Înşelăciune

I. Sesizarea instantei

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Sibiu din data de 19.11.2007 emis în dosarul nr. 3431/P/2004 s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatei L.M.  , pentru savârsirea infractiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin. 1 si 2 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cpen.

În fapt, s-a retinut în esenta prin actul de trimitere în judecata, ca inculpata pe parcursul anilor 1998-2005 în calitate de administrator la A.P. CT 5/1, CT 5/2 si respectiv CT 5/3 si-ar fi însusit pentru nevoi personale suma totala  de 200.904,34 lei, suma provenita din încasarile de la locatari pentru taxele de întretinere.

Starea de fapt enuntata se arata ca ar fi dovedita de urmatoarele mijloace de proba:

-procesul verbal si rezolutia de începere a urmaririi penale fila 5-6;

-Plângerile partilor vatamate filele 6-29 ;

-Facturi, chitante, liste de plata de la asociatiile de locatari filele 30-225;

-Adresa catre Consulul general al Germaniei fila 226;

-Actele de constructie a casei în Cisnadioara si actele doveditoare ale sumelor de bani primite de aceasta fila 227-257;

-Declaratiile inculpatei prin care nu recunoaste comiterea faptei filele 257-264;

-Expertizele contabile efectuate în cauza, cu anexele corespunzatoare, facturi, chitante filele 265-533;

-Raportul de expertiza contabil efectuat de cei trei experti, cu anexele corespunzatoare, filele 534-950 ;

-Declaratiile martorilor ce confirma comiterea faptei de catre inculpata filele 965-1008;

-Cazierul inculpatei -1010;

-Actele prin care s-a aplicat sechestrul asigurator fila 1022-1024;

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Sibiu la nr. 9574/306/2007.

În faza de judecata a procedat instanta la audierea inculpatei(filele 135-137) si a martorilor C.F.(filele 179-180), P.V.(fila 181), B.M. (fila 182), D.I.(fila 193), B.E.(fila 194), B.N. (fila 195) si  T.S.(fila 210). În cauza a fost efectuat si un raport de expertiza contabila ale carui concluzii se regasesc la dosar la filele 234-599 si un supliment la acest raport ale carui concluzii sunt atasate la dosar la filele 616-628.

La ultimul termen de judecata instanta a pus în discutia partilor cererea formulata de catre inculpata prin aparatorul sau cu privire la schimbarea încadrarii juridice a faptelor pretins a fi fost savârsite de catre inculpata din infractiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. 1 si 2 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cpen., în infractiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. 1 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cpen.

Cererea instanta o considera întemeiata si urmeaza a o admite de vreme ce din cuprinsul raportului ultim de expertiza contabila întocmit în cauza rezulta faptul ca prejudiciul pe care inculpata l-ar fi creat prin activitatea sa infractionala nu depaseste suma de 200.000 lei, pentru a ne afla în prezenta formai agravate de la alin. 2 a infractiunii de delapidare prev. de  art. 2151 Cpen.  În masura în care instanta îmbratiseaza concluziile ultimului raport de expertiza contabila ajungem la concluzia ca  prin fapta imputata inculpatei nu s-au produs „consecintele deosebit de grave” cerute de lege în cuprinsul alin. 2 al art. 2151 în întelesul pe care art. 146 Cpen. îl da acestei notiuni.

II. Starea de fapt

Din analiza coroborata a probelor administrate în cauza retine instanta urmatoarea stare de fapt:

La data de 1.05.1998 inculpata L.M. preia în baza procesului verbal încheiat ulterior  la data de 05.05.1998 administrarea A.P. CT 5/1 de la fostul administrator B.I.. Inculpata este angajata pe baza de conventie civila. La data de 26.11.1998 A.L. se transforma în A.P. CT 5/1, ocazie cu care sunt numiti cenzorii asociatiei.

La data de 17.09.1999 pe baza unui proces verbal de predare primire a gestiunii inculpata L.M. preia cu începere de la data de 1.09.1999 si A.P. CT 5/2 de la fostul administrator B.M..

În fine, la data de 01.05.2002 prin divizarea din A.P CT 5/1 se constituie A.P CT 5/3 ocazie cu care se întocmeste un proces verbal de predare primire. Asociatia ultima este administrata de la acel moment  tot de catre inculpata.

Cele trei asociatii de proprietari sunt administrate de catre prezenta inculpata pâna în luna mai 2005 când aceasta este demisa din functie.

Pe perioada derularii activitatii de administrator inculpata si-a însusit numeroase sume de bani din încasarile celor trei asociatii cauzând celor trei asociatii de proprietari importante prejudicii materiale(38.188, 70 lei A.P  CT 5/1, 114.044 lei A.P CT 5/2 si respectiv 8.549 lei A.P CT 5/3).

III. Analiza mijloacelor de proba

Starea de fapt enuntata a fost stabilita de catre instanta pe baza probelor administrate în cauza respectiv pe baza depozitiilor martorilor audiati atât în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata, pe baza înscrisurilor depuse la dosar dar în special pe baza expertizelor contabile întocmite în cauza(3 în faza de urmarire penala si una în faza de judecata).

 Depozitiile martorilor audiati în cauza atât în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata sunt în masura a reliefa modul defectuos în care inculpata administra cele trei asociatii precum si modul în care realiza încasarea taxelor, achitarea facturilor si tinerea evidentelor contabile. Astfel martora C.F.  (filele 179-180) descrie modul în care a aflat de datoriile existente la furnizorii de utilitati precum si atitudinea inculpatei din momentul în care i s-au cerut explicatii cu privire la neplata facturilor de utilitati(refuzul oricaror explicatii) si din momentul ulterior descoperirii neregulilor(luarea de chitante si documente din sediul asociatiilor). Dar cea mai importanta depozitie este cea a martorului P.V.(filele 181-182) care relateaza faptul ca mergând la furnizorii de utilitati pentru a vedea modul în care inculpata achita facturile a avut surpriza sa constate existenta unor importante datorii(de ordinul sutelor de milioane sau chiar miliarde de lei vechi ) desi, dupa cum chiar martorul afirma, ulterior, verificând situatia restantierilor a constat ca acestia sunt într-un numar redus ce nu justifica acele restante importante la plata facturilor de utilitati. Aceleasi martor descrie si atitudinea inculpatei care nu a fost nici un moment dispusa sa ofere explicatii pentru neachitarea facturilor de utilitati desi taxele fusesera încasate de la proprietarii imobilelor ce compuneau asociatia.

Înscrisurile existente la dosar confirma si ele vinovatia inculpatei în savârsirea infractiunii de delapidare. Registrele de evidenta, tabelele cu repartizarea cheltuielilor cu întretinerea si a celorlalte cheltuieli, listele de plata, chitantele eliberate si facturile emise sunt înscrisuri care au fost valorificate de cele patru expertize contabile întocmite în cauza.

Fara îndoiala ca aceste ultime mijloace de proba, respectiv rapoartele de expertize contabila, reprezinta principalul material probatoriu administrat în cauza, material probatoriu  care atesta pe deplin vinovatia inculpatei si totodata mijloacele folosite de catre aceasta pentru a savârsi infractiunea.

Legat de rapoartele de expertiza contabila efectuate în cauza trebuie facute câteva precizari.

Prima vizeaza aprecierea instantei referitoare la caracterul complex si complet al ultimei expertize întocmite în cauza, respectiv cea din faza de judecata. Aceasta pentru faptul ca acest din urma expert a avut la dispozitie întregul material necesar pentru efectuarea expertizei si este singurul care a procedat la refacerea integrala a contabilitatii celor trei asociatii pe perioada pusa în discutie, respectiv perioada de timp în care inculpata a administrat asociatiile. Totodata ultimul expert a avut la dispozitie un material complet pus la dispozitie inclusiv de catre inculpata dupa mai bine de patru ani de la data la care aceasta a savârsit faptele deduse judecatii. Acesta este si motivul pentru care instanta a opinat ca se impune schimbarea încadrarii juridice a faptelor savârsite de catre inculpata tocmai întrucât s-a raportat la concluziile acestui ultim raport si la sumele mentionate în cuprinsul sau cu titlu de prejudiciu.

O a doua precizare are în vedere faptul ca toate cele patru rapoarte de expertiza ajung la concluzia indubitabila ca inculpata în activitatea sa a produs celor trei asociatii parti vatamate prejudicii materiale, diferite fiind doar cuantumurile în care se retine acest prejudiciu. Dar acest din urma aspect este absolut firesc de vreme ce cele patru rapoarte de expertiza au fost efectuate de-a lungul timpului si cu fiecare raport nou ce se dispunea inculpata mai prezenta o serie noua de înscrisuri ce solicita a fi avute în vedere la momentul întocmirii expertizei.

În fine, ultima precizare se refera la mentiunea expertului N.I., autorul ultimului raport de expertiza,care cu profesionalism(apreciem noi) a aratat în cuprinsul raportului de expertiza faptul ca „din documentele expertizate expertul nu a reusit sa stabileasca în ce mod învinuita L.M. si-a însusit vreo suma de bani din patrimoniul celor trei asociatii”(fila 280 dosar vol. II).  Spunem aceasta  întrucât misiunea expertului era aceea de a stabili daca exista sau nu vreun prejudiciu si cuantumul acestuia în ipoteza unui raspuns afirmativ la prima întrebare si nu de a stabili modul în care inculpata si-a însusit sumele de bani în ipoteza în care aceasta nu a uzitat de „inginerii financiare” pe care expertul le putea descoperi din analiza actelor contabile. Revine instantei misiunea ca, analizând materialul probatoriu administrat în cauza, sa ajunga sau nu la concluzia ca prejudiciul cauzat celor trei asociatii se datoreaza nu proastei administrari  a patrimoniului asociatiilor ci, dimpotriva, manoperelor dolosive ale inculpatei care si-a însusit încasarile acestor societati.

Este evident ca expertul nu putea stabili modalitatea în care inculpata si-a însusit sumele de bani din contabilitatea asociatiilor de vreme ce aceasta nu a întreprins nici o „inginerie financiar-contabila” ci pur si simplu a luat acele sume de bani în mod manual si apoi le-a însusit. Expertul cercetând conturile asociatiilor si registrele acestora a ajuns la  concluzia ca desi inculpata a încasat sume de bani a platit facturi într-un cuantum mai mic decât cel al încasarilor si ca restul sumelor nu se regasesc în contabilitate. De aici rezulta o suma de bani în minus a carei lipsa inculpata nu o poate motiva. Or, expertul era firesc sa mentioneze ca nu poate arata modul în care inculpata si-a însusit aceasta suma de bani de vreme ce acest minus descoperit nu a fost de exemplu virat de catre inculpata în vreun cont separat existent la o institutie financiar bancara astfel încât expertul sa poata urmari circuitul scriptic al banilor sustrasi. În opinia noastra inculpata a savârsit infractiunea mult mai simplu si anume prin încasarea banilor reprezentând taxele de utilitati si celelalte cheltuieli de la proprietari, achitarea unei parti din facturile emise pe numele asociatiilor si însusirea efectiva a restului de sume de bani. Din punctul nostru de vedere atâta timp cât expertul arata ca s-a încasat suma X s-a platit suma Y , suma evident mai mica decât prima, si atâta timp cât restul sumei nu se regaseste în contabilitate este evident ca aceasta diferenta a fost delapidata  de catre inculpata.

În final, se mai impune a fi facuta o precizare. Inculpata a încercat în apararea sa sa justifice acele lipsuri prin modul eronat în care ar fi calculat taxele la unii proprietari, prin restantele altor proprietari , prin alocarea diferita a sumelor facturate la una sau alta dintre asociatii. Dar aceste chestiuni sunt lipsite de relevanta de vreme ce inculpata nu este trimisa în judecata pentru proasta administrare a asociatiilor ci pentru delapidare pentru însusirea sumelor de bani existente în contabilitatea celor trei asociatii. Modul de repartizare a cheltuielilor, ca la o scara sau la alta erau mai mari sau mai mici, ca trebuiau sau nu deduse unele cheltuieli sunt aspecte irelevante. Important este un singur aspect foarte simplu: inculpata a încasat niste sume de bani de-a lungul anilor, a achitat unele dintre facturile de utilitati si alte cheltuieli iar o parte din sumele încasate si le-a însusit si nu a mai platit utilitatile, de aici rezultând si restantele enorme la utilitati. Modul defectuos de repartizare a cheltuielilor, nerespectarea cronologiei în registru a operatiunilor efectuate, omisiunea înregistrarii unor documente, greseli matematice la calculul soldului si alte asemenea omisiuni sau erori nu reprezinta altceva decât mijloace prin care inculpata a reusit sa-si însuseasca sume imense de bani din contabilitate si modalitati prin care aceasta a încercat sa acopere existenta prejudiciului si sa îngreuneze descoperirea si calcularea sa.

IV. Dreptul intern aplicabil

Faptele inculpatei L.M. care pe parcursul anilor 1998-2005, în calitate de administrator la A.P- CT 5/1, CT 5/2, CT5/3 si-a însusit pentru nevoi personale suma de 160.781,70 lei , provenita din încasarile de la locatari pentru taxele de întretinere, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare fapta prevazuta si pedepsita de art. 2151 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 42 Cod Penal privind infractiunea continuata.

Instanta urmeaza a retine în sarcina inculpatei si dispozitiile art. 41 alin. 2 Cpen. referitoare la infractiunea continuata de vreme ce unitatea obiectului infractiunii, a locului savârsirii , a persoanelor vatamate dar si unitatea de timp a comiterii acesteia justifica concluzia ca inculpata a actionat în baza unei unice rezolutii infractionale.

Instanta reitereaza si precizarea facuta la începutul prezentei expuneri cu privire la schimbarea încadrarii juridice(doar în alin. 1 al infractiunii de delapidare)  a faptelor savârsite pentru considerentele mai sus aratate.

În fine, se mai impune a fi precizat si faptul ca Înalta Curte de Casatie si Justitie într-un recurs în interesul legii a statuat prin decizia nr. III din 02.12.2002 ca administratorul Asociatiei de Proprietari are calitatea de functionar si ca fapta acestuia de a-si însusi, folosi sau trafica în interesul sau ori pentru altul, bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare.

V. Individualizarea judiciara a pedepsei

Modul si mijloacele concrete de comitere a infractiunii, împrejurarile comiterii ei, scopul urmarit, urmarile produse si persoana inculpatei justifica aprecierea instantei ca aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 10 ani si interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a-c Cpen. pe o durata de 5 ani este în masura a asigura scopul preventiv si functia educativa a pedepsei.

Legat de individualizarea judiciara a pedepsei ce instanta a aplicat-o inculpatei se impun a fi facute câteva precizari raportat punctual la criteriile de individualizare mai sus enuntate si desprinse din cuprinsul art. 72 Cpen..

Dupa cum mai sus spuneam modul si mijloacele în care inculpata a savârsit prezenta infractiune sunt în masura a da dovada gradului foarte ridicat de pericol social al acesteia. Însusi expertul contabil ce a efectuat ultimul raport de expertiza apreciaza la un moment dat ca ”…organizarea si conducerea contabilitatii s-a efectuat în mod defectuos, fapt ce nu a permis un control riguros si concluzii clare cu privire la modul de gestionare a fondurilor asociatiilor. Situatia respectiva a facut posibil ca modul de repartizare a cheltuielilor sa se faca dupa criterii arbitrare stabilite de catre administrator fara suport legal.” Or, tocmai prin aceste manopere inculpata si-a asigurat cadrul ce i-a permis însusirea într-o perioada lunga de timp a importante sume de bani. Mai mult, în încercarea de a zadarnici descoperirea vreodata a activitatii sale infractionale inculpata a sustras o serie de documente contabile fapt atestat de însasi împrejurarea ca cu ocazia efectuarii acestei ultime expertize inculpata i-a înmânat expertului o serie de înscrisuri ce ar fi trebuit sa existe la sediul asociatiilor si nu în posesia sa.

În al doilea rând împrejurarile în care inculpata a comis aceasta infractiune sunt în masura a justifica pedeapsa aplicata de catre instanta. Inculpata a detinut functia de administrator al celor trei asociatii de proprietari o lunga perioada de timp, perioada în care a avut timpul necesar sa-si pregateasca savârsirea infractiunii si ducerea ei la bun sfârsit fara teama ca v-a fi descoperita. Atitudinea refractara a inculpatei la oferirea de explicatii proprietarilor ce compuneau asociatia, modul absolut arbitrar în care acesta stabilea contributiile datorate de fiecare proprietar(a se vedea în acest sens mentiunile din cuprinsul raportului de expertiza în care se mentioneaza ca inculpata a utilizat criterii arbitrare în repartizarea cheltuielilor ignorând criteriile legale) sunt împrejurari de natura a atesta gradul ridicat de pericol social al infractiunii savârsite.

Urmarile produse prin activitatea infractionala a inculpatei au fost si sunt în continuare foarte grave. Cuantumul foarte important al prejudiciului face ca respectivele asociatii de proprietarii sa se vada mereu în fata amenintarii de sistare a utilitatilor lucru care de altfel s-a si întâmplat de curând .Imposibilitatea acoperirii de catre proprietari a sumelor restante la utilitati, sume restante ce se datoreaza activitatii infractionale a inculpatei, îi pune pe acestia în situatia inacceptabila si frustranta de a se vedea supusi riscului întreruperii furnizarii utilitatilor desi acestia le-au achitat. Asadar urmarile infractiunii savârsite de catre inculpata nu se rezuma la timpul trecut ci si la cel prezent (la mai bine de 4 ani de la savârsirea infractiunii) dar si la cel viitor la un moment incert.

Scopul urmarit de catre inculpata în savârsirea acestei infractiuni a fost acela al însusirii unor importante sume de bani si al utilizarii lor în interes personal. Nu lipsit de importanta(si aici suntem în asentimentul redactorului rechizitoriului) este faptul ca în perioada de timp în care inculpata a îndeplinit functia de administrator si a produs un prejudiciu de aproximativ 160.000 lei aceasta si-a edificat o casa de vacanta în localitatea Cisnadioara fara a putea justifica provenienta sumelor de bani cu care a edificat constructia.

În fine, unul dintre criteriile legale prevazute de catre legiuitor în momentul individualizarii judiciare a pedepsei si asupra caruia instanta s-a oprit cu aceeasi atentie ca si asupra celor mai sus prezentate si detaliate este cel ce vizeaza persoana inculpatei, cu o aplecare deosebita asupra conduitei acesteia, conduita generala nu numai procesuala.

Astfel toti martorii audiati în cauza au reliefat faptul ca inculpata în perioada de timp în care a fost administrator nu a dorit sa ofere explicatii asupra modului în care îsi desfasura activitatea. Aceeasi atitudine inculpata a avut-o si pe timpul derularii întregului proces penal, atât în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata, când nu numai ca a refuzat în mod constant sa recunoasca savârsirea faptelor si sa ofere explicatii coerente si pertinente cu privire la lipsurile în gestiune constatate dar aceasta a uzat de toate manoperele posibile pentru tergiversarea judecatii.

Legat de acest ultim aspect nu putem sa nu observam ca inculpata a beneficiat inclusiv de ajutorul unui expert în aceasta încercare de tergiversare a cauzei, expert care în timpul urmaririi penale desi fusese încuviintat ca si consultant a refuzat sa participe la efectuarea lucrarii pentru ca apoi sa invoce prin intermediul inculpatei neconvocarea sa. Aceeasi atitudine a avut-o acelasi expert si în faza de judecata când dupa ce a fost încuviintata participarea sa la efectuarea expertizei în calitate de expert consultant a lipsit datorita unor ”motive medicale” revenind apoi odata cu finalizarea expertizei si cu depunerea obiectiunilor la raportul de expertiza, obiectiuni în mod evident redactate de catre acelasi expert consultant.

Conduita inculpatei(prezenta la proces în fata instantei doar la termenul de judecata la care a fost audiata si la ultimul termen de judecata) instanta o apreciaza ca fiind o lipsa totala de interes pentru procesul ce se derula împotriva sa, lipsa de interes nesanctionata de legiuitor dar în masura a dovedi odata în plus credinta inculpatei ca faptele sale infractionale nu vor putea fi descoperite si probate si prin urmare nici sanctionate.

În fine, o ultima chestiune trebuie precizata referitor la atitudinea inculpatei. Fara îndoiala ca este dreptul oricarei persoane acuzate de savârsirea unei infractiuni de a se apara si de a-si sustine nevinovatia. Dar aceasta aparare si aceasta sustinere ferma si constanta a nevinovatiei nu poate fi confundata cu obligatia instantei de a si îmbratisa pozitia inculpatei numai pentru simplul fapt ca aceasta este consecventa. Din punctul nostru de vedere a sustine asemeni inculpatei  lipsa oricarei vinovatii în contra oricaror evidente care dimpotriva sustin vinovatia în savârsirea infractiunii este o dovada clara a faptului ca inculpata nici în ultimul moment nu a înteles ca faptele sale constituie infractiuni si vinovatia sa este în masura a atrage raspunderea sa penala. A sustine în mod constant ca nu ai produs nici un prejudiciu în conditiile în care 6 experti ce au întocmit nu mai putin de 4 rapoarte de expertiza sustin contrariul este o atitudine procesuala greu de înteles.

Pentru toate aceste considerente instanta a apreciat ca singura modalitate în care pedeapsa îsi poate atinge scopul ei preventiv dar si functia educativa este aplicarea ei într-un cuantum sporit , cuantum mai sus mentionat.

VI. Latura civila

În cauza s-au constituit parti civile cele trei asociatii de proprietari cu sumele de bani rezultate din expertiza contabila  ce a stat la baza trimiterii în judecata a inculpatei. Dat fiind faptul ca în cauza sunt întrunite toate conditiile raspunderii civile delictuale(fapta ilicita, prejudiciu, vinovatie si raport de cauzalitate) si date fiind concluziile ultimului raport de expertiza contabila  întocmit în faza de judecata si ale carui concluzii instanta le apreciaza ca fiind cele mai apropiate de starea de fapt reala instanta în baza art. 14 si 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 Cciv. va obliga inculpata la plata sumelor de:

-38.188,70 lei catre partea civila A.P CT5/1 Sibiu;

-114.044 lei catre partea civila A.P CT5/2 Sibiu si

-8.549 lei catre partea civila A.P CT5/3 Sibiu, toate acestea cu titlu de despagubiri materiale.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c Cpp. va mentine masura sechestrului asigurator instituit prin ordonanta procurorului din data de 27.05.2005, de vreme ce instanta a dispus obligarea inculpatei la plata despagubirilor civile iar masura sechestrului judiciar aplicata înca în faza de urmarire penala este poate singura garantie ca aceste despagubiri materiale importante ca si cuantum vor fi si recuperate vreodata.

VII. Cheltuieli judiciare

Data fiind culpa infractionala exclusiva a inculpatei instanta în baza art. 191 alin. 1 Cpp. va obliga inculpata la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.

Obligarea acesteia la plata acestor importante cheltuieli judiciare se impune nu numai pentru acoperirea importantelor cheltuieli efectuate în faza de urmarire penala dar si pentru recuperarea celor avansate în faza de judecata derulata pe parcursul a aproape un an si jumatate, cheltuieli generate de citarea partilor, administrarea probelor, redactarea actelor din dosar, emiterea adreselor.

Pentru aceste motive ,

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

În baza art. 334 Cpp. schimba încadrarea juridica a faptelor savârsite de catre inculpata L.M. din infractiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. 1 si 2 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cpen.  în infractiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. 1 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cpen.

În baza art. 2151 alin. 1 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cpen. condamna inculpata la o pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. 1 Cpen. interzice inculpatei drepturile civile prev. de art. 64 lit. a-c Cpen. pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 alin. 2 Cpen. interzice inculpatei exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a-c Cpen.

În baza art. 14 si 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 Cciv. obliga inculpata la plata sumelor de:

-38.188,70 lei catre partea civila A.P -CT5/1 Sibiu;

-114.044 lei catre partea civila A.P - CT5/2 Sibiu si

-8.549 lei catre partea civila A.P- CT5/3 Sibiu, toate acestea cu titlu de despagubiri materiale.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c Cpp. mentine masura sechestrului asigurator instituit prin ordonanta procurorului din data de 27.05.2005.

În baza art. 191 alin. 1 Cpp. obliga inculpata la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronuntare cu Ministerul Public si cu inculpata si de la comunicare cu partile vatamate.

Pronuntata în sedinta publica azi, 04.03.2009.

Domenii speta

Spete similare