a fost prezent la data de ...2013. fapt dovedit prin condica de prezenţă, însă nu a intervenit în timpul evaluării minorei deoarece nu se impunea conform procedurilor de lucru impuse la nivelul serviciului; mai mult decât atât, evaluarea (în acord cu prevederile Ordinului nr. 762/2012) a fost realizată de către psihologul serviciului; întrebările de genul: „Câţi ani ai?, copilul răspunzând că are 5 ani, Mergi pe bicicletă?. Ştii să scrii şi să citeşti?”, chiar dacă părinţilor copilului nu li s-au părut elocvente, acestea sunt necesare şi recomandate de Ordinul nr. 762/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, în stabilirea gradului de funcţionare şi participare socială a copilului, potrivit clasificării (Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilității şi sănătăţii, versiunea pentru copii şi tineri) OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) 2007.

Aşadar, prin aplicarea combinată a criteriilor medicale şi psihosociale (s-a făcut diferenţiat şi adaptat particularităţilor de vârstă ale copilului), s-a stabilit gradul de limitare a activităţii şi restricţiilor de participare la 31,81% (după ce au fost verificaţi toţi itemii listaţi la activităţi şi participare, în funcţie de vârsta copilului).

Pârâta a menţionat faptul că gradul de limitare astfel calculat şi exprimat în procente descrie restricţii/limitări în activitate şi participare de nivel Moderat, ceea ce corespunde unei includeri sociale cu dificultăţi potenţial surmontabile.

În contestaţia formulată, părinţii aduc drept „dovadă” a severităţii afecţiunii fiicei lor evaluarea din data de ...2013 a echipei „pluridisciplinare” din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Prahova, ce a „stabilit un grad de handicap GRAV cu deficienţe asociate”. În legătură cu aceasta, pârâta a atenţionat asupra faptului că părinţii se află într-o enormă eroare şi anume aceea în care ar putea exista şi produce efecte juridice două hotărâri de încadrare într-un grad de handicap, emise de instituţii diferite, pentru unul şi acelaşi copil, într-una şi aceeaşi condiţie de boală.

Prin urmare, singura comisie care poate decide încadrarea în grad de handicap a unui copil cu dizabilităţi este comisia pentru protecţia copilului.

Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională nu stabileşte gradul de handicap al copilului cu dizabilităţi, ci decide asupra formei şcolare ce va fi frecventată de către acesta şi regimului în care se va desfăşura şcolarizarea, cu/sau fără servicii de sprijin, la domiciliu sau cu frecvenţă zilnică a unităţii şcolare, etc.

În interesul superior al copilului şi în conformitate absolută cu prevederile legale din domeniu, CPC Prahova a hotărât încadrarea minorei MT în gradul de handicap accentuat, ţinând seama de faptul că „pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entităţi nozologice se va ţine seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcţionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluţie, de complicaţii în activitatea şi participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeaşi boală - ca premisă a identificării şi încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul uşor la gradul grav".

Pârâta şi-a susţinut afirmaţia prin enunţarea prevederilor Ordinului nr. 725/12.709/2002, cu privire la ce presupune şi în ce condiţii se poate acorda gradul grav de handicap. Astfel, „gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependenţă ridicat fizic şi psihic. În această situaţie autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricţii multiple în participarea socială a copilului. Drept urmare, copilul necesită îngrijire specială şi supraveghere permanentă din partea altei persoane".

Prin comparaţie, „gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfăşura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării şi vârstei se datorează unor limitări funcţionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecţiuni severe, în stadii înaintate, cu complicaţii ale unor aparate şi sisteme. În această situaţie participarea socială a copilului este substanţial restricţionată".

Aşadar, conform Ordinului nr. 18/3989/416/142/2003, pentru situaţiile în care apare gradul accentuat al afectării funcţionale alături de gradul moderat al limitării şi restricţiilor, Comisia pentru Protecţia Copilului Prahova nu poate acorda, în mod legal, gradul GRAV de handicap.

În opinia pârâtei, capacitatea de autoservire şi autonomia redobândite urmare actului recuperator în condiţii de gratuitate absolută în cadrul CSC … VM, din structura DGASPC Prahova, limitările şi restricţiile de nivel moderat în activitate şi participare, pot orienta spre o singură concluzie, aceea de încadrare corectă (conformă stării sale de sănătate, îndeplinirii rolului şi statutului său în comunitate şi societate) şi legală (s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale din domeniu) a minorei în gradul de handicap ACCENTUAT.

Faţă de cele expuse mai sus, precum şi faţă de probele care vor fi administrate în această cauză, pârâta consideră că acţiunea reclamanţilor este nelegală şi neîntemeiată, sens în care a solicitat respingerea acesteia.

În drept, pârâta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 205 - 208 NCPC.

Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinarea depusă de pârâtă, prin care au înţeles să evidenţieze caracterul trunchiat al redărilor/citărilor din diferite documente a apărărilor intimatei.

Astfel, în ceea priveşte susţinerea că „imobilitatea de prehensiune specificată în Certificatul medical nu este susţinută de constatările specialiştilor recuperatori din cadrul Complexului de Servicii Comunitare … VM şi cele ale doamnei învăţător MF, cadru didactic la clasa pregătitoare frecventată de minoră, reclamanţii au arătat că prin acestea se anulează diagnosticul pus de medicul specialist, medic primar neuropsihiatru TR, în Certificatul Medical nr. … din ...2013, diagnostic stabilit în urma cunoaşterii evoluţiei bolii, aceasta fiind medicul specialist care o tratează pe minoră de la vârsta de un an şi şase luni.

În opinia reclamanţilor, afirmaţiile făcute de doamna învăţător care o cunoştea pe minoră de şapte zile în momentul în care a eliberat Caracterizarea Psihopedagogică, nu au o valoare mai mare decât diagnosticul pus de medicul specialist.

De altfel, reclamanţii au arătat că citatul din Caracterizarea nr. …/CZD/2013, redat în întâmpinare, este extras din contextul unei fraze, considerând că redarea unei singure propoziţii care susţine afirmaţia că imobilitatea de prehensiune nu este susţinută s-a făcut pentru inducere în eroare sau rău intenţionat, cu toate că fraza care descrie posibilităţile copilului, citită până la capăt, susţine şi demonstrează diagnosticul stabilit de medicul specialist: „În ceea ce priveşte reprezentarea pregrafică şi grafică, copilul execută linii verticale, orizontale, curbe şi combinaţii simple între acestea. Nu întotdeauna se încadrează în spaţiul dat, nu respectă orizontalitatea şi distanţa între semne. Îşi menţine interesul foarte puţin timp pentru sarcinile menţionate anterior, nu se concentrează suficient pe sarcina primită şi încearcă să se sustragă punând întrebări care nu au legătură cu contextul. Finalizează doar cu îndrumare permanentă din partea adultului.  Este un copil timid, dependent de părinţii ei, reuşeşte cu greu să se adapteze la situaţii noi."

În ceea ce priveşte sindromul ataxic sechelar cu derobări, diagnostic stabilit de medicii specialişti în urma efectuării unui RMN, reclamanţii au arătat că se apelează la aceeaşi Caracterizare Psihopedagogică dată de doamna învăţător MF, cu toate că în momentul prezentării în faţa Comisiei Pentru Protecţia Copilului tatăl copilului a specificat că pe perioada de la începutul şcolii şi până la completarea Caracterizării Psihopedagogice, minora nu a mers la scoală decât şapte zile, fiind răcită, astfel că doamna învăţător nu avea cum să cunoască problemele minorei.

În acest sens, reclamanţii au arătat că au anexat o altă Caracterizare Psihopedagogică în care se spune „este dependentă de învăţător sau de ceilalţi colegi; cu ajutorul învăţătorului execută sarcinile şcolare". În ceea ce priveşte evoluţia avută în cadrul cabinetului de kinetoterapie, reclamanţii au arătat că s-au înregistrat progrese, minora urcând şi coborând scările fără ajutor din partea altei persoane, cu precizarea că numai scările din cadrul cabinetului de recuperare care au bare de susţinere pe ambele părţi şi la nivelul mâinii copilului, în realitate copilul urcând scările susţinut de ambele mâini.

Aşa cum s-a precizat în Caracterizarea de la Centrul de recuperare de către specialistul kinetoterapeut, „în privinţa mersului se observă o îmbunătăţire a echilibrului", dar aşa cum spune specialistul psiholog-logoped „motricitatea generală evidenţiază dificultăţi de mers şi coordonare oculo-motorie", lucru ce determină o supraveghere permanentă din partea altei persoane.

În ceea ce priveşte afirmaţiile făcute de pârâtă în sensul că „ părinţii minorei induc în eroare sau exagerează, cu rea-credinţă, când afirmă că pe perioada cursurilor mama sa stă la şcoală pentru ajutor în timpul recreaţiilor şi pentru mersul la toaletă sau „fiica noastră nu cunoaşte ce vârsta are, nu ştie adresa la care locuieşte, nu cunoaşte numele apropiaţilor, nu urcă şi nu coboară scările decât susţinută de mânuţe, nu se poate dezbracă şi îmbrăca singură, prezintă dese crize de atac de panică, se îneacă frecvent cu mâncare şi lichidele înghiţite…

Nici una dintre aceste afirmaţii nu este susţinută de observaţiile cadrului didactic, recuperatorilor, medicului de familie, medicului specialist curant", reclamanţii au precizat următoarele: 

- Caracterizarea Psihopedagogică, este un formular standard TIP, în care nu se regăseşte nici o rubrică în care să fie trecute cele menţionate de părinţi;

- Caracterizarea de la Centrul de recuperare nu poate prezenta aspectele menţionate de părinţi atât timp cât la centrul de recuperare copilul nu serveşte masa, nu consumă lichide, unul dintre părinţi este prezent în permanenţă în sala de aşteptare a centrului şi este solicitat pentru a merge cu copilul la toaletă dacă este cazul, celelalte aspecte privind mersul şi echilibrul, urcatul scărilor, se regăsesc în respectiva caracterizare;

- Întrebările privind vârsta, adresa, numele apropiaţilor, îmbrăcatul şi dezbrăcatul, igiena, spălatul pe dinţi, alimentaţia etc. trebuiau puse în timpul interviului nu a avut loc, singurele întrebări puse de doamna psiholog din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi fiind: câţi ani ai? copilul răspunzând eronat că are 5 ani; Mergi pe bicicletă? şi Ştii să scrii şi să citeşti?, întrebări la care copilul a răspuns cu DA, cu toate că nu merge singură pe bicicletă şi nu ştie să scrie şi să citească.

Din aceste motive, reclamanţii au apreciat că nu s-au respectat recomandările Ordinului 762/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţiei nr.725/12.709/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, în stabilirea gradului de funcţionare şi participare socială a copilului, potrivit clasificării OMS 2007, nefiind verificaţi toţi itemii listaţi la activităţi şi participare în funcţie de vârsta copilului, aceştia fiind stabiliţi în urma interviului cu părinţii şi copilul, interviu care a avut loc prin adresarea a numai 3 întrebări pentru minor şi a unor întrebări privind activitatea şcolară pentru părinţi, în mai puţin de 10 minute, stabilindu-se eronat un grad de limitare a activităţilor şi restricţiilor de participare la 31.81%.

În ceea ce priveşte prezenţa medicului din cadrul SECCD, reclamanţii au arătat că nu au afirmat că acesta nu a fost prezent la serviciu ci că nu a fost prezent în camera în care a avut loc aşa-zisul interviu cu părinţii şi copilul, în lipsa medicului doamna psiholog neinteresându-se despre diagnostic, despre evoluţia bolii etc., cu toate că nu avea în faţă dosarul copilului, singura întrebare fiind „ce grad are?”.

Cu privire la afirmaţiile pârâtei în sensul că „o nouă evaluare, cu exact aceleaşi probe de evaluare nu ar fi fost eficientă, nu ar fi putut determina alte rezultate în cazul minoei, ci ar fi fost una obositoare/istovitoare pentru fetiţă", reclamanţii au învederat că aceasta este în eroare cu privire la datele la care copilul a fost evaluat, astfel: pe data de ...2013, copilul a fost evaluat medical de medicul specialist neuropsiholog şi psihologic de către psihologul Centrului de Sănătate Mintală pentru Copii din cadrul Spitalului de Pediatrie Ploieşti, evaluare în urma căreia s-a emis Certificatul medical de care Comisia Pentru Protecţia Copilului Prahova nu a ţinut cont, iar evaluarea din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Ploieşti necesară orientării şcolare, a avut loc pe data de …2013, după data la care a fost la Serviciul Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi, adică în data de …2013.

Concluzionând, reclamanţii au apreciat că pentru o corectă încadrare a gradului de handicap al minorei este necesară o opinie/expertiză din partea unor specialişti în domeniu.

În dovedirea acţiunii, instanţa a încuviinţat pentru fiecare parte proba cu înscrisuri.

De asemenea, s-a apreciat că ar fi utilă şi concludentă în soluţionarea prezentei cauze a unei expertize medico-legale în specialitatea neurologie pediatrică, însă această expertiză nu a putut fi administrată, astfel că instanţa a revenit asupra acestei măsuri.

Examinând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Reclamanţii sunt părinţii minorei OMT, n. la data de … .

Conform actelor medicale depuse în copie la dosar, respectiv certificatele medicale întocmite anual de către Spitalul de Pediatrie Ploieşti (filele 14, 19, 23, 27, 31, 34) tribunalul reţine că minora a fost diagnosticată cu următoarele: paralizie cerebrală, sindrom ataxic sechelar cu derobări şi imobilitate de prehensiune, întârziere psihică uşoară, dislalie polimorfă accentuată, tulburări de adaptare cu anxietate de separare secundară.

Luându-se în considerare aceste afecţiuni medicale cu care a fost diagnosticată minora, justificate prin actele medicale şi prin evaluările întocmite de instituţiile abilitate, prin raportare la dispoziţiile Legii 272/2004 şi HG 1437/2004, în perioada 2008-2012 Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Prahova a emis, anual, câte o hotărâre prin care a stabilit încadrarea copilului OMT în gradul de handicap Grav (Hotărârea …/2008, Hotărârea nr. …/2009, Hotărârea nr. …/2010, Hotărârea nr. …/2011 şi Hotărârea nr. …/2012).

În baza acestor hotărâri, printre alte facilităţi, s-a statuat şi faptul că minora beneficiază de îngrijire specială li supraveghere permanentă din partea altei persoane.

În acest sens, conform celor relatate de reclamanţi, părinţii minorei s-au preocupat în mod constant de fiica lor, făcând tot ce le-a stat în putere pentru ameliorarea stării de sănătate a minorei. Astfel, tribunalul reţine că minora, ajutată şi însoţită de părinţi, a fost inclusă într-u program intensiv de recuperare desfăşurat de 3 ori pe săptămână timp de un an la Centrul de recuperare … din VM, unde s-a făcut recuperare prin kinetoterapie, psihoterapie, logopedie şi terapie ocupaţională. De asemenea, în particular, în afara sistemului oferit de instituţiile publice, minora a participat la două şedinţe de psihoterapie şi logopedie pe săptămână.

În mod evident, prin acest efort deosebit realizat de părinţi pentru fiica lor, din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, în anul 2013 s-a constatat un progres în evoluţia stării de sănătate a minorei. Astfel, conform „Caracterizării” emise în luna septembrie 2013 de Directorul Complexului de Servicii Comunitare … din VM (fila 16), evoluţia copilului în cadrul cabinetului de kinetoterapie este bună, astfel că se observă o creştere a forţei musculare şi o îmbunătăţire a coordonării motorii, iar în privinţa mersului se observă o îmbunătățire a echilibrului.

Tribunalul mai observă că în finalul aceste caracterizării se recomandă continuarea programului de recuperare.

Ulterior, prin Hotărârea nr. .../2013 emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, minora OMT a fost încadrată în gradul de handicap Accentuat.

Examinând certificatul medical nr. …/2013 ce a stat la baza emiterii acestei hotărâri de încadrare în grad de handicap „Accentuat”, tribunalul observă că la momentul respectiv minora era diagnosticată cu exact aceleaşi afecţiuni medicale menţionate în cuprinsul certificatelor medicale emise în perioada 2008-2012, şi în baza cărora aceeaşi instituţie a stabilit că minora poate fi încadrată în gradul de handicap „Grav”.

Uşoare diferenţe se observă în privinţa coeficientului intelectual (QI), în sensul că, deşi în anul 2013 se constată că minora suferă de întârziere psihică uşoară, totuşi, în 2013 s-a stabilit un QI de 65 %, spre deosebire de anul anterior, când se stabilise un QI de 63 %.

Aşadar, la o primă lectură, tribunalul observă că, deşi nu s-a schimbat în mod fundamental diagnosticul medical al minorei OMT, totuşi, intimata Comisia pentru Protecţia Copilului i-a redus gradul de handicap din Grav în Accentuat.

Este adevărat că, aşa cum s-a arătat mai sus, minora se află într-un trend pozitiv al recuperării medicale, observându-se de-a lungul anilor o serie de progrese, însă tribunalul apreciază că aceste progrese nu sunt atât de complexe, de natură a modifica gradul de handicap pentru minoră.

Pe de altă parte, se mai reţine că, potrivit Ordinului nr. 725/01.10.2002 emis de Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului si Adopţie, cuprinzând criteriile generale medico-psihosociale de identificare şi încadrare a copiilor cu deficienţe de handicap,  încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcţional individual şi prin corelare cu funcţionarea psihosocială corespunzătoare vârstei .

Din probele administrate, rezultă că minora suferă în continuare de o serie de afecţiuni importante, ce presupun un grad ridicat de dependenţă fizică si psihică a copilului, autonomia sa fiind scăzută tocmai datorită necesitaţii imperioase a administrării unui tratament ce implică supravegherea directă şi  nemijlocită din partea unui adult, aspecte ce impun o îngrijire specială şi o atenţie permanentă ce trebuie acordată acestui copil.

Din perspectiva prevederilor HG 1437/2004 privind organizarea si metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului şi a Ordinului nr. 725/01.10.2002 emis de Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului si Adopţie, prezenţa unei afecţiuni nu conduce în mod obligatoriu la stabilirea unui handicap, însă tribunalul trebuie să aibă în vedere faptul că, în cauză, chestiunea litigioasă nu este aceea a stabilirii existenţei handicapului, ci doar a stabilirii in concret a gradului de handicap, accentuat sau grav, prin raportare la gradul de disfuncţionalitate a organismului  copilului, la  stadiul de evoluţie, de complicaţii, de vârstă si evaluarea psihosocială a acestuia.

În speţa de faţă tribunalul mai observă un paradox. Astfel, încadrarea unui copil în gradul de handicap „Grav” conduce, printre altele, la acordarea unei indemnizaţii pentru părinţi, care, deşi nu este suficientă, permite totuşi părinţilor să asigure pentru fiica lor un program complex de recuperare. În situaţia în care, într-o oarecare măsură, evoluţia copilului este una bună, chiar dacă nu sunt constatate rezultate spectaculoase, de natură a elimina anumite afecţiuni medicale grave, cu care copilul a fost diagnosticat, Comisia pentru Protecţia Copilului apreciază că, datorită acestor progrese, obţinute cu un efort deosebit, material şi psihic din partea copilului, a părinţilor săi şi a instituţiilor publice implicate, minora nu mai poate fi încadrată în gradul „Grav”, ci „Accentuat”, situaţie în care acea indemnizaţie pentru însoţitor permanent este eliminată. În situaţia în care indemnizaţia este eliminată, pentru părinţi devine foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, de a păstra fiica lor în acel program, care presupune resurse financiare considerabile. Şi atunci, nu numai că nu se mai constatată progrese, dar copilul regresează.

Or, în această situaţie, este în mod încălcat flagrant interesul superior al minorului, lucru ce nu poate fi acceptat de către tribunal, mai ales că art. 10 din HG 1437/2004 face trimitere in mod expres la regulile speciale prevăzute de Legea 272/2004.

Prin urmare, rezultă că şi intr-o astfel de cauză, care vizează chestiuni litigioase  de natură a influenta situaţia speciala a unui minor, încadrat intr-un grad de handicap, sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 1 si 2 din Legea. 272/2004 privind protecţia si promovarea drepturilor copilului.

Astfel, potrivit art. 2 din actul normativ amintit anterior, orice reglementări adoptate in domeniul respectării si promovării drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, după caz, încheiat in acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al minorului, principiu care va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

In acest sens, tribunalul va retine si dispoziţiile art. 23 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generala ONU la 20 noiembrie 1989 si ratificata de România prin Legea 18/1990, reglementare ce stabileşte obligaţia statelor membre de a asigura pentru copiii handicapaţi fizic si mintal, o viaţă împlinită şi decenta, in condiţii care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia  si sa le faciliteze participarea activă la viaţa comunităţii.

În consecinţă, în raport de toate aceste considerente, luând în considerare actele medicale depuse la dosar, raportul de ancheta socială, Certificatul de expertiză şi orientare profesională nr. …/2013 emis de CJRAE Prahova, dar mai ales, ţinând seama de principiul interesului superior al minorului, tribunalul apreciază ca fiind întemeiata contestaţia formulată.

Prin urmare, tribunalul va admite acţiunea formulată de reclamanţii OS şi OC, pentru fiica lor minoră OMT, şi va dispune anularea în parte a certificatului de încadrare a copilului în grad de handicap nr. .../2013 şi a Hotărârii CPC nr. .../2013, în sensul înlocuirii gradului de handicap pentru copilul OMT, din „Accentuat” în „Grav”.

In temeiul art. 451-453 NCPC, tribunalul va lua act ca reclamanţii îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea.

Anulează în parte Certificatul de încadrare a copilului în grad de handicap nr. .../2013 şi Hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului nr. .../2013, în sensul înlocuirii gradului de handicap pentru copilul OMT, din „Accentuat” în „Grav”.

Ia act ca reclamanţii îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce urmează a fi depus la Tribunalul Prahova.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ….

Domenii speta

Spete similare