Locuinţă vândută în baza Legii nr. 112/1995. Definirea sintagmei „teren aferent”. Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului.

Locuinţă vândută în baza Legii nr. 112/1995. Definirea sintagmei „teren aferent”. Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului.

Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1992 – art. 37

Legea nr. 112/1995 – art. 26 alin. ultim.

Art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995, republicată în temeiul art. II din H.G. nr. 11/1997, prevede că „în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor şi, când este cazul, a anexelor gospodăreşti şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alineat ultim din lege”.

Textul art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995 statuează că „suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului”.

Din economia textelor precitate, rezultă că, odată cu dobândirea dreptului de proprietate, prin cumpărare, asupra construcţiei, se dobândeşte, în virtutea legii, şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent, respectiv asupra terenului care asigură o normală utilizare a construcţiei.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă, decizia civilă  nr. 387  din 19 aprilie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 4286/2006, Judecătoria Timişoara a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii G.M. şi G.V. împotriva pârâţilor Consiliul Local al Municipiului T. şi Primarul Municipiului T. şi, în consecinţă, a constatat că, odată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei, reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate şi asupra terenului aferent acestui imobil, în suprafaţă de 766 mp., încuviinţând ca reclamanţii să-şi înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate asupra terenului şi respingând în rest acţiunea.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 540/1997, încheiat în baza Legii nr. 112/1995 cu O.J.C.V.L. Tim. S.A., reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra locuinţei, iar  potrivit art. 33 din H.G. nr. 11/1997, coroborat cu art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995, odată cu dreptul de proprietate asupra locuinţei, aceştia au dobândit şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent.

În calea de atac a apelului, pârâţii apelanţi Consiliul Local al Municipiului T. şi Primarul Municipiului T. au criticat hotărârea primei instanţe pentru aceea că Legea nr. 112/1995 reglementează doar vânzarea locuinţelor, fără a reglementa şi vânzarea terenurilor aferente, astfel încât, pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, este necesară parcurgerea procedurii administrative prevăzută de Legea nr. 18/1991.

Prin decizia civilă nr. 894/A din 24 noiembrie 2006, Tribunalul Timiş a admis apelul pârâţilor şi a schimbat în tot Sentinţa civilă nr. 4286/2006 a Judecătoriei Timişoara, în sensul că a respins acţiunea reclamanţilor.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei, dobândit prin cumpărare în baza Legii nr. 112/1995, se dobândeşte conform art. 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, iar modalitatea de dobândire în proprietate a terenului aferent este cea prevăzută de art. 36 din Legea nr. 18/1991, câtă vreme legea specială (Legea nr. 112/1995) nu conţine vreo prevedere în acest sens, fiind necesară procedura administrativă, în baza căreia prefectul judeţului şi consiliul local efectuează demersurile pentru atribuirea în proprietatea cumpărătorilor construcţiei a terenului aferent.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii G.M. şi G.V., solicitând modificarea ei în totalitate, în sensul respingerii apelului declarat de pârâţi împotriva hotărârii primei instanţe, care este temeinică şi legală.

În motivarea recursului, reclamanţii au invocat cazul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ., susţinând că instanţa de apel a reţinut în mod greşit că sunt aplicabile dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, în sensul că dreptul de proprietate asupra terenului aferent se dobândeşte prin ordinul prefectului.

Prin decizia civilă nr. 387 din 19 aprilie 2007, Curtea a admis recursul declarat de reclamanţi şi a modificat în tot decizia pronunţată de instanţa de apel, în sensul că a respins apelul declarat de pârâţi împotriva hotărârii primei instanţe, pentru considerentele ce în continuare sunt evidenţiate.

Potrivit art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995, republicată în baza art. II din H.G. nr. 11/1997, „în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor şi, când este cazul, a anexelor gospodăreşti şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. ultim din lege”.

Textul art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995 prevede că „suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului”.

Cu alte cuvinte, din interpretarea logică a textelor mai sus menţionate, prin prisma principiului de logică al terţului exclus („tertium non datur”), rezultă că, dacă terenurile ce depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor rămân în proprietatea statului, per a contrario, cele care nu depăşesc această suprafaţă, respectiv cele care asigură o utilizare normală a construcţiei, se dobândesc în virtutea legii în proprietate, odată cu cumpărarea construcţiei, nefiind necesară parcurgerea procedurii administrative prevăzută de art. 36 din Legea nr. 18/1997, care se referă la alte situaţii.

Domenii speta

Spete similare