Sumele încasate necuvenit se cuvine a fi restituite pârâtei

Deși reale, susținerile reclamantului în sensul că plata indemnizației pentru o perioadă dublată nu este rezultatul culpei sale, nu au relevanță în cauză, cert fiind faptul că suma de 185 lei lunar a fost încasată necuvenit, fiind acordată în mod nelegal, și a condus la îmbogățirea fără vreo justă cauză a reclamantului. Or, sumele încasate necuvenit se cuvine a fi restituite pârâtei, astfel cum reiese din prevederile art. 141 din HG nr. 257/2011.

Legea nr. 125/2014 (a amnistiei fiscale) este inaplicabila deoarece conform art. 1 alin. 1 intră sub incidenţa ei numai pensiile, indemnizaţiile sociale şi indemnizaţiile pentru însoţitor. Cum reclamantul beneficia de o indemnizaţie specială (nu socială), în baza Legii nr. 189/2000, înseamnă că nu face parte din categoria persoanelor beneficiare ale Legii nr. 125/2014.

Sentinţa civilă nr. 99/05.02.2016

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galati reclamantul BC în contradictoriu cu pârâta Casa Teritorială de Pensii T. a contestat Decizia nr. 1zzzzz din 0x.0x.2015 emisă de pârâtă, solicitând anularea ei. În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că prin decizia contestată i s-a imputat restituirea sumei de 6xxx lei, pentru motivul că ar fi fost încasată necuvenit, ca urare a dublării perioadei de deportare pentru care i s-ar fi acordat pensia. A susţinut reclamantul că nu are nicio vină privitor la această dublare a perioadei luată în calcul la stabilirea pensiei, greșeala, dacă există, putând aparține numai pârâtei.

Instanța a reținut ca prin Hotărârea nr. 1zzz din 2z.1z.200z emisă de Casa Judeţeană de Pensii Galați s-a stabilit pentru reclamantul BC calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, în sensul acordării începând cu data de 01.11.2005, a unei indemnizații pentru deportarea din perioada 01.07.1942 - 01.07.1944.

Prin Decizia nr. 1zzzzz din 04.05.2006 s-au stabilit drepturile bănești cuvenite reclamantului cu titlu de pensie pentru munca prestată și indemnizație în baza Legii nr. 189/2000, în perioada 01.06.2012-01.05.2015, reclamantul încasând lunar suma de 400 lei cu titlu de indemnizație.

Prin Decizia contestata pârâta a procedat la recalcularea drepturilor reclamantului, prevăzute de OG nr. 105/1999, constatând că pentru cei doi ani de deportare, reclamantul trebuia să beneficieze, începând cu data de 01.06.2012, de o indemnizație lunară de 215 lei. Pârâta a decis recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, imputându-i reclamantului suma de 6xxx lei reprezentând diferență drepturi bănești încasate fără temei  în perioada 01.06.2012-01.05.2015.

În drept, potrivit art. 141 alin. 1 din HG nr. 257/2011, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează pe baza deciziei emise de casa de pensii, ce constituie titlu executoriu, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani.

Instanța a constatat că în mod legal s-a procedat la recalcularea drepturilor cuvenite reclamantului pentru perioada deportării sale în Transnistria (2 ani – 01.07.1942-01.07.1944), stabilindu-se cuantumul indemnizației cuvenite reclamantului în perioada de referinţă 01.06.2012-01.05.2015 la suma de 215 lei, în baza Legii nr. 189/2000.

Instanța a constatat din actele depuse la dosar de pârâtă că Decizia de recalculare, emisă la data de 15.05.2015, a fost comunicată reclamantului și a devenit definitivă, nefiind contestată în termenul de 30 de zile de la comunicare prevăzut de art. 149 din Legea nr. 263/2010.

Deși reale, susținerile reclamantului în sensul că plata indemnizației pentru o perioadă dublată nu este rezultatul culpei sale, nu au relevanță în cauză, cert fiind faptul că suma de 185 lei lunar a fost încasată necuvenit, fiind acordată în mod nelegal, și a condus la îmbogățirea fără vreo justă cauză a reclamantului. Or, sumele încasate necuvenit, în ultimii 3 ani se cuvin a fi restituite pârâtei, astfel cum reiese din prevederile art. 141 din HG nr. 257/2011.

Instanța a reținut că deși reclamantul a prezentat acte medicale privind o stare de sănătate precară și a invocat faptul că reținerile din pensie sunt mari, afectându-i traiul, aspectele nu se confirmă, dat fiind faptul că pârâta a procedat la reținerea lunară a unei sume de 200 lei doar din cuantumul indemnizației (care începând cu data de 01.07.2015 a fost majorată prin efectul Legii nr. 143/2014 la 500 lei lunar), nu din pensia pentru limita de vârstă.

Instanţa a concluzionat că nu pot fi primite nici susţinerile reclamantului privind la intervenirea amnistiei fiscale, în condiţiile în care prin Legea nr. 125/2014 (a amnistiei fiscale) s-a precizat expres în art. 1 alin. 1 că intră sub incidenţa ei numai pensiile, indemnizaţiile sociale şi indemnizaţiile pentru însoţitor. Cum reclamantul beneficia de o indemnizaţie specială (nu socială), în baza Legii nr. 189/2000, înseamnă că nu face parte din categoria persoanelor beneficiare ale Legii nr. 125/2014.

În consecință, față de cele reținute anterior, instanţa a apreciat cererea reclamantului ca fiind neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare