Fond funciar

JUDEŢUL BACĂU JUDECĂTORIA MOINEŞTI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 319 Din 13.02.2011

Constată că prin DC nr..../R/09.09.2009 pronunţată de Tribunalul Bacău a fost trimisă la rejudecare , plângerea înregistrată sub nr..../260/R/2009 pe rolul Judecătoriei Moineşti prin care petenta ASOCIAŢIA COMPOSESORALĂ .... a solicitat în contradictoriu cu pârâtele COMISIA JUDEŢEANĂ ....şi COMISIA LOCALĂ  ....  PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR anularea Hotărârii nr...../l8.11.2008 a Comisiei judeţene, restituirea în natură a suprafeţei de 2043,15 ha teren cu vegetaţie forestieră, 47,59 ha păşune din păşunea Bolundus şi 21,27 ha din păşunea Szoveta şi toate construcţiile silvice, cantoane, brigăzi, ursarii existente pe terenurile ce vor fi retrocedate; obligarea Comisiei Locale la punerea în posesie asupra imobilelor litigioase şi obligarea Comisiei Judeţene să elibereze titlul de proprietate pentru imobilele litigioase, cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea este scutită de taxe de timbru iar în motivare reclamanta arată că hotărârea Comisiei Judeţene Bacău de respingere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren solicitate este nefondată şi nu respectă prevederile Lg. 1/2000 şi ale Constituţiei deoarece încalcă flagrant dreptul de proprietate.

In cauză a formulat cerere de intervenţie în interes accesoriu pârâtei Comisia Judeţeană Bacău intervenienta D.S. (filele 29 - 30 dosar) prin care solicită respingerea acţiunii, motivat de faptul că are ca atribuţie principală apărarea fondului forestier, fiind mandată în acest sens, că terenurile solicitate aparţin unor persoane fizice care nu sunt membri ai composesoratului şi că reclamanta în calitate de persoană juridică nu este îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu, ci au acest drept persoanele fizice, moştenitori acceptând ai succesiunii foştilor composesori.

In cauză s-au depus acte, s-a solicitat documentaţia care a stat la baza emiterii Hotărârii nr...../l 8.11.2008 a Comisiei  judeţene Bacău pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate , s-a efectuat o expertiză de specialitate topo, probatorii din analiza cărora instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Referitor la excepţiile lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale pasive a intervenientei R.N.P. - Direcţia Silvică Bacău acestea vor fi respinse pe următoarele considerente:

ICCJ prin Decizia nr. ... din 17 octombrie 2011 a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă a statuat că interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte ca Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are calitate procesuală activă de a formula plângere împotriva hotărârilor comisiilor judeţene emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

De asemenea în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte ca Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are calitate procesuală activă de a formula acţiuni în constatarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor privind retrocedarea terenurilor forestiere din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe aceleaşi considerente intervenienta are şi calitate procesuală.

Prin sentinţa civilă nr...../l2.05.2009, Judecătoria Moineşti a respins ca nefondată plângerea formulată de Asociaţia Composesorală ... în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană Bacău şi Comisia Locală  ...

împotriva hotărârii nr...../l 8.11.2008 emisă de prima pârâtă şi,  admiţând excepţiile lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale pasive a intervenientei R.N.P. - D.S. Bacău, a respins cererea de intervenţie în interes accesoriu pârâtelor.

Prin DC ni..../R/09.09.2009 a Tribunalului Bacău s-a casat în totalitate s.c. nr..../12.05.2009 a Judecătoriei Moineşti, dispunându-se ca la rejudecare să se administreze noi probe din care să stabilească care dintre membrii actualei asociaţii composesorale a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate separat şi să admită cererea formulată în numele membrilor pentru diferenţa de teren, cu precizarea cotelor cuvenite, astfel cum cer dispoziţiile legale .

Prin Hotărârea nr. ..718.11.2008 a Comisiei judeţene Bacău pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate , s-a validat propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar A. , în sensul respingerii contestaţiei nr. ..718.12.2007 a Asociaţia Composesorală C. , deoarece nu toate persoanele au moştenitori legali care să facă parte din actuala Asociaţie Composesorală şi care să fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor forestiere , nu există prevederi în statutul iniţial al Asociaţiei care să reglementeze situaţia juridică a terenurilor membrilor obştii decedaţi fără moştenitori , în favoarea composesoratului ca persoană juridică.

S-a apreciat că în speţă sunt aplicabile reglementările dreptului comun şi anume prevederile succesiunile vacante (fila 15 prima judecare a fondului).

Referatul Comisiei locale A.  care a stat la baza emiterii Hotărârea

nr...../l 8.11.2008 a Comisiei judeţene Bacău pentru Reconstituirea Dreptului de

Proprietate, este tot în sensul respingerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate a petentei deoarece nu a depus o copie a registrului funciar cu membrii composesoratului de la data constituirii , tradusă în româneşte, nu exista situaţia construcţiilor existente la data naţionalizării , nu s-au prezentat la sediul comisiei pentru a prezenta originalele actelor pe care îşi susţin pretenţiile(filele 56-57 prima judecare a fondului).

Prin sentinţa civilă nr...../20.03.2000 a Judecătoriei Miercurea Ciuc s-a dispus înregistrarea Asociaţiei Composesorale C. în Registrul special al persoanelor juridice.

Iar prin sentinţa civilă nr..../27.11.2006 a Judecătoriei Miercurea Ciuc se constată că Asociaţia Composesorală C. este succesoarea în drepturi a fostului Composesorat Ciucani.

Potrivit art. 46 din L. 18/1991 foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte (alin.l).

In cazurile în care terenurile care au aparţinut composesoratelor şi obştilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localităţi, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situată pe raza acestora (alin. 4), iar persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9) (alin. 5).

în ceea ce priveşte formele asociative de proprietate, cu diferite denumiri, asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, art. 26 din L. 1/2000 arată că obştilor de moşneni în devălmăşie, obştilor răzeşeşti nedivizate, composesoratelor, obştilor de cumpărare, pădurilor grănicereşti, pădurilor urbariale, comunelor politice, cooperativelor, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: "obşte de moşneni", "obşte de răzeşi", "composesorat", "păduri grănicereşti", alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective (alin. 1).

Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate (alin. 2) iar în cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale, în limitele prevăzute la alin. (2) (alin.21), suprafaţa restituită formelor asociative cuprinzând numai terenurile pentru care s-au formulat cereri (alin.2z).

Asociaţia composesorală are calitatea de administrator şi poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate în numele membrilor ei, reconstituire care se va face cu respectarea dispoziţiilor art. 26 .

Petenta a depus la dosarul cauzei atât traducerea Cărţii funciare -Tulgheşul de Sus care are ca titulari Comunitatea Composesorală a com C. şi S (filele 85-89 prima judecare a fondului) cât şi un centralizator cu persoanele care solicită păduri composesorale aflate pe teritoriul administrativ la comunii A. (filele 91-99 prima judecare a fondului).

Conform Cărţilor Funciare Comunitatea Composesorală a comunelor C. şi Sânmartin, au deţinut mai multe suprafeţe de teren pe raza judeţelor Harghita şi Bacău.

Ultimele notări în aceste cărţi funciare s-au făcut în baza naţionalizării nr.l 19/1948 după care au fost reluate în februarie 2004.

Este de observat că în Foaia de avere a Cărţii funciare prin care se face dovada proprietăţii asupra terenurilor figurează ca proprietari Comunitatea Composesorală C. şi S , fără să fie nominalizate persoanele fizice care le compun (filele 85-89, 104,105, 109,110,111-121 prima judecare a fondului).

întrucât dreptul de proprietate asupra terenului solicitat a aparţinut composesoratului al cărui succesor este petenta, este normal ca dreptul de proprietate să se reconstituie acesteia ca entitate şi nu fiecărui persoane fizice în parte.

Pe aceste considerente nu putem vorbi de o aplicarea art.477 Cod civil, respectiv o succesiune vacantă.

Potrivit dispoziţiilor art. 680 C. civ., „în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului". Conform acestui text de lege, statul culege moştenirile rămase în desherenţa, adică tară succesori care să le poată culege, întrucât la data deschiderii moştenirii fie nu există nici un succesor legal sau testamentar în viaţă, fie succesorii legali în viaţă la data deschiderii succesiunii sunt cu toţii nerezervatari şi au fost exheredaţi total de defunct, fie succesorii legali sau testamentari în viaţă renunţă la moştenire sau sunt nedemni cu toţii.

Constatarea faptului ca o succesiune este vacantă se face, de regulă, prin eliberarea unui certificat de vacanţă succesorală de către notarul public de la locul deschiderii moştenirii.

In acest sens, art. 85 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială precizează că „în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constată că succesiunea este vacantă, eliberând certificat de vacanţă succesorală, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii".

Declararea vacantei succesorale se va face cu citarea de către notar a autorităţii publice ce urmează a prelua succesiunea (art. 75 alin. 3 din Legea nr. 36/1995).

Constatarea existentei succesiunii vacante şi a componentei acesteia poate fi făcută însă şi de către instanţa de judecată direct în cadrul procesului intentat de un terţ succesiunii pentru stabilirea unui element pasiv al acesteia .

Conform art.63 alin.l reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite

denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafaţa avută în proprietate.

Prima expertiză efectuată a concluzionat că o primă suprafaţă care a identificat-o se află pe teritoriul corn. A. dar faptul că petentei i s-au reconstituit dreptul de proprietate conform Cărţii Funciare suprafaţa de 575,472 ha pe teritoriul localităţii D., nu mai poate să i se reconstituie şi pe teritoriul localităţii A.

Acelaşi expert identifică pe vechiul amplasament şi suprafaţa de 608,2213 ha dar consideră că nu aparţine petentei, totuşi spune că a văzut în copie (fără a i se pune la dispoziţie originalul) documentul cu numărul 139/17.02.2006 eliberat de Direcţia judeţeană Harghita a arhivelor Naţionale din care rezultă că Composesoratul C. avea în anul 1947 suprafaţa totală de 5.474,72 ha din care 5.032,63 ha pădure (filele 88-91 rejudecare).

Datorită ambiguităţii concluziilor faţă de obiectivele stabilite de către instanţă , s-a admis o nouă expertiză care include şi un supliment al acesteia.

In urma verificării actelor şi măsurătorilor efectuate în teren suprafeţele revendicate se identifică în parcelă cu număr topografic 13 şi 18 din anexa la Cartea Funciară 1, CF3, se regăsesc în UP III-Ciobănuş Superior , respectiv UP II Ciobănuş Inferior, suprafaţă totală de 1058 ha , megieşit cu ....De asemenea se menţionează că suprafeţele de teren arătate anterior nu au făcut obiectul unei retrocedări (168-173 rejudecare).

Suplimentul de expertiză relevă faptul că în perioada 1971-1995 s-au ridicat pe terenul revendicat mai multe construcţii de către Ocolul Silvic C. şi care în prezent nu mai sunt folosite( filele 203-204 dosar rejudecare).

La ultimul raport de expertiză a făcut obiecţiuni doar Ocolul Silvic C. care a susţinut că petentei i s-a reconstituit dreptul de proprietate în totalitate anterior, situaţie care nu a fost însuşită de celelalte pârâte sau intervenient din dosar , în condiţiile în care le-au fost comunicate din oficiu rapoartele de expertiză (filele 218-219 rejudecare).

Acelaşi ocol silvic reia informaţia din suplimentul raportului de expertiză că pe terenurile respective sunt diferite construcţii care au fost ridicate după expropriere şi nu au fost confiscate. Propune în acest context să fie anulate titlurile de proprietate care au fost eliberate pentru Composesoratele C. şi Aklos.

Composesoratul C. a ridicat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ocolului Silvic C. pe considerentul că în conformitate cu art.9 alin.l teza finală şi alin.3 din Hotărârea nr.l 105/2003 , nu are personalitate juridică şi nici nu este parte în proces.

S-a solicitat punctul de vedere al Direcţiei Silvice faţă de precizarea Ocolului Silvic C, inclusiv faţă de excepţia invocată, aceasta arătând că de fapt ar fi o completare a cererii de intervenţie iar excepţia o lasă la aprecierea instanţei.

Excepţia urmează a fi admisă deoarece Ocolului Silvic C. nu are personalitate juridică şi nici nu este parte în proces.

6

Conform art.66 din Hotărârea nr.890/2005 , construcţiile prevăzute la art. 31 alin (3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, trec în proprietatea persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se află imobilele, se înscriu într-un registru special, consemnate în procesul-verbal de punere în posesie care devine anexă la titlul de proprietate.

Faţă de cele arătate anterior , va fi admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia Composesorală C.

Va fi anulată Hotărârea Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor , nr...../18.11.2008 .

Va fi obligată Comisia Judeţeană Bacău să reconstituie dreptul de proprietate reclamantei pentru suprafaţa totală de 1058 ha , terenuri situate în parcelele 13 şi 18 din anexa la Cartea Funciară 1, CF 3, regăsindu-se în UP III-C Superior, respectiv UP C Inferior, megieşit cu: .....şi să emită

titlu de proprietate.

Va fi obligată Comisia Locală A. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată să pună în posesie reclamanta cu terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate.

în baza art.274 Cod proc. civilă vor fi obligate pârâtele către reclamantă la reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorarii experţi şi

ai arâtor.

Domenii speta

Spete similare