Tulburare de posesie. Posesia efectivă, condiţie de bază pentru existenţa infracţiunii.

4. Tulburare de posesie. Posesia efectivă, condiţie de bază pentru existenţa infracţiunii.

Drept penal. Partea specială

Art. 220 Cod Penal

Incidenţa dispoziţiilor art. 220 C. p. este condiţionată de necesitatea existenţei unei posesii efective exercitate de către partea vătămată, ca stare de fapt concretizată în acţiuni de stăpânire a terenului (cultivare, amenajare, etc.).

În speţa de faţă, aşa cum de altfel a reţinut şi instanţa de apel, partea vătămată nu a intrat în posesia de fapt a terenului aflat în litigiu. Acest aspect rezultă chiar din declaraţiile părţii vătămate, care arată că a cumpărat terenul iar atunci când şi-a manifestat intenţia de a-l ara a constatat că deja o parte din acesta era ocupat de inculpat, precum şi din declaraţia martorului P. I. şi declaraţiile inculpatului.

Nefiind îndeplinită condiţia de bază pentru reţinerea în sarcina inculpatului a săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 Cp., respectiv o posesie efectivă exercitată de către partea vătămată, aceasta din urmă are la îndemână acţiunea civilă în revendicare pentru apărarea şi conservarea dreptului său de proprietate, singura în măsură să-i protejeze eficient interesele în această situaţie.

Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi

pentru cauze cu minori şi de familie

Decizia penală nr. 705 din 19 noiembrie 2009.

Prin decizia penală nr. 248/AP/05.08.2009 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul penal nr. 2815. /291/2007 au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău şi partea vătămată M. E. împotriva sentinţei penale nr. 556/27.10.2008 a Judecătoriei Roman.

A fost desfiinţată sentinţa apelată şi rejudecându-se cauza a fost dispusă condamnarea inculpatului împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul C. C. A fost criticată decizia recurată pe motiv că nu a fost aut în vedere caracterul civil al litigiului dintre părţi, faptul că terenul înscris în titlul de proprietate al inculpatului se suprapune în parte cu cel dobândit de către partea vătămată prin act de vânzare - cumpărare. S-a solicitat casarea deciziei recurate şi menţinerea sentinţei nr. 556/27.10.2008 a Judecătoriei Roman.

Analizând recursul formulat în funcţie de motivele de recurs invocate, precum şi din oficiu instanţa reţine următoarele:

Incidenţa dispoziţiilor art. 220 C. p. este condiţionată de necesitatea existenţei unei posesii efective exercitate de către partea vătămată, ca stare de fapt concretizată în acţiuni de stăpânire a terenului (cultivare, amenajare, etc.).

În speţa de faţă, aşa cum de altfel a reţinut şi instanţa de apel, partea vătămată nu a intrat în posesia de fapt a terenului aflat în litigiu. Acest aspect rezultă chiar din declaraţiile părţii vătămate, care arată că a cumpărat terenul iar atunci când şi-a manifestat intenţia de a-l ara a constatat că deja o parte din acesta era ocupat de inculpat, precum şi din declaraţia martorului P.I. şi declaraţiile inculpatului.

Nefiind îndeplinită condiţia de bază pentru reţinerea în sarcina inculpatului a săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 Cp., respectiv o posesie efectivă exercitată de către partea vătămată, aceasta din urmă are la îndemână acţiunea civilă în revendicare pentru apărarea şi conservarea dreptului său de proprietate, singura în măsură să-i protejeze eficient interesele în această situaţie.

Se observă astfel că instanţa de apel în mod greşit a dispus condamnarea inculpatului, situaţia de fapt mai sus expusă impunând achitarea acestuia întrucât litigiul dintre părţi este unul de natură civilă, fiind astfel incident motivul de recurs prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 13 C.p.p.

Va fi admis prin urmare recursul inculpatului, casată decizia recurată şi menţinută sentinţa cu nr. 556/27.10.2008 a Judecătoriei Roman prin care a fost dispusă achitarea inculpatului.

Domenii speta

Spete similare