Procedura insolvenţei. Admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii de închidere a procedurii de către un creditor care nu a formulat declaraţie de creanţă.

19. Procedura insolvenţei. Admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii de închidere a procedurii de către un creditor care nu a formulat declaraţie de creanţă.

Procedura insolvenţei.

Legea nr. 85/2006: art. 3 pct. 7

Creditorul care nu a formulat declaraţie de creanţă, nu are calitate procesuală de a declara recurs împotriva sentinţei de închidere a procedurii, întrucât nu a avut calitate de creditor în cadrul procedurii.

Terţele persoane care nu au participat la judecata în faţa primei instanţe, nu pot exercita calea de atac a recursului. Regula este riguroasă şi se întemeiază pe principiul relativităţii lucrului judecat.

Procedura insolvenţei, deşi prin caracterul ei de procedură colectivă derogă în unele privinţe de la procedura de drept comun, în ceea ce priveşte stabilirea calităţii procesuale a părţilor nu sunt excepţii.

Curtea de Apel Bacău – Secţia comercială,

de contencios administrativ şi fiscal

Decizia civilă nr. 1035 din 6 noiembrie 2009

Prin sentinţa civilă nr. 896/04 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Bacău în acest dosar s-a dispus aprobarea raportului final depus de lichidatorul judiciar.

În temeiul art. 132 al 2 din Legea nr. 85/2006, a fost închisă procedura falimentului debitoarei S.C R. S.R.L.

S-a dispus radierea debitoarei, debitorului S.C R. S.R.L cu sediul în Bacău, înmatriculată la O.R.C. sub nr... din Registrul Comerţului.

S-a descărcat lichidatorul judiciar C. SRL, de orice îndatoriri şi responsabilităţi.

S-a dispus notificarea prezentei hotărâri creditorilor, debitorului, D.G.F.P BACĂU, O.R.C de pe lângă Tribunalul Bacău sau altor registre pentru efectuarea menţiunilor din oficiu şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

S-a dispus plata sumei de 3.000 lei pentru perioada de administrare şi a sumei de 9.000 lei pentru perioada de faliment, din fondul de lichidare.

Soluţia a fost pronunţată pe baza constatărilor judecătorului sindic că la data de 02.04.2009 lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenţei debitorului S.C R. S.R.L a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare aprobării raportului final de lichidare şi distribuire a sumelor obţinute, constatând că toate sumele au fost distribuite şi s-a aprobat raportul final cu propunerea de închidere a procedurii,

În temeiul art. 132 al. 2 din legea privind procedura insolvenţei s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei şi radierea debitorului.

În ce priveşte onorariul lichidatorului judiciar se apreciază că, suma de 12.000 lei pentru toata perioada reprezintă un onorariu echitabil raportat la munca depusă şi la complexitatea cauzei.

În termen legal a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, criticând soluţia pentru următoarele motive:

Nici un act procedural nu a fost comunicat către Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului, fiind indicate prevederile art. 85 şi urm. Cod procedură civilă, prin aceasta Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului fiind lipsit de orice drept la apărare, neavând posibilitatea de a formula nici un fel de cerere în cauză, deşi are calitatea de creditor faţă de falită.

Recurenta a luat cunoştinţă de dosar doar prin intermediul Buletinului procedurilor de Insolvenţă în care s-a publicat doar sentinţa ce face obiectul recursului, astfel că acesteia i s-a luat posibilitatea de a lua parte în procedură, nefiind notificată.

În cauză s-a încălcat principiul contradictorialiăţii şi al dreptului la apărare: judecarea oricărei cauze trebuie să fie făcută potrivit aceloraşi reguli procesuale pentru toţi participanţii în cauză.

A mai arătat recurenta că lichidatorul judiciar nu a verificat decât superficial activitatea debitoarei, mai ales faţă de faptul că Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului avea calitatea de creditor bugetar şi nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispoziţiile art. 138 şi urm. Din legea nr. 85/2006.

Prin întâmpinare, S.C. Contexpert S.P.R.L BACĂU, în calitate de lichidator al S.C. R. S.R.L BACĂU, a invocat o serie de excepţii, precum: lipsa capacităţii procesuale a recurentei Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, întrucât aceasta nu a avut calitatea de participant în dosarul de faliment şi până la data închiderii procedurii nu a solicitat înscrierea creanţei sale; prematuritatea formulării recursului, întrucât hotărârea atacată nu i-a fost comunicată, astfel că nu poate face apărări pertinente.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului.

Examinând sentinţa recurată din perspectiva excepţiilor invocate, cât şi a motivelor de recurs, reţine următoarele:

Într-adevăr, recurenta A.V.A.S BUCUREŞTI nu a avut calitatea de participant în dosarul de faliment nr... (actual nr. 87/110/2009), venind pentru prima dată în recurs cu cerere prin care îşi expune calitatea de creditor bugetar.

Terţele persoane care nu au participat la judecata în faţa primei instanţe, nu pot exercita calea de atac a recursului. Regula este riguroasă şi se întemeiază pe principiul relativităţii lucrului judecat.

Astfel, în principiu hotărârea judecătorească în materie civilă are putere de lucru judecat numai între părţile litigante.

În consecinţă, nici unei persoane din afara procesului nu i se poate permite să se judece direct în faţa instanţei de recurs şi, ca atare numai părţile care au participat la soluţionarea procesului în fond au dreptul de a exercita calea de atac a recursului.

În speţă, recurenta nefiind parte în proces, nu are calitate procesuală activă pentru a putea declara recurs.

Procedura insolvenţei, deşi prin caracterul ei de procedură colectivă derogă în unele privinţe de la procedura de drept comun, în ceea ce priveşte stabilirea calităţii procesuale a părţilor nu sunt excepţii.

Cât priveşte justificarea recurentului de a nu fi avut posibilitatea de a se înscrie în procedură şi de a formula cerere de creanţă, dat fiind că niciuna din hotărârile judecătorului sindic nu a fost publicată, se constată că nu au corespondent în realitate.

Astfel, reţinând doar faptul că sentinţa civilă nr. 542/15 martie 2004, pronunţată de judecătorul sindic, prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei în baza Legii nr. 64/1995 modificată prin O.G. nr. 38/2002, a fost publicată prin presă, respectiv în Ziarul de Bacău din 08 aprilie 2004 şi 11 noiembrie 2004, aşa cum rezultă din raportul administratorului judiciar (fila.. dosar), se poate constata că susţinerile recurentei sunt nefondate.

Referirile recurentei la legalitatea şi temeinicia hotărârii recurate nu pot fi reţinute, deoarece este de principiu că numai părţile din proces pot să se plângă împotriva hotărârilor judecătoreşti folosind căile de atac.

Astfel, făcând aplicaţiunea art. 137 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi, în consecinţă, va respinge recursul promovat de o persoană ce nu avea dreptul la această cale de atac.

Domenii speta

Spete similare