Legea nr.10/2001. imobil confiscat. construcţie nouă edificată pe acest teren. utilaje uzate. consecinţe.

LEGEA NR.10/2001. IMOBIL CONFISCAT. CONSTRUCŢIE

NOUĂ EDIFICATĂ PE ACEST TEREN. UTILAJE UZATE.

CONSECINŢE.

Drept civil

Confiscarea averii.

Dispoziţie emisă în baza Legii nr.10/2001.

Persoană îndreptăţită.

Plata despăgubirilor.

Restituire în natură.

Art.2 lit.b din Legea nr.10/2001

Art.10 alin.2 şi 10 din Legea nr.10/2001

Restituirea în natură se dispune numai în cazul în care pe

terenurile preluate nu s-au edificat construcţii noi autorizate, astfel

că, într-o asemenea ipoteză, pentru suprafaţa ocupată măsurile

reparatorii se stabilesc prin echivalent, în baza art.10 alin.2 din

Legea nr.10/2001.

Terenul preluat este ocupat de o construcţie nouă, iar

diferenţa este necesară exploatării normale, având în vedere

destinaţia sa economică se impune restituirea în echivalent în

condiţiile legii speciale, motiv pentru care se va desfiinţa dispoziţia

şi va fi obligat primarul să emită un nou act în care să propună

plata de despăgubiri în valoarea stabilită în raportul de expertiză

tehnică, atât pentru teren, construcţii, cât şi pentru utilajele ce nu

mai pot fi restituite în natură, nemaiputând fi folosite datorită

gradului de uzură.

Acordarea unei alte suprafeţe de teren în compensare nu

este cu putinţă în lipsa acordului persoanei îndreptăţite.

(Decizia civilă nr.169/A din 18 septembrie 2008, pronunţată de

Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale şi pentru cauze cu Minori şi de Familie)

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la

data de 02.09.2002, P.I. a solicitat desfiinţarea dispoziţiei

nr.23/19.06.2002, emisă de Primarul comunei R., pentru restituirea

numai în parte a bunurilor indicate în notificarea adresată Prefecturii

judeţului Vâlcea.

În motivarea acţiunii s-a arătat că în mod greşit nu s-a restituit

în natură terenul în suprafaţă de 0,25 ha., pe care autorul Ş.N. a edificat o

moară.

Pe parcursul cercetărilor judecătoreşti, contestatoarea şi-a

precizat cererea de chemare în judecată în sensul că a solicitat restituirea

în natură a bunurilor confiscate ilegal prin decizia nr.8858/4.12.1958 a

Tribunalului Regional Craiova, iar pentru acelea ce nu mai pot fi

restituite în natură să fie plătite despăgubiri.

Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa civilă nr.390/30.06.2003, a

admis în parte contestaţia şi a obligat intimaţii comuna R. şi pe primarul

acesteia să facă o ofertă reală de restituire prin echivalent a imobilelor ce

au fost preluate de stat şi nu mai pot fi restituite în natură.

Hotărârea a fost păstrată de către Curtea de Apel Piteşti prin

decizia civilă nr.142/30.09.2003, pentru argumentul că de la autorul

contestatorului s-a preluat prin decizia penală nr.8858/1959, pronunţată

de Tribunalul Regional Craiova, o moară situată pe un teren în suprafaţă

de 0,25 ha. în comuna R.

S-a dispus restituirea imobilelor prin plata de despăgubiri

întrucât restituirea în natură nu mai era posibilă, fiind edificată pe teren o

moară nouă.

Împotriva deciziei a formulat recurs contestatoarea, pentru

motivele prevăzute de art.304 pct.4, 6, 8 şi 9 Cod procedură civilă, în

dezvoltarea cărora a arătat că în mod greşit nu s-a dispus restituirea în

natură a diferenţei de teren de 806 m.p., liberă de construcţii, deşi i-au

fost restituite în natură, construcţii şi utilaje amplasate pe respectiva

suprafaţă.

S-a mai criticat decizia şi sub aspectul că prin soluţia

pronunţată a fost agravată situaţia în propria cale de atac, fiind respinsă

în mod greşit cererea de plată a cheltuielilor de judecată.

În raport de motivele de invocate, Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, prin decizia civilă nr.9110 pronunţată la data de 09.11.2006, a

admis recursul şi a casat decizia cu trimitere spre rejudecare.

Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de recurs a

apreciat că se impunea suplimentarea probelor printr-o expertiză tehnică

şi cercetare locală pentru a se identifica construcţiile vechi ce pot fi

restituite şi terenul, în sensul art.10 alin.2 Cod procedură civilă.

După casarea cu trimitere spre rejudecare a fost efectuat un

raport de expertiză tehnică.

Analizând apelul reclamantei în limita motivelor invocate, s-a

apreciat ca fondat, pentru argumentele ce urmează:

Prin procesul-verbal al executorului judecătoresc al

Tribunalului Popular al Raionului Olteţu din data de 10.01.1959, a trecut

în proprietatea statului o moară şi un teren în suprafaţă de 0,25 ha.

Identificându-se suprafaţa de teren trecută în proprietatea

statului prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză s-a constatat

că aceasta este de 1366 m.p., fiind edificată ulterior o moară nouă, alături

de o parte din construcţia veche, pe o suprafaţă de 74,97 m.p.

Din suprafaţa preluată de la autorul reclamantului-apelant

este liberă suprafaţa de 946 m.p., necesară funcţionării normale a morii

vechi, motiv pentru care apelantul nu a solicitat să-i fie restituit în natură.

Potrivit art.2 lit.b din Legea nr.10/2001, imobilele preluate

prin confiscarea averii ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de

condamnare pentru infracţiuni de natură politică se restituie foştilor

proprietari în natură sau prin măsuri reparatorii prin echivalent.

Restituirea în natură se dispune numai în cazul în care pe

terenurile preluate nu s-au edificat construcţii noi autorizate, astfel că,

într-o asemenea ipoteză pentru suprafaţa ocupată măsurile reparatorii se

stabilesc prin echivalent, în baza art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001.

Terenul identificat în raportul de expertiză tehnică este

ocupat de o nouă construcţie, iar suprafaţa ce excede asigură exploatarea

normală a acesteia, având destinaţia de moară.

Cât priveşte celelalte utilaje din moara veche, acestea se află

într-un grad avansat de uzură, fiind dezmembrate şi improprii pentru o

nouă exploatare potrivit cu destinaţia lor, singura modalitate de restituire

fiind plata în echivalent.

În raport de aceste considerente, în mod greşit primarul a

dispus restituirea în natură a unor utilaje ce nu mai pot fi folosite datorită

gradului de uzură, iar pentru suprafaţa de teren a propus acordarea unei

alte suprafeţe în compensare, în lipsa acordului persoanei îndreptăţite

potrivit art.10 alin.10 din Legea nr.10/2001.

Întrucât terenul preluat este ocupat de o construcţie nouă, iar

diferenţa este necesară exploatării normale, având în vedere destinaţia sa

economică, se impune restituirea în echivalent în condiţiile legii speciale,

motiv pentru care s-a dispus desfiinţarea dispoziţiei şi obligat primarul să

emită un nou act în care să propună plata de despăgubiri în valoarea

stabilită în raportul de expertiză tehnică, atât pentru teren, construcţii, cât

şi pentru utilaje.

Pentru toate aceste considerente, în baza art.296 Cod procedură civilă, a

fost admis apelul, iar ca urmare a culpei procesuale a intimaţilor, în baza

art.274 Cod procedură civilă, au fost obligaţi la plata cheltuielilor de

judecată în sumă de 2100 lei.

Domenii speta

Spete similare