Ordonanţă preşedinţială

Sentinţă civilă 952 din 06.09.2011


Tip document  -  Sentinţă civilă

Nr.  document – 952

Data elaborării: 06.09.2011

Titlul speţei: ordonanţă preşedinţială

Domeniu asociat:  ordonanţă preşedinţială

Conţinut:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.06.2011, sub nr.1435/334/2011, reclamanţii P.A.P., P.A.A.,  P.A.G., P.A.I., P.A.V.,  R.F.,  M.A.  au chemat în judecată pe pârâţii D.V., D.G., P.M., P.C. şi P.T. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să dispună sistarea lucrărilor de marcare, exploatare şi tăiere a masei lemnoase de pe suprafaţa de 9, 99 ha teren pădure situat în UP VII, ua 188A%, situat pe raza OS Broşteni. (…)

Potrivit prevederilor art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, conform cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii, instanţa va analiza cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor şi excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a interesului legitim a reclamanţilor, invocată de pârâţi prin întâmpinare.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa identităţii între pârât şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii au solicitat printre altele şi sistarea lucrărilor de exploatare şi tăiere de masă lemnoasă, activităţi ce nu pot fi realizate decât cu acordul pârâţilor, în calitate de descendenţi şi moştenitori legali ai proprietarului P.I., motiv pentru care instanţa consideră că pârâţii au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Într-adevăr lucrările de marcare a masei lemnoase se realizează de către organele silvice, însă potrivit principiului disponibilităţii, reclamanţii sunt cei care stabilesc cadrul procesual şi care ar fi trebuit să cheme în judecată Direcţia Silvică Suceava.

Faţă de precizările arătate mai sus, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei interesului reclamanţilor, instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii

Verificarea legitimării procesuale a părţilor trebuie să o facă instanţa şi se impune în privinţa oricărei acţiuni, indiferent de obiectul ei, după cum se urmăreşte realizarea dreptului sau numai constatarea existentei sau neexistentei unui drept.

In speţă instanţa constată faptul că reclamanţii au un interes personal să acţioneze în acest mod întrucât prin Decizia civilă nr. 1792/14.12.2010 a Tribunalului Suceava, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a fost obligată să le emită reclamanţilor un titlu de proprietate pentru suprafaţa de 9,9 ha teren vegetaţie forestieră.

In consecinţă având în vedere faptul că orice persoană care are un interes personal să acţioneze are şi calitate procesual activă instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesual active şi a interesului legitim a reclamanţilor.

Potrivit art. 581 din Codul de procedură civilă, procedura ordonanţei preşedinţiale poate fi utilizată pentru luarea unor măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unor pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări

Instanţa, faţă de înscrisurile aflate la dosarul cauzei constată următoarele:

Autorul pârâţilor, P.I., a fost proprietarul unei suprafeţe de 6,5 ha teren vegetaţie forestieră, situat pe raza OS Broşteni, la locul numit „Faţa Scurtului”, în U.P. VII, u.a. 188A%, suprafaţă de teren reconstituită în baza Hotărârii Comisiei Judeţene nr. 855/12.11.2002 pe amplasamentul valabil potrivit Sentinţei civile nr. 1367/07.12.2004 a Judecătoriei Vatra Dornei ( f. 56 verso ds.), fiind pus în posesie prin procesul verbal de punere în posesie nr. 29/28.04.2004 ( fila 64 ).

Din planul de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate ( fila nr. 66 verso ) reiese că suprafaţa identificată cu u.a. 188A% nu se învecinează cu nici o suprafaţă de teren aparţinând reclamanţilor.

Prin decizia nr. 1792/14.12.2010 a Tribunalului Suceava, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a fost obligată să emită reclamanţilor titlu de proprietate pentru suprafaţa de 9,99 ha teren conform hotărârii nr. 971/20.05.2004 a Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava ( fila 22 ).

Prin Hotărârea nr. 971/20.05.2004 a Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava s-a validat suprafaţa de 9,99 ha teren vegetaţie forestieră ( fila nr. 23 ) situată  în UP VII ua 188A, trup Scurtu ( fila 23 verso ).

Din planul de amplasament ( fila nr. 25 ) reiese faptul că suprafaţa propusă spre retrocedare reclamanţilor face parte din parcela 188 A.

Reglementând prin dispoziţiile art. 581-582 Cod de procedură civilă procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale, legiuitorul a stabilit condiţiile de admisibilitate ce trebuie întrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la această cale procesuală rapidă.

Astfel, stabilind că „instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice” art. 581 Cod de procedură civilă fixează două din condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei: urgenţa şi caracterul vremelnic al măsurii care se cere a fi luată pe această cale. Din această ultimă condiţie decurge şi o a treia cerinţă, aceea ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul cauzei.

În afară de aceste condiţii speciale trebuie îndeplinite condiţiile generale ale acţiunii civile, respectiv interesul, calitatea procesuală şi capacitatea.

Referitor la condiţia generală de admisibilitate a oricărei acţiuni civile, afirmarea unui drept, instanţa reţine că, în această materie specială, nu se poate vorbi de cerinţa dreptului, întrucât cercetarea fondului este incompatibilă cu natura şi caracterul procedurii reglementate în art. 581-582 C.pr.civ, instanţa având posibilitatea de a cerceta doar aparenţa dreptului.

Constatând îndeplinite condiţiile generale de admisibilitate ale cererii de chemare în judecată (calitatea procesuală, capacitatea şi interesul) cerute pentru ordonanţă preşedinţială, urmează ca instanţa să analizeze celelalte trei condiţii speciale cerute pentru ordonanţă preşedinţială, respectiv : caracterul vremelnic, urgenţa, şi neprejudecarea fondului cauzei.

În privinţa condiţiei referitoare la vremelnicie, instanţa constată că aceasta nu este îndeplinită întrucât reclamanţii nu au făcut dovada existenţei vreunei acţiuni până la care se solicită sistarea marcării şi exploatării masei lemnoase, aceştia făcând vorbire doar despre o „ acţiune de fond având ca obiecţie sistarea lucrării”. 

În ceea ce priveşte caracterul urgent al cererii, pentru a se preveni o pagubă iminentă şi care nu s-ar putea repara altfel, instanţa apreciază că această condiţie nu este îndeplinită în prezenta cauză. Altfel spus, instanţa apreciază că reclamanţii nu sunt ameninţaţi de vreo pagubă iminentă prin faptul ca interesele lor ar fi în vreun fel lezate, în condiţiile în care, nu au probat faptul că au fost puşi în posesie pe acelaşi amplasament cu cel al pârâţilor.

În raport de cele reţinute anterior, având în vedere că un eventual prejudiciu poate fi recuperat pe alte căi reglementate de lege instanţa reţine faptul că reclamanţii nu au făcut dovada întrunirii cumulative a celor trei condiţii prevăzute de procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale, şi, prin urmare, având în vedere şi dispoziţiilor art. 1169 C.civ. va respinge cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale, astfel cum aceasta a fost formulată,  ca nefondată.