Plângere contravenţională

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 77/A

Şedinţa publică din 15 octombrie 2013

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: ...............

JUDECĂTOR: …………….

GREFIER: ……………….

Pe rol fiind pronunţarea asupra apelului formulat de petentul K. I., împotriva Sentinţei civile nr. 662/26.06.2013, pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. 639/322/2013.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra apelului în şedinţa publică din data de 8 octombrie 2013, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă;

Constată că, prin Sentinţa civilă nr. 662/26.06.2013, îndreptată prin încheierea din 3.07.2013, Judecătoria Târgu Secuiesc a respins plângerea contravenţională formulată de către contravenientul N. L.  împotriva Procesului verbal de contravenţie seria C P, nr.1314814,  întocmit la data de 25 februarie 2013 de către I.P.J. Covasna – Poliţia mun.Tg.Secuiesc. 

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut şi a motivat în esenţă următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.109 pct.2 şi pct.3 din OUG nr.195/2002 constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se acestea în procesul verbal de constatare a contravenţiei, ipoteză în care procesul verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

Aceasta deoarece, deşi în dreptul intern contravenţiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenţei CEDO, acest gen de contravenţie intră în sfera „acuzaţiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO.

Pe cale de consecinţă, contravenientului îi sunt recunoscute şi garanţiile specifice în materie penală din art. 6 Convenţie printre care şi prezumţia de nevinovăţie.

Semnarea de către contravenient a procesului verbal cu obiecţiuni nu dovedeşte fapta reţinută şi nu scuteşte pe intimată de obligaţia de a produce probe, sens în care intimata în dovedirea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de contravenţie a depus acte la instanţa de fond.

În ultimul rând, instanţa de fond a reţinut faptul că  viteza cu care petentul a rulat  se încadrează în normele de toleranţă de 3 km/h, pentru viteze de până la 100km/h şi de 3% pentru vitezele egale sau mai mari de 100 km/h, potrivit  art.3.1.1.,litera „b” din Ordinul nr.301 din data de 23 noiembrie 2005 al Biroului Român de Metrologie, privind aprobarea normei de metrologie legală” Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor”, respectiv se încadrează în Normele de toleranţă mai sus arătate în ipoteza măsurării vitezei pentru cinemometre atât în regim staţionar cât şi în regim de deplasare, iar referitor la faptul că Planşele fotografice  apare litera T , ceea ce în opinia petentului ar echivala cu nulitatea fotografiilor deoarece cinemometrul  era pe funcţia  de autotestare, instanţa va respinge şi această apărare, deoarece potrivit dispoziţiilor art. 3.2.6 din Ordinul nr.301 din data de 23 noiembrie 2005 al Biroului Român de Metrologie privind aprobarea normei de metrologie legală NML 021-05 „ Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre) „ publicată în Monitorul Oficial nr. 1102 din anul 2005 , cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcţie de autotestare, care să poată pune în evidenţă orice defect sau dereglare funcţională, ce pot avea influenţă asupra exactităţii de măsurare,  funcţie care  trebuie să fie activată automat la fiecare punere în funcţiune a cinemometrului, având şi posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar. În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcţionale, acestea vor fi semnalate iar funcţionarea cinemometrului va fi blocată, autotestarea  având loc tocmai pentru ca viteza să fie stabilită în mod temeinic, cu atât mai mult  cu cât potrivit dispoziţiilor art. 3.2.7. din acelaşi act normativ cinemometrul utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, trebuie să realizeze şi măsurarea vitezei proprii de deplasare, sens în care prezumţia de nevinovăţie a contravenientului a fost răsturnată prin actele depuse de către intimată, motiv pentru care instanţa a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională.

În baza dispoziţiilor art. 36 alin.2 din OG.nr.2/2001, introdus prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, a obligat pe contravenient la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel petentul K. I.

În motivarea apelului se arată că, în întâmpinarea sa, Inspectoratul de Poliţie Covasna nu a răspuns aspectelor semnalate prin plângere referitoare la legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei prezintă o seamă de vicii în sensul că nu cuprinde toate menţiunile prevăzute la art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,iar menţiunilor prevăzute la art. 17 din actul normativ atrage nulitatea procesului-verbal.

De asemenea, instanţa de fond nu a analizat dacă sancţiunea stabilită de agentul constatator este proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite aşa cum se stipulează în art. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel şi actele dosarului în baza art. 479 alin. 1 din n.C.pr.civ., tribunalul constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Considerentele hotărârii atacate sunt în contradicţie cu dispozitivul hotărârii atacate.

Instanţa de fond, cu toate că, în considerente a reţinut că, viteza cu care a rulat petentul se încadrează în normele de toleranţă de 3 Km/h pentru viteze de până la 100 km/h şi de 3% pentru vitezele egale sau mai mici de 100 Km/h prevăzute în normele de toleranţă stabilite prin Ordinul nr. 301/2005 al Biroului Român de Metrologie, în dispozitivul hotărârii a respins plângerea petentului.

Faţă de această împrejurare, instanţa de control judiciar constată că, în speţă există un alt motiv de nulitate decât cel prevăzut la art. 479 alin. 5 din N.C.pr.civ., şi, în consecinţă va da eficienţă dispoziţiilor alineatului 6 al aceluiaşi articol în sensul că, va anula în tot sentinţa atacată, va reţine procesul spre judecare, urmând a pronunţa o hotărâre susceptibilă de recurs dacă este cazul.

Totodată, va fixa termen de judecată la data de 3.12.2013 când va cita părţile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de petentul K. I. împotriva Sentinţei civile nr. 662/26.06.2013 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pe care o anulează şi reţine procesul spre judecare.

Fixează termen pentru judecarea plângerii la data de 3 decembrie 2013, ora 9:00, C 4, pentru când se citează părţile.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2013.

Domenii speta

Spete similare