Contestaţia la executare. onorariul executorului. plafonul maximal stabilit de ordinul ministrului justiţiei nr. 2550/4 noiembrie 2006 nu poate fi depăşit cu sumele reprezentând procentul de tva datorat de executor.

CONTESTAŢIA LA EXECUTARE.

ONORARIUL EXECUTORULUI.

PLAFONUL MAXIMAL STABILIT DE ORDINUL MINISTRULUI JUSTIŢIEI NR. 2550/4 NOIEMBRIE 2006 NU POATE FI DEPĂŞIT CU SUMELE REPREZENTÂND PROCENTUL DE TVA DATORAT DE EXECUTOR.

DECIZIA CIVILĂ NR. 1417

Data: 27.07.2009

 Rezumat.

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti la data de 25.03.2009 sub nr. 3194/302/2009 contestatoarea a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul creditor şi terţii popriri, sa se dispună suspendarea executării silite, admiterea contestaţiei la executare şi anularea actelor de executare efectuate de BEJ precum şi a procesului-verbal de cheltuieli de executare.

Prin sentinţa civilă nr. 3110/07.04.2009 Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, a respins contestaţia la executare,ca neîntemeiata.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin titlul executoriu, sentinţa civila 13732/2004 a Tribunalului Bucureşti, definitiva conform deciziei civile 487/18.10.2006, contestatorul a fost obligat la plata sumei de 13604,35 lei în favoarea creditorului, în suma reactualizata.

In acest sens s-a emis somaţia contestata şi procesul verbal de cheltuieli de executare, acte de executare silita începute în dosarul de executare 1217/2008 al BEJ

Din actele dosarului de executare s-a reţinut faptul ca sunt ataşate dovezi de comunicare cerute conform legii către debitoare, pentru a i se aduce la cunoştinţa masurile luate în urma declanşării executării silite. Suma de plata a fost reactualizata astfel cum este specificat în titlul executoriu, conform art. 371 ind. 3 Cprc, şi s-au stabilit şi cheltuielile de executare, ce urmează a fi suportate de debitor conform art. 371 ind. 7 Cod procedură civilă.

In speţa nu este vorba doar despre o notificare, ci despre acte pentru recuperarea unei creanţe, astfel încât se stabileşte onorariul la valoare. De asemenea, s-a apreciat ca daca se dorea executarea de buna voie a obligaţiei din titlul executoriu, acest fapt se putea face dat fiind momentul pronunţării sentinţei civile 13732/2004. Aşadar aceasta susţinere a contestatoarei nu poate fi primită, pentru ca din moment ce regula este executarea de buna voie, şi acest fapt nu se întâmplă din culpa debitorului, fără nici o justificare, este normal ca şi creditorul sa urmărească recuperarea creanţei sale.

Impotriva acestei sentinţe, la data de 27.02.2009  contestatoarea, a depus recurs prin care a solicitat instanţei admiterea acestuia, modificarea sentinţei civile recurate, admiterea contestaţiei, anularea executării silite prin poprire, precum şi a tuturor actelor de executare efectuate de Biroul Executorilor Judecătoreşti, inclusiv a procesului verbal de cheltuieli de executare.

Analizând, sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor art. 3O4 indice 1 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată recursul ca fiind fondat în limitele care urmează:

Nu poate fi reţinută critica vizând lipsa încuviinţării executării silite de către instanţă, având în vedere că la data pornirii executării silite, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, nu era nevoie de o asemenea încuviinţare. De asemenea, la acea dată, textul art. 373 indice 1 Cod Procedură Civilă, în forma în care era atunci în vigoare, nu fusese declarat neconstituţional.

Este însă întemeiat motivul privind greşita respingere a cererii de anulare a cheltuielilor de executare care depăşesc plafonul maximal prevăzut de actul normativ menţionat de recurentă, tribunalul reţinând că onorariul maxim pe care executorul judecătoresc îl putea stabili în raport de valoarea creanţei de 41.383,07 lei, era 10% din valoarea creanţei, deci de 4138,307 lei, diferenţa de 786,273 lei fiind fără temei legal. Nu se poate reţine că peste plafonul maximal s-ar mai putea aplica procentul de TVA, întrucât în lipsa unei precizări exprese, dispoziţia se interpretează restrictiv după regulile aplicabile în situaţia instituirii anumitor limitări sau derogări şi în sensul finalităţii urmărite prin instituirea acestei limitări.

In consecinţă, în baza art. 312 alin. 3 cu raportare la art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, tribunalul va admite recursul, va modifica în parte sentinţa şi va admite în parte contestaţia, va anula în parte actele de executare, inclusiv procesul verbal privind cheltuielile de executare nr. 1217/03.03.2009 pentru suma de 786,273 lei, menţinând celelalte dispoziţii.

Domenii speta

Spete similare