Plângere împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata (art.278 ind.1 C.p.p.).

Sentinţă penală 234 din 04.06.2009


Obiect: plângere împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata (art.278 ind.1 C.p.p.).

Sentinta penala nr. 234/ 04.06.2009

Prin petitia înregistrata la aceasta instanta sub nr. xxxx/321/200x, petentul G.G. a formulat plângere împotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ adoptata de procuror la data de 19 februarie 2009 în dosarul de urmarire penala nr. XXXX/P/200X al Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg. Neamt, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului F.I.S., pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art. 239 Cod penal si art. 205 Cod penal si aplicarea amenzii administrative în cuantum de 1000 lei, pentru savârsirea infractiunii de insulta, prev. de art. 205 Cod penal; scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului F.L.G. pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art. 239 Cod penal si art. 205 Cod penal; neînceperea urmaririi penale fata de C.C.I. pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002R.

În motivarea plângerii, petentul arata ca solutia atacata este netemeinica si nelegala.

Examinând actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, instanta retine urmatoarele :

Petentul îndeplineste functia de agent sef în cadrul Postului de politie X..

La data de 17.10.2008, petentul, în calitatea mai sus mentionata, a constatat ca intimatul C.C.I. a pierdut controlul volanului si a intrat cu autoturismul în gardul familiei B., drept pentru care a cerut faptuitorului sa-l însoteasca la Spitalul or. Tg.Neamt pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În acel moment, cei doi intimati F. au îndemnat pe C.C.I. sa nu se supuna probelor, au adresat agentului de politie expresii jignitoare, amenintari si violente, motiv pentru care petentul a solicitat cercetarea lor pentru savârsirea infractiunii de ultraj, prev. de art. 239 Cod penal.

În cursul urmariri penale, s-a procedat la audierea mai multor martori, care au asistat la incidentul petrecut la data de 17.10.2008.

Astfel, din depozitia martorului B.V. rezulta ca petentul si F. S. „se împingeau reciproc”, de unde rezulta ca o agresiune fizica asupra organului de politie intimatul a exercitat.

Martorul M.C. declara ca cei doi intimati erau în stare de ebrietate si s-au adresat petentului cu afirmatia „lasa ca îti vom arata noi tie”, i-au adresat expresii pornografice, de asemenea l-au amenintat ca îl vor prinde si se vor razbuna.

La fel si martorul T.C.I. a declarat la urmarirea penala ca F.I.S. si F.I.G., ambii în stare de ebrietate, „îl luau peste picior” pe agentul de politie si l-au amenintat ca atunci când îl vor prinde îl vor calca cu masina.

Tot la urmarirea penala a fost audiata si martora P.M., care la data de 17.10.2008 a fost prezenta si a perceput, de asemenea, conflictul dintre parti, aceasta a declarat ca cei doi frati F., prin atitudinea lor, au încercat sa intimideze pe politist, l-au împins si l-au amenintat ca îl calca în picioare.

Astfel, patru martori descriu în amanunt violentele verbale si fizice, de asemenea amenintarile aduse de cei doi intimati la adresa petentului – agent de politie.

Instanta retine ca, cu privire la savârsirea infractiunii de ultraj, rezolutia procurorului nu este motivata, se apreciaza generic doar ca din probele administrate în cauza nu rezulta aceasta fapta.

Procurorul nu a analizat depozitiile celor patru martori mai sus mentionati si nu a motivat rezolutia în sensul de a aprecia daca violentele verbale si fizice, precum si amenintarile exercitate de cei doi intimati asupra petentului G.G. – functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat în exercitiul functiunii la data incidentului, pot constitui sau nu elementul material al infractiunii de ultraj, astfel cum aceasta este reglementata de art. 239 alin. 1,2 Cod penal (amenintarea si lovirea sau orice acte de violenta savârsite împotriva unui functionar public).

Instanta mai retine ca petentul, în plângerea adresata procurorului, reclama si împrejurarea ca în momentul în care s-a deplasat cu autoturismul catre Spitalul or. Tg. Neamt împreuna cu C.C.I., a fost urmarit de un autoturism, care „l-a sicanat în trafic”, mergând în paralel si facându-i semne sa opreasca.

Cu privire la aceasta împrejurare, în cauza nu s-au facut nici un fel de probe, pentru a se putea aprecia daca aceasta atitudine se poate înscrie sau nu în notiunea de amenintare, ca element material al infractiunii de ultraj.

Fata de toate acestea, pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, este necesara începerea urmaririi penale împotriva celor doi intimati pentru savârsirea infractiunii de ultraj, prev. de art. 239 Cod penal si administrarea tuturor probelor necesare aflarii adevarului.

Cu privire la savârsirea infractiunii de insulta de catre intimatul F.I.S., infractiune care rezulta din administrarea probelor administrate în cursul urmaririi penale, se retine ca procurorul a apreciat în mod legal ca sunt aplicabile dispozitiile art. 181 Cod penal si ca o sanctiune cu caracter administrativ este de natura sa aiba un caracter sanctionator suficient.

De asemenea, solutia procurorului este temeinica si legala în ceea ce priveste neînceperea urmaririi penale fata de C.C.I., pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 R; de altfel, petentul a învederat instantei prin precizarea atasata la dosarul cauzei ca solicita tragerea la raspundere penala a intimatilor F.I.S. si F.L.G., pentru savârsirea infractiunii de ultraj.