Fapta inculpatului, administrator al unei societăţi comerciale, de a emite un cec având doar semnătura sa şi ştampila societăţii constituie infracţiunea prevăzută de art.84 al.l pct.3 din Legea nr. 59/1934.

Decizie 154 din 26.02.2009


Prin sentinţa penală nr. 130/27.03.2008, pronunţată de Judecătoria Tg.Neamţ, în baza dispoziţiilor art. 10 lit. d şi art. 11 pct.2 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul Y. M., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1,3 Cod penal şi a infracţiunii prevăzute de art. 84 din Legea 59/1934, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

În baza art. 346 alin. 2 Cod procedură civilă, a fost lăsată nesoluţionată latura civilă a cauzei.

S-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu să fie suportat din fondul Ministerului Justiţiei, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

În baza probelor administrate, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt: La data de 24.10.2005, SC P. F. SRL Tg. Neamţ a achiziţionat de la SC V. SRL Crăcăoani, cantitatea de 23,607 m.c. cherestea, la preţul de 9847, 66 lei. Cumpărătoarea nu a efectuat plata imediat, inculpatul înmânând reprezentantului societăţii vânzătoare, o filă cec semnată şi ştampilată. Marfa a fost facturată la data de 14.11.2005, când a fost emisă factura nr. HR 4086911/14.11.2005. Ulterior, reprezentantul SC V. SRL Crăcăoani - D. C, a completat această filă, înscriind data emiterii la 14.11.2005 şi data scadenţei la 25.11.2005, precum şi suma de plată, respectiv preţul mărfii livrate. La data de 21.11.2005, SC. P. F. SRL Tg. Neamţ a intrat în interdicţie bancară, ca urmare a unei file cec emise de către SC T. C. SRL Suceava, astfel că fila cec dată SC V. SRL Crăcăoani, nu a mai putut fi decontată, din lipsă de disponibil în cont.

Martorul F. I., care la data respectivă se ocupa cu recepţia materialului lemnos, a declarat că inculpatul a fost împuternicit de către administratorul SC P. F. SRL Tg. Neamţ, D. I., să se ocupe de afacerile acestei societăţi şi că în luna octombrie 2005, această societate a achiziţionat o cantitate de cherestea de la SC V. SRL Crăcăoani, inculpatul lăsând acesteia în garanţie o filă cec doar semnată şi ştampilată. Martorul a mai declarat că aceeaşi filă cec a fost lăsată de mai multe ori ca garanţie pentru mărfurile achiziţionate şi că de fiecare dată plata se făcea la 15 zile, însă, întrucât administratorul societăţii a hotărât să închirieze sediul firmei şi punctul de lucru, i-a ridicat inculpatului dreptul de administrare, chiar de la data la care acesta remisese acea filă cec ca garanţie.

S-a reţinut că depoziţia acestui martor se coroborează cu declaraţiile date de inculpat în cursul procesului penal şi, că neplata la scadenţă a sumei datorate către SC V. SRL Crăcăoani, a fost generată de administratorul D. L, care nu a asigurat mijloacele financiare la care s-a obligat prin înţelegere cu inculpatul, împrejurare care rezultă tot din depoziţia martorului Filip Ilie.

De asemenea, din probele administrate în cauză, nu rezultă intenţia frauduloasă a inculpatului, respectiv că acesta a acţionat cu intenţia de a induce în eroare SC V. SRL Crăcăoani, în scopul obţinerii unui folos material injust.

Pe cale de consecinţă, faptelor lipsindu-le un element constitutiv al infracţiunii, instanţa a dispus achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală.

Referitor la prejudiciul material, s-a apreciat că se impune administrarea în continuare de probe, având în vedere că s-a încheiat un proces-verbal de compensare a datoriei, proces-verbal pe care partea vătămată 1-a contestat, în sensul că datoria nu s-a stins în totalitate, astfel că în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, prima instanţă a lăsat nesoluţionată latura civilă a cauzei, constatând că partea vătămată are posibilitatea să se adreseze instanţei civile pentru recuperarea prejudiciului.

Împotriva sentinţei a declarat apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Neamţ, care a criticat hotărârea ca fiind nelegală şi netemeinică, deoarece din probele existente la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul a avut intenţia de a induce în eroare SC V. SRL Crăcăoani, atunci când a emis fila cec refuzată la plată, iar în aceste condiţii, a săvârşit infracţiunea de înşelăciune şi de asemenea a semnat şi ştampilat o filă cec, săvârşind şi infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Ca atare, în cauză nu poate fi vorba de o lipsă de intenţie din partea inculpatului, care a ignorat natura juridică a cecului, aceea de instrument de plată şi nu de mijloc de garantare a obligaţiilor comerciale.

Pe de altă parte, inculpatul lăsând cecul ca garanţie, semnat şi ştampilat, dar necompletat, a săvârşit infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin.l şi 3 Cod penal, întrucât în momentul scadenţei cecului nu exista disponibil în cont, condiţie necesară pentru existenţa acestei infracţiuni.

Fiind administrator al SC P. F. SRL Tg. Neamţ, inculpatul ştia că nu poate emite o filă cec decât dacă există acoperirea necesară atât în momentul emiterii înscrisului, cât şi în momentul scadenţei, condiţie neîndeplinită în speţă.

Pentru considerentele invocate, procurorul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi pronunţarea unei hotărâri temeinice şi legale.

Tribunalul, verificând în temeiul art. 378 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârea atacată, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât şi din oficiu, conform dispoziţiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat că aceasta este temeinică şi legală.

S-a apreciat că în mod corect instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului Y. M., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal şi art. 84 din Legea nr. 59/1934, pentru lipsa unui element constitutiv al infracţiunilor şi anume intenţia infracţională.

La data de 08.08.2005, inculpatul a fost împuternicit de cetăţeanul israelian D. I. - administratorul SC P. F. SRL Tg. Neamţ, pentru ca în numele lui şi pentru el să facă orice act sau fapt juridic, pentru buna conservare şi administrare a societăţii, să încheie contracte comerciale şi să efectueze orice operaţiuni bancare în contul societăţii.

La data de 24.10.2005, SC P. F. SRL Tg. Neamţ a achiziţionat de la SC V. SRL Crăcăoani, cantitatea de 23,607 mc cherestea, la preţul de 9847,66 lei, iar inculpatul i-a remis societăţii vânzătoare o filă cec, doar semnată şi ştampilată. La data emiterii respectivei file cec, SC P. F. SRL Tg. Neamţ, nu se afla în interdicţie bancară, societatea intrând în interdicţie bancară la data de 21.11.2005, ca urmare a emiterii unei file cec către SC T. C. SRL Suceava.

Reprezentantul SC V. SRL Crăcăoani, D. C, a cunoscut problemele financiare grele prin care trecea SC P. F. SRL Tg. Neamţ şi din acest motiv a completat fila cec ulterior, la data de 14.11.2005, trecând această dată ca data emiterii filei cec, precum şi data scadenţei de 25.11.2005, cât şi preţul mărfii livrate. La data scadenţei, SC P. F. SRL Tg. Neamţ, nu mai avea nici un ban în cont, astfel că fila cec nu a mai putu fi decontată.

În aceste condiţii, beneficiarul cecului nu a fost dus în eroare de către inculpat, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, prin nici unul din mijloacele prevăzute de art. 215 alin. 1 Cod penal, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

Conform deciziei nr. IX din 24.10.2005, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, s-a statuat că, în cazul în care beneficiarul unui cec are cunoştinţă în momentul emiterii cecului, că nu există disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu constituie infracţiunea de înşelăciune, deoarece îi lipseşte un element constitutiv esenţial, respectiv inducerea în eroare, condiţie cerută fără echivoc prin alin. 1 al articolului 215 Cod penal.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, în oricare din modalităţile de realizare prevăzute de punctele 1 -4, puncte care nu au fost precizate nici în rechizitoriul procurorului şi nici în cele două hotărâri pronunţate de instanţa de fond, tribunalul constată că nu poate fi reţinută în sarcina inculpatului nici infracţiunea la legea cecului, întrucât acesta a acţionat în calitate de mandatar al administratorului SC P. F. SRL Tg. Neamţ, D. L, iar acesta din urmă nu a asigurat mijloacele financiare necesare pentru buna desfăşurare a activităţii acestei societăţi, astfel că inculpatul a fost nevoit să garanteze plata mărfii achiziţionate pentru societate, cu o filă cec, pe care a semnat-o şi ştampilat-o.

Mai mult, aşa după cum rezultă din declaraţia inculpatului, coroborată cu declaraţia martorului Filip Ilie, inculpatul a încunoştinţat pe administratorul SC P. F. SRL Tg. Neamţ, în cursul lunii noiembrie 2005, despre faptul că societatea întâmpina dificultăţi financiare, însă D. I., în loc să acopere deficitul financiar al societăţii, i-a retras inculpatului dreptul de a mai gestiona societatea, şi a luat hotărârea să închirieze atât sediul societăţii cât şi punctul de lucru.

În consecinţă, s-a reţinut că şi în cazul infracţiunii la legea cecului, lipseşte intenţia frauduloasă a inculpatului.

Împotriva deciziei a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, reiterând în esenţă motivele de apel. Astfel, cu privire la infracţiunea de înşelăciune a arătat că pentru existenţa acesteia este suficientă lipsa disponibilului în momentul emiterii cecului şi la data scadenţei.

În ce priveşte infracţiunea prev. de art. 84 din Legea 59/1934 s-a susţinut că sunt îndeplinite elementele constitutive, deoarece fila C.E.C. a fost doar semnată şi ştampilată.

Verificând decizia, dar şi sentinţa pe baza motivelor invocate, dar şi din oficiu în limitele prev. de art. 3859 al.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este fondat în parte pentru considerente ce se vor expune.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii prev. de art. 215 al. 1 şi 3 Cod penal şi pentru infracţiunea prev. de art. 84 din Legea 59/1934, în rechizitoriu reţinându-se că acestea constau în fapta inculpatului de a emite către S.C. „V" S.R.L. Crăcăoani o filă C.E.C. semnată şi ştampilată şi pentru care nu avea disponibil în cont.

Deşi prin dispoziţiile al. 4 din art. 215 Cod penal înşelăciunea prin cecuri este incriminată distinct de celelalte varietăţi ale infracţiunii de înşelăciune, în rechizitoriu s-a reţinut că fapta inculpatului de a emite fila C.E.C. fără a avea disponibil în cont constituie infracţiunea prev. de art. 215 al. 1 şi 3 Cod penal. Cele două instanţe au menţinut această încadrare juridică, dar în considerente fac referiri la infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 al. 4 Cod penal, inclusiv atunci când invocă decizia în interesul legii nr. IX din 24 octombrie 2005.

Din împrejurarea că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au menţinut această încadrare juridică rezultă că, pe baza probelor administrate în cauză, au reţinut că inculpatul a emis fila C.E.C. drept garanţie şi nu pentru plata mărfurilor achiziţionate.

Potrivit art. 215 al. 3 Cod penal constituie infracţiunea de inducere în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate.

Nu există nici o probă în cauză din care să rezulte că la data de 24 octombrie 2005, când partea vătămată S.C. „V" a livrat marfa, iar inculpatul a emis o filă C.E.C. doar semnată şi ştampilată, acesta din urmă ar fi desfăşurat vreo acţiune de inducere în eroare.

 De altfel, din înscrisurile depuse în dosarul de urmărire penală cu privire la situaţia contului societăţii al cărui administrator era inculpatul rezultă că primul refuz de plată a avut loc la 17 noiembrie 2005 (fi. 33), iar societatea a intrat în interdicţie bancară la 21 noiembrie 2005 (fi. 22), deci după emiterea cecului ce face obiectul prezentului dosar.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de înşelăciune se săvârşeşte cu intenţie directă, deoarece în oricare din variante făptuitorul urmăreşte realizarea unui scop injust. Ori, aşa cum s-a menţionat, în cauză nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul a intenţionat să inducă în eroare partea vătămată urmărind un anumit scop, incapacitatea de a plăti survenind pe fondul unor dificultăţi financiare apărute după data emiterii cecului.

Din aceste considerente, în mod corect cele două instanţe au constatat lipsa unui element constitutiv al infracţiunii de înşelăciune, soluţia de achitare fiind în concordanţă cu probele administrate în cauză.

Hotărârile sunt însă nelegale sub aspectul achitării pentru infracţiunea prev. de art. 84 al.l pct. 3 din Legea 59/1934. Este adevărat că în rechizitoriu nu s-a indicat în mod complet încadrarea juridică, menţionându-se doar dispoziţiile art. 84 din Legea cecului, dar din descrierea faptei rezultă fără echivoc că este vorba de infracţiunea de emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de alineatele 1,2,3 şi 5 ale art. 1 şi art. 11 din Legea 59/1934.

Potrivit art. 1 din lege, cecul cuprinde:

1. denumirea de cec trecută însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată prin redactarea acestui titlu ;

2. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;

3. numele celui care trebuie să plătească ;

4. arătarea locului unde plata trebuie făcută ;

5. arătarea datei şi locului emiterii;

6. semnătura celui care emite cecul.

 Din probele administrate în cauză, inclusiv recunoaşterea inculpatului, rezultă că la data de 24 octombrie 2005 a înmânat reprezentantului părţii vătămate fila C.E.C. conţinând doar semnătura şi ştampila, lipsind elementele esenţiale cerute de dispoziţiile menţionate, fapta comisă constituind infracţiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea 59/1934.

 Din acest motiv, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedură penală s-a admis recursul declarat de Parchet şi s-a casat în totalitate decizia şi în parte sentinţa primei instanţe.

 Reţinând cauza spre rejudecare, în fond, Curtea a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracţiune.