Apelul.Efectul devolutiv.Consecinţe asupra probatoriilor

Decizie 1762 din 10.05.2006


Efectul devolutiv are consecinţe şi asupra probelor administrate în apel, instanţa de apel va putea încuviinţa refacerea sau completarea probelor administrate la primă instanţă sau va putea dispune administrarea probelor noi propuse în condiţiile art.292 C.pr.civ., dacă consideră că sunt necesare pentru soluţionarea cauzei (art295 C.pr.civ.)

Soluţia adoptată de tribunal, de respingere a cererii de probatorii formulată de apelant cu motivarea că a fost încuviinţată de instanţa de fond, însă a fost decăzut din ea pe motiv că nu s-a prezentat cu martorii, contrazice însuşi caracterul devolutiv al apelului şi încalcă dreptul la apărare al recurentului garantat de art.24 din Constituţie.

La data de 11.11.2004 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. 12201/2004,acţiunea civilă formulată de reclamanta P.E. prin care a chemat în judecată pe pârâtul D.A. solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea certificatului de moştenitor cu nr.l 17/20.08.2002 eliberat de notarul public Ruscu Rodica, deoarece, din eroare, s-a reţinut că reclamanta a renunţat la bunurile rămase de pe urma autoarei D. E.

Prin sentinţa civilă nr.l535/18.03.2005 pronunţată de Judecătoria Slatina s-a admis acţiunea şi s-a dispus anularea certificatului de moştenitor şi în consecinţă repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii certificatului de moştenitor.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că atât reclamanta cât şi pârâtul au fost prezenţi la dezbaterea succesorală, însă în încheierea finală din 20.08.2002 nu există nici o menţiune expresă din care să rezulte că reclamanta nu a acceptat succesiunea .

împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul D.A, considerând-o netemeinică şi nelegală, instanţa de fond dând o interpretare eronată probatoriilor administrate. S-a criticat de asemenea şi faptul că la Judecătoria Slatina, cauza a fost judecată peste rând, la prima strigare şi cu toate că s-a prezentat apărătorul împreună cu martorii, aceştia nu au mai fost audiaţi.

S-a solicitat de asemenea completarea probatoriilor cu proba testimonială din care a fost decăzut la prima instanţă.

Prin decizia civilă nr.15/13 ianuarie 2006, Tribunalul Olt, a respins ca nefondat apelul, reţinându-se că din probatoriul administrat a reieşit că reclamanta a acceptat tacit succesiunea autorilor săi.

Cererea de probatorii formulată de apelantul - pârât a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât la termenul de judecată din 18.02.2005 la instanţa de fond a fost încuviinţată proba testimonială atât pentru reclamanta cât şi pentru pârât, acesta din urmă angajându-se că în termen de 5 zile să depună lista cu numele martorilor încuviinţaţi, obligaţie ce nu a fost respectată dispunându-se decăderea lui din această probaţiune, astfel că nu se impune completarea probatoriului.

în termen legal, împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul D.A. criticând-o pentru nelegalitate.

Criticile pârâtului au vizat în esenţă următoarele aspecte: încălcarea dreptului la apărare de instanţa de apel prin strigarea cauzei peste rând, respingerea cererii de probatorii.

Recursul este fondat.

Astfel cel mai important efect al apelului este „efectul devolutiv" ce constă într-o reeditare a judecăţii pricinii pe fond în sensul că problemele de fapt şi de drept dezbătute în faţa primei instanţe sunt repuse în discuţia instanţei de apel.

Efectul devolutiv are consecinţe şi asupra probelor administrate în apel, instanţa de apel va putea încuviinţa refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă sau ca putea dispune administrarea probelor noi propuse în condiţiile art. 292 C.pr.civ., dacă consideră că sunt necesare pentru soluţionarea cauzei (art. 295 C.pr.civ.).

Efectul devolutiv se întinde şi asupra probei cu martori pe care o parte a pierdut dreptul de a o administra înaintea primei instanţe, deşi i-a fost admisă, întrucât toate procedurile doveditoare făcute în primă instanţă se vor putea face din nou în apel.

Prin urmare soluţia adoptată de Tribunalul Olt de a respinge cererea de probatorii formulată de apelant pe motiv că i-a fost încuviinţată de instanţa de fond, însă a fost decăzut din ea pe motiv că nu s-a prezentat cu martorii, contrazice însuşi caracterul devolutiv al apelului şi încalcă dreptul la apărare al recurentului garantat de art.24 din Constituţie.

Probele administrate înaintea primei instanţe rămân câştigate cauzei, iar procedurile probatorii care sunt defectuoase sau incomplete trebuie repetate, instanţa de apel putând încuviinţa orice alte măsuri sau probe noi necesare soluţionării cauzei.

Efectul devolutiv se întinde şi asupra probei cu martori pe care o parte a pierdut dreptul de a o administra înaintea primei instanţe deşi a fost admisă întrucât toate procedurile doveditoare făcute în primă instanţă se vor putea face din nou în apel.

Faţă de aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 C.pr.civ., cu aplicarea  art.304  pct.5  C.pr.civ., să  fie  admis recursul,  casată  decizia Tribunalului Olt şi trimisă cauza spre rejudecare acestei instanţe, care va avea în vedere şi celelalte motive de recurs formulate.