Ucidere din culpă

Dosar nr. 2462/280/2013

R O M Â N I

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 5818/2013

Şedinţa publică de la 19 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE I.B.

Grefier M.R.

Ministerul Public, Parchetul de pe langa Judecătoria Piteşti fiind reprezentat

prin procuror B.C.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpata B.V. şi pe partile civile V.L., F.N., V.C., F.F. si F.D., având ca obiect infractiunea de ucidere din culpă prevazuta de art.178 al. 2 si 5 C.p. - Latura civilă

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinită, fara citarea partilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 05.12.2013, cand susţinerile părţilor si concluziile procurorului au fost consemnate în încheierea de amânare de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Constată că, prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti nr.5705/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti din data de 24.07.2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei B.V., pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 şi 5 C.pen., comisă prin aceea că, în data de 22.08.2009, aflându-se la volanul autoturismului marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare X, în momentul schimbării direcţiei de mers nu a acordat prioritate de trecere motocicletei care circula din sens opus, fapt ce a condus la producerea unui accident de circulaţie soldat cu decesul a două persoane.

Actul de sesizare menţionat anterior a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Piteşti sub nr. 16421/280/2012.

În cauză, în cursul judecării cauzei, inculpata a avut  aceeaşi atitudine de recunoaştere şi regret faţă de fapta comisă, invocând procedura stabilită de disp. art. 320 ind.1 C.proc.pen., cerere analizată şi admisă la termenul de judecată din data de 31.01.2013, sens în care în baza art. 320 ind.1 alin.5 C.proc.pen., s-a disjuns latura civilă de latura penală  a cauzei, formându-se prezenta cauză înregistrată sub nr. 2462/280/2013.

Se va reţine totodată că, părţile vătămate, s-au constituit părţi civile, după cum urmează:

-V.C. -bunica victimei decedate  V.M.,  cu suma de 100.000 euro daune morale, f. 19 dos. nr. 16421/280/2012

-V.L.  şi  V.D. -părinţii victimei decedate V.M.,  cu suma de 60.000 lei daune materiale, constând în cheltuieli de înmormântare, parastase şi pomeni, suma de 4.000 de euro c/val motocicletei Yamaha distruse în accident, precum şi  suma de câte 400.000 euro daune morale, f. 21 dos. nr. 16421/280/2012.

-F.F. -bunica victimei decedate F.A.N.,  cu suma de câte 100.000 euro daune morale, f. 37 dos. nr. 16421/280/2012

-F.N. -tatăl victimei decedate F.A.N.,  cu suma de 135.588 lei daune materiale, constând în cheltuieli de înmormântare, parastase şi pomeni şi suma de câte 400.000 euro daune morale, f. 30 dos. nr. 16421/280/2012.

Asiguratorii de răspundere civilă SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA şi SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu au precizat că daunele solicitate de cele 5 părţi vătămate sunt exagerate, impunându-se reducerea lor, în raport de gradul de culpă reţinut în sarcina victimelor la producerea accidentului rutier concurent cu al inculpatei, dar şi de dovedirea lor prin probatoriul administrat, precum şi defalcarea contravalorii acestor daune constatate de instanţă ca fiind întemeiate, în sarcina fiecărui asigurator în raport de culpa separată a fiecărei victime în accidentul în care au fost implicate şi de obiectul poliţei de asigurare pentru fiecare titular.

În raport de cele menţionate se vor reţine în fapt, următoarele:

Prin s.p.nr. 840/14.02.2013 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dos. nr. 16421/280/2012 s-a dispus condamnarea  inculpatei B.V., la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen.

În baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi se fixează termenul de încercare de 3 ani şi 4 luni conform art. 82 C.pen., fiindu-i atrasă atenţia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 C.pen..

În baza art. 71 alin. 1 şi 2 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a şi b C.pen., a cărei executare se suspendă conform dispoziţiilor art. 71 alin. 5 C.pen.şi în baza art. 191 C.pr.pen. a fost obligată  inculpata să achite suma de 2.120 lei  cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză din care 2.000 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

Prin d.p.nr. 259/R/18.04.2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti  a fost respins ca nefondat recursul declarat de părţile civile V.L.  şi  V.D., V.C., F.F.  şi F.N. împotriva sentinţei de condamnare menţionate.

În esenţă, s-a reţinut astfel că:

Inculpata are o fiică în vârstă de 12 ani, pe care o creşte singură. Fetiţa, la câteva luni de la naştere a suferit o intervenţie chirurgicală şi are nevoie de îngrijire specială. Tatăl minorei nu a plătit şi nu plăteşte pensie de întreţinere, iar inculpata nu mai are loc de muncă.

În seara zilei de 22.08.2009, victima V.M. se afla cu un grup de prieteni pe terasa restaurantului din incinta staţiei Petrom V, situată pe b-dul Dacia din oraşul Mioveni şi la un moment dat i-a propus celeilalte victime F.A.N. să o plimbe cu motocicleta Yamaha YZF – R6 cu numărul de înmatriculare X.

În jurul orelor 21:50, cei doi au plecat cu motocicleta, V.M. fiind cel care conducea, iar F.A.N. pasager. F.A.N. nu avea permis de conducere, dar cu toate acestea, V.M. a fost de acord, ca urmare a rugăminţii prietenului său, să-i permită acestuia să conducă motocicleta la întoarcere.

În acelaşi timp, inculpata B.V. a condus autoturismul marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare X pe b-dul Dacia din oraşul Mioveni, dinspre Mioveni spre Piteşti cu intenţia de a se deplasa la staţia Petrom V, pentru a alimenta autoturismul. În autoturism, pe bancheta din spate dreapta se afla fiica inculpatei.

Inculpata a redus viteza şi a semnalizat schimbarea direcţiei de mers, încadrându-se totodată cât mai aproape de axul părţii carosabile, iar după ce s-a asigurat a iniţiat viraj spre stânga pentru a intra în staţia Petrom V. În timp ce vira uşor spre stânga a simţit o lovitură puternică ca urmare a faptului că, motocicleta condusă de către victima F.A.N. ce circula din sens opus, foarte aproape de axul drumului a lovit autoturismul. În urma impactului a rezultat decesul celor două victime F.A.N. şi V.M.. Inculpata şi fiica sa au suferit leziuni minore nefiind necesară internarea acestora. În primele momente după impact, inculpata văzându-şi fiica plină de sânge şi acoperită de cioburi a suferit un atac de panică.

În zonă, lăţimea părţii carosabile este de 15,3 metri cu două sensuri de mers. În acea perioadă se efectuaseră lucrări de refacere a carosabilului astfel că nu existau marcaje rutiere de delimitare a sensurilor de mers şi a benzilor de deplasare. Vizibilitatea era bună, iluminatul public funcţionând.

Inculpata a fost testată cu aparatul alcooltest rezultatul fiind negativ.

Din raportul de constatare medico-legală autopsie nr. 212/B/2009 întocmit de SML Argeş, a rezultat că moartea victimei F.A.N. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne şi externe, consecinţa unui traumatism toracoabdominal forte şi fracturi deschise de membru inferior prin lovire cu sau de corp dur posibil în condiţiile unui accident  rutier. Între leziunile toraco abdominale şi deces există legătură de cauzalitate.

Din raportul de constatare medico-legală autopsie nr. 213/B/2009 întocmit de SML Argeş, a rezultat că moartea victimei V.M. a fost violentă şi s-a datorat unei hemoragii cerebrale care a survenit în urma unui traumatism cranio cerebral forte prin lovire cu sau de corp dur, posibil în condiţiile unui accident rutier. Între leziunile traumatice cranio-cerebrale şi deces există legătură directă de cauzalitate. Nici unul dintre decedaţi nu consumase băuturi alcoolice, aspect ce rezultă din aceleaşi rapoarte.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto. Prin raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic auto I.T., s-a concluzionat că locul în care s-a produs impactul este situat pe zona centrală a carosabilului în amonte, pe sensul direcţiei de mers al autoturismului cu circa 6-8 m de partea faţă a autoturismului oprit. În momentul producerii accidentului, motocicleta era condusă de F.A.N., iar V.M. era pasager. În momentele imediat anterioare producerii impactului, autoturismul circula cu o viteză de cel mult 25 km/h, iar anterior conturării stării de pericol motocicleta circula cu o viteză de circa 95 km/h.

S-a mai concluzionat că starea potenţială de pericol a fost produsă de V.M., deţinătorul motocicletei, care deşi ştia că F.A.N nu îndeplinea condiţiile legale de autorizare pentru participare la traficul rutier de pe drumurile publice şi era lipsit de pregătirea necesară conducerii vehiculului i-a încredinţat conducerea motocicletei în traficul deschis circulaţiei iar starea iminentă de pericol a fost generată de F.S.N., conducătorul motocicletei Yamaha, care circula cu viteză şi lipsit de îndemânarea în conducere, nu a găsit cale de manevră pentru a evita impactul cu un autoturism aflat normal în trafic. S-a arătat că producerea accidentului are loc în spaţiul de siguranţă al conducătoarei autoturismului iar în privinţa posibilităţilor de evitare a accidentului s-a concluzionat că inculpata B.V. nu a avut posibilităţi tehnice pentru a evita accidentul deoarece conflictul se produce în spaţiul său de siguranţă iar conducătorul motocicletei Yamaha, F.A.N. dispunea de posibilităţi de evitare a accidentului dacă la observarea autoturismului în zona centrală a drumului pentru virajul la stânga efectua un scurt viraj spre dreapta pentru ocolirea autoturismului sau adopta o viteză în limita legală, situaţie în care dispărea orice stare de conflict rutier între autoturism şi motocicletă; sau circula pe partea dreapta a drumului, liberă în zona accidentului, situaţie în care dispărea starea de conflict rutier dintre autoturism şi motocicletă; sau nedispunând de calificarea necesară conducerii motocicletei, renunţa să circule pe un drum deschis circulaţiei publice.

În cauză a mai fost efectuată o expertiză tehnică auto de către expertul P.D., care a concluzionat că starea de pericol a fost generată de ambii conducători. În momentele premergătoare accidentului autoturismul circula cu o viteză de aproximativ 22-25 km/h, iar motocicleta cu o viteză de circa 94-104 km/h.

S-a concluzionat, de asemenea, că în momentul impactului cu autoturismul, motocicleta era condusă de F.A.N.. S-a menţionat că starea de pericol a fost generată de ambii conducători, deoarece inculpata B.V. a încălcat prevederile art. 54 din OUG nr. 195/2002 şi art. 59 alin. 2, în sensul că la schimbarea direcţiei de mers nu s-a asigurat că poate pătrunde pe contrasens fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic, iar conducătorul motocicletei a condus motocicleta fără să posede permis, nu a respectat regimul de viteză şi a încălcat şi dispoziţiile art. 41 pct. 1 cu privire la obligativitatea de a conduce pe partea dreaptă a drumului, cât mai aproape de marginea părţii carosabile.

Deoarece locul producerii accidentului a fost în imediata apropiere a benzinăriei Petrom V, dotată cu camere de supraveghere video au fost ridicate înregistrările iar din planşele foto se observă că pe primul sens de mers pe direcţia de deplasare a motocicletei nu circulau alte vehicule.

Din declaraţia martorului F.M.E. a rezultat că în cursul aceleaşi zi victima V.M. a circulat cu motocicleta cu viteză excesivă pe raza oraşului Mioveni.

Starea de fapt reţinută a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la faţa locului şi schiţa locului accidentului, procese verbale de verificare a stării tehnice, buletinul de examinare clinică, cererea de analiză, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 585/01.09.2009 eliberat de SML Argeş, fotografiile efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului, planşele foto efectuate cu ocazia examinării autoturismului Dacia Logan implicat în accident, planşele foto efectuate cu ocazia examinării motocicletei implicate în accident, procesul verbal şi planşele foto ce cuprind imagini extrase de pe înregistrarea video surprinsă de camerele de supraveghere din incinta staţiei Peco Petrom V, declaraţiile martorilor B.D., B.I., F.M.E., C.C.A, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul tehnic judiciar T.I., raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul tehnic judiciar P.D., raportul de constatare medico-legală de autopsie nr. 212/B/2009 întocmit de SML Argeş, înscrisurile aflate la dosar, declaraţiile inculpatului.

Inculpata a recunoscut şi regretat săvârşirea faptei precizând doar că există culpă comună. În cursul urmăririi penale a fost de acord cu concluziile raportului de expertiză tehnică auto întocmit de către expertul tehnic judiciar P.D. neînsuşindu-şi punctul de vedere exprimat de către expertul consilier al părţilor civile.

Instanţa a constatat că din ambele rapoarte de expertiză a rezultat că motocicleta a fost condusă de către F.A.N. şi circula cu viteză mai mare decât limita legală pe a două bandă a sensului de mers, aproape de axul central al părţii carosabile.

Fata de cele retinute, instanta a constatat în final  că fapta inculpatei B.V. care la data de 22.08.2009 prin încălcarea dispoziţiile art. 54 şi art.59 alin.2 din OUG nr. 195/2002, republicata privind circulaţia pe drumurile publice, (privind obligaţiile conducătorului auto ce virează stânga), a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare X  fiind implicată într-un accident de circulaţie soldat cu decesul victimelor V.M. şi F.A.N., întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 şi 5 C.pen., vinovăţia inculpatei fiind pe deplin dovedită, urmând astfel să îi aplice o pedeapsă.

La individualizarea si cuantificarea pedepsei au fost avute în vedere dispoziţiile art.72 C.pen., iar gradul de pericol social concret al faptei a fost apreciat în funcţie de următoarele elemente: condiţiile şi împrejurările săvârşirii faptei, inculpata la schimbarea direcţiei de mers a autoturismului spre stânga avea obligaţia să semnalizeze din timp dar şi să se asigure că poate schimba direcţia de mers fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic, culpele concurente ale victimelor pe de o parte deţinătorul motocicletei V.M. pentru că i-a permis celeilalte victime să conducă pe drumurile publice motocicleta deşi acesta nu poseda permis de conducere şi a circulat şi cu viteză excesivă, pe de altă parte victima F.A.N. care a condus fără permis şi cu viteză foarte mare, încălcând totodată şi obligaţia de a se deplasa pe prima bandă de circulaţie, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CĂTRE INSTANŢĂ CA FIIND MAJORITARE; persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale fiind apreciată în societate ca un om onest, aspect ce rezulta din înscrisurile depuse la dosar în circumstanţiere, atitudinea sinceră a inculpatei în faţa organelor judiciare; urmările faptei constând în decesul victimelor V.M. şi F.A.N., dispoziţiile art. 320 1 alin. 7 C.pr.pen privind limitele pedepsei.

Date fiind cele expuse anterior cu privire la modalitatea în care a fost soluţionată definitiv  latura penală  cauzei, instanţa va constata că, potrivit disp. art. 22 alin.1 C.proc.pen., hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile cu privire la existenţa faptei, a persoanei care  a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

În consecinţă, cu privire la latura civilă  a cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că părţile vătămate –rude ale celor 2 victime decedate (părinţi, respectiv bunici), s-au constituit părţi civile cu sumele  menţionate anterior.

În dovedirea prejudiciilor solicitate, s-au administrat probele cu înscrisuri şi testimoniale, respectiv martorii D.L. şi B.A.

Referitor la acest aspect, se va constata că, acţiunea civilă exercitată în procesul penal este mijlocul procesual prevăzut de lege prin care persoana vătămată prin săvârşirea unei infracţiuni ori succesorii acesteia solicită tragerea la răspundere civilă a inculpatului, a părţii responsabile civilmente ori a succesorilor în drepturi ai acestora care au acceptat succesiunea, în vederea reparării integrale, în natură sau prin echivalent a prejudiciului direct, material sau moral produs prin activitatea infracţională.

Temeiul de drept al acţiunii civile îl constituie încălcarea normei de drept ce îndrituieşte la tragerea la răspundere civilă, iar temeiul de fapt reprezintă fapta ilicită concretă cauzatoare de prejudiciu.

Cu privire la toate aceste constituiri de parte civilă în procesul penal instanţa va reţine că s-au realizat în conformitate cu dispoziţiile legale, constituirea ca parte civilă putându-se face în scris sau oral, în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, dar şi după citirea actului de sesizare numai cu acordul inculpatului. Pe de altă parte, în mod corect, părţile vătămate V.L.  şi  V.D., V.C., F.F.  şi F.N. au indicat clar în declaraţiile/cererile de constituire de parte civilă, cuantumul determinat al prejudiciului şi felul acestuia, material sau moral.

Astfel, răspunderea delictuală este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului material-ce se dovedeşte prin probe, precum şi a prejudiciului moral-stabilit de instanţă prin evaluare, în aşa  fel încât să nu fie pur subiectivă sau să tindă la către o îmbogăţire fără just temei.

Totodată, când autorul faptei prejudiciabile ori persoana chemată să răspundă pentru fapta altuia este titulara unei asigurări de răspundere civilă, despăgubirea acordată de societatea de asigurări victimei ori moştenitorilor săi, are caracter indemnitar şi nu are un efect extinctiv total al raportului obligaţional dintre ea şi autorul faptei ilicite, mai ales când despăgubirea nu acoperă integral prejudiciul provocat victimei, astfel încât o plată făcută de asigurător nu stinge acest raport, trebuind să suporte diferenţa stabilită în echitate, concret de instanţă.

Acţiunea civilă, ca acţiune privată, facultativă, patrimonială, divizibilă şi disponibilă, alăturată acţiunii penale în procesul penal având un caracter accesoriu, soluţiile pronunţate de instanţă cu privire la latura penală au o influenţă hotărâtoare cu privire la modul de rezolvare a acţiunii civile.

În acest sens, în soluţionarea acţiunii civile, instanţa va avea în vedere soluţia pronunţată cu privire la latura penală a cauzei şi anume, condamnarea inculpatei la 1 an şi 4 luni închisoare, pentru infr. prev. de art.178 alin.2 şi 5 Cod penal, pentru care în baza art.81 Cod penal,  s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi în baza art.83 Cod penal şi s-a fixat termen de încercare de 3,4 ani, precum şi culpele concurente ale victimelor, pe de o parte deţinătorul motocicletei V.M. pentru că i-a permis celeilalte victime să conducă pe drumurile publice motocicleta deşi acesta nu poseda permis de conducere şi a circulat şi cu viteză excesivă, iar pe de altă parte victima F.A.N. care a condus fără permis şi cu viteză foarte mare, încălcând totodată şi obligaţia de a se deplasa pe prima bandă de circulaţie, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CĂTRE INSTANŢĂ CA FIIND MAJORITARE FAŢĂ DE CULPA INCULPATEI B.V..

Instanţa apreciază astfel că, raportul acestor culpe la producerea acestui accident, este de 1/3 în sarcina fiecăruia, respectiv pentru cele 2 victime în total 2/3 şi restul de 1/3 inculpata, proporţie ce urmează a fi avută în vedere  la evaluarea pretenţiilor deduse judecăţii.

În acelaşi sens, în ceea ce priveşte asigurătorii de răspundere civilă, SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA şi SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu aceştia  nu au calitate de parte responsabilă civilmente, ci răspund pentru pagubele provocate prin fapta inculpatei, în raport de culpa reţinută în sarcina acesteia, în limitele obligaţiei ce îi revin conform contractului de asigurare, în măsura în care părţile civile nu au fost despăgubite de asigurat.

Se va constata deci, că inculpata avea autoturismul asigurat în momentul producerii accidentului cu poliţa RCA emisă de Astra SA, nr. RO/02/X1/SP/002490279, iar motocicleta cu nr. de înmatriculare X era asigurată la momentul producerii accidentului cu poliţa RCA RO/17/G17/HR/0003662130 emisă de Carpatica Asigurări SA.

Având în vedere această situaţie, în raport de culpa celor 3 persoane implicate în accident, dar şi proporţia stabilită de 1/3 în sarcina fiecăruia, fiecare asigurător va răspunde pentru pagubele cauzate în raport de titularul poliţiei de asigurare în limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA şi de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu.

Prin urmare, având în vedere prevederile Lg.nr. 136/1995, se va reţine că asigurătorul, în baza contractului de asigurare, răspunde faţă de terţele persoane păgubite prin  accidentul de autoturism provocat de asigurat, despăgubirea acordându-se în baza art. 49 şi 50 din lege, pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, ori distrugerea de bunuri.

La acordarea despăgubirilor, instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile Ordinului nr. 21 din 2009, rămas în vigoare până în 25.05.2010, pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Potrivit art. 24 din acest act normative: “(1) Asigurătorii RCA au obligaţia de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt:

a) pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse în anul 2009, la un nivel de 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru accidente produse în anul 2012, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României;

b) pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse în anul 2009, la un nivel de 1.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de 3.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru accidente produse în anul 2012, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României”.

Având în vedere faptul că între asigurător şi părţile vătămate/civile nu a intervenit o tranzacţie asupra întinderii despăgubirilor solicitate, instanţa va analiza îndeplinirea condiţiilor necesare exercitării acţiunii civile.

Astfel, pentru exercitarea acţiunii civile în procesul penal trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

-să existe o faptă ilicită constând într-o infracţiune, infracţiunea reprezentând temei atât pentru răspunderea penală cât şi pentru răspunderea civilă,

-infracţiunea să fi produs un prejudiciu material sau moral. Prejudiciul trebuie să fie cert şi actual, pentru prejudiciile viitoare este necesar ca producerea lor să fie sigură, prejudiciul nu trebuie să fi fost reparat încă, sarcina probei existenţei prejudiciului şi a întinderii acestuia aparţine părţii civile sau procurorului în cazul în care prejudiciul reprezintă chiar o condiţie pentru existenţa infracţiunii,

-să existe o legătură de cauzalitate între infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs,

-să existe vinovăţia făptuitorului în producerea prejudiciului, iar faţă de natura civilă a acţiunii, făptuitorul va răspunde pentru culpa cea mai simplă, culpa levissima, în producerea prejudiciului,

-să existe o constituire de parte civilă în procesul penal, cu excepţia situaţiilor în care acţiunea civilă este exercitată din oficiu.

Cu privire la existenţa unei fapte ilicite constând într-o infracţiune, instanţa va reţine că această primă condiţie este îndeplinită, după cum rezultă din sentinţa de condamnare pronunţată în latura penală a cauzei.

Totodată, din aceeaşi hotărâre, rezultă şi existenţa unor prejudicii constând în cheltuieli de înmormântare şi obiceiurile creştineşti specifice în astfel de situaţii, şi corelativ acestuia, şi a unui prejudiciu moral, precum şi legătura de cauzalitate dintre infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs. Prejudiciile cauzate în speţă sunt certe şi actuale, fiind dovedite prin probele administrate, respectiv înscrisurile depuse la dosar şi martorii audiaţi, potrivit analizei ce urmează. Pe de altă parte, nu există dovezi în sensul acoperirii acestor prejudicii în mod parţial sau total de către asigurători pentru inculpată.

În acest sens, s-a stabilit faptul că, urmare a accidentului provocat în condiţiile amintite de inculpată,  cele  2 victime au decedat.

De asemenea se reţine că este îndeplinită şi cerinţa referitoare la vinovăţia inculpatei, în cauză fapta fiind comisă din culpă, dar şi cea de constituire valabilă a părţilor civile, prezentate mai sus.

Răspunderea civilă a inculpatei este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului produs prin infracţiune, însă în limitele în care partea civilă a exercitat acţiunea civilă în procesul penal, despăgubirea fiind acordată părţii civile pentru repararea pagubei efectiv suferite damnum emergens, cât şi a folosului nerealizat de partea civilă lucrum cessans.

Repararea prejudiciului se face potrivit legii civile, în natură sau prin echivalent. Având în vedere natura prejudiciilor produse prin comiterea infracţiunii în cauza de faţă, instanţa va dispune acoperirea prejudiciilor suferite prin plata unor sume de bani, în formă globală, iar nu în rate periodice.

Astfel, instanţa va reţine că părţile civile VB.L. şi V.D. au depus următoarele înscrisuri: chitanţă pentru achiziţionarea locului de veci în sumă de 2.500 lei, f.37-38, chitanţă pentru achiziţionarea sicriului în sumă de 850 lei, f.39, chitanţă reprezentând cheltuieli spitalizare în sumă de 1241,47 lei pentru V.L. la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central vizând internarea sa şi tratamentul efectuat, f. 41-44, raport bancar pentru operaţiunile efectuate de V.C. în contul de la Bancpost Găvana, ce atestă retragerea sumei de 3.000 lei în data de 24.09.2009, f. 47, chitanţa nr. 4134/28.05.2009 privind achitarea taxei şcolare pentru anul şcolar 2008/2009 pentru victima decedată  V.M.I, student la Universitatea din Piteşti, f. 65, iar partea civilă F.N. s-au depus: chitanţă pentru achiziţionarea sicriului în sumă de 700 lei pentru victima decedată F.A.N., f.68, bonuri fiscale achiziţionare produse alimentare şi nealimentare pentru p.civ. F.N. în sumă de 1275,16 lei, f.68 verso, alte înscrisuri care vizează starea medicală  a părţilor civile, f. 41, 42, 44, 48-65

Martora B.A.-propusă de părţile civile V.D, L. şi C., a afirmat că nu ştie exact câte pomeni sau parastase a realizat familia V. pentru pomenirea tânărului decedat, estimând în jur de 15-20, nici locaţia exactă unde au avut loc acestea indicând pe de o parte domiciliul soţilor V. constând într-un apartament din Piteşti, iar pe de altă parte un restaurant din Piteşti fără să-i poată preciza denumirea- locaţii în care nu ştie exact ce cheltuieli s-au făcut, estimând o sumă de 80-90 lei/meniu la restaurant şi evident mai redusă în apartament, împrejurări în care apreciază că au participat între 30 şi 180 de persoane, menţionând că ştie de la părţi că cele 180 de persoane au venit la prima pomană. A afirmat că în 2 sau 3 rânduri părţile  au împărţit şi obiecte de vestimentaţie şi mobilă şi apreciază în final, că familia V. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 60.000 lei, dar martora nu are date care să ateste de unde au avut părţile aceste sume de bani, ştiind doar că bunica-respectiv partea civilă V.C. era pensionară şi a contribuit şi ea la suportarea acestor cheltuieli. În aceeaşi măsură, martora a indicat că toţi membrii familiei V., respectiv părinţii şi bunica tânărului decedat au avut probleme de sănătate după acest eveniment, suferinţa  acestora fiind evidentă, dar şi faptul că motocicleta implicată în accident  a costat 4000 de euro şi nu a fost plătită.

Martora D.L. -propusă de părţile civile F.N. şi F., a afirmat că ştie exact câte pomeni sau parastase a realizat familia F. pentru pomenirea tânărului decedat- până la un an, respectiv 10 şi care au avut loc - prima în curtea Bisericii Colibaşi, iar restul la domiciliul domnului F.N. situat într-un apartament din Mioveni, locaţii în care nu ştie exact ce cheltuieli s-au făcut, estimând o sumă de 10.000 lei pentru prima pomană, împrejurări în care apreciază că au participat aprox.100 de persoane, împărţindu-se şi pachete la 200 de persoane, iar pentru restul acestor întruniri estimează că au participat aprox.50-60 de persoane, cheltuielile fiind mai reduse în perioadele în care era post. A afirmat că părţile  au împărţit şi obiecte de vestimentaţie şi vase şi apreciază în final, că familia F. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 40.000 lei, dar martora nu are date care să ateste de unde au avut părţile aceste sume de bani, ştiind doar că bunica-respectiv partea civilă F.F. era pensionară şi a contribuit şi ea la suportarea acestor cheltuieli, tatăl tânărului decedat este profesor, iar fraţii acestuia sunt ingineri la uzină, caracterizându-i drept o familie cumpătată care putea dispune de aceste sume de bani. În aceeaşi măsură, martora a indicat că  F.N. şi F.F., respectiv tatăl şi bunica tânărului decedat au avut probleme de sănătate după acest eveniment, suferinţa  acestora fiind evidentă, pentru că familia lor a trecut prin mai multe tragedii într-o perioadă de  timp scurtă

Astfel, faţă de înscrisurile justificative depuse coroborate cu declaraţiile martorilor menţionaţi, se va constata că supoziţiile sau chiar notorietatea unor cheltuieli fără vreun document justificativ nu pot fi avute în vedere, deoarece, chiar în cazul unei imposibilităţii obiective de a preconstitui înscrisuri, se poate face dovada cu alte probe, de exemplu martori direcţi, mai ales că în situaţia concretă era evident că se vor solicita astfel de despăgubiri. Pe de altă parte, se va reţine că acele cheltuieli cu înmormântarea şi pomenile ulterioare nu trebuie să fie excesive, orice cheltuieli exorbitante realizate de moştenitori, reprezentând dorinţa acestora, nu pot fi imputate inculpatei, apreciindu-se că sumele cheltuite cu astfel de evenimente trebuie să fie rezonabile şi potrivite, raportat la condiţia defunctului şi obiceiul locului.

Faţă de cele menţionate, se va constata drept dovedite cert cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea locurilor de veci şi  a sicrielor, cât şi a produselor alimentare şi nealimentare, retragerea numerarului din contul părţii civile V.C., pentru care s-au depus bonurile şi chitanţele de la  f.37-39, 47, 68 şi 68 verso. Referitor la cheltuielile cu înmormântarea şi pomenile ori parastasele ulterioare, cuantumul se va  aprecia, în lipsa unor dovezi certe, ca o medie atât  între  numărul persoanelor care au putut fi prezente la mesele organizate în locaţiile indicate, dar şi a sumele menţionate de martori, respectiv suma totală de 20.000 lei (pomana de înmormântare - 10.000 lei, iar restul de fiecare câte 1.000 lei).

Celelalte înscrisuri depuse de părţile civile V. nu sunt relevante pentru analiza şi aprecierea daunelor materiale, având legătură de fapt cu daunele morale solicitate, sens în care se va reţine analiza lor la segmentul respectiv.

În aceeaşi măsură, acestea vor fi defalcate în raport de obligaţiile încălcate de cei trei participanţi la trafic şi implicaţi în accident, inculpata, în calitate de conducător auto, şi victimele, în calitate de ocupanţi ai motocicletei, de dinamica producerii accidentului şi ţinând seama că victimele au generat starea de pericol în mod esenţial, în caz contrar nefericitul eveniment putând fi evitat, dar şi  în funcţie de  procentele indicate mai sus, respectiv de raportul acestor culpe la producerea acestui accident, care este de 1/3 în sarcina fiecăruia, respectiv pentru cele 2 victime în total 2/3 şi restul de 1/3 inculpata, dar şi de proporţia stabilită de 1/3 în sarcina fiecăruia, fiecare asigurător urmând a  răspunde pentru pagubele cauzate în raport de titularul poliţiei de asigurare în limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA şi de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu.

Astfel, se vor acorda  despăgubirile civile ce se cuvin părţilor civile-rudele victimelor, aceştia primind fiecare doar 33,33% din daunele apreciate de instanţă ca fiind întemeiate în baza probelor administrate, urmând a fi împărţite pentru a fi achitate de asigurători, în solidar cu inculpata, în proporţia indicată de 1/3 ori 2/3.

În consecinţă, în baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părţilor civile V.L.  şi V.D. şi va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor materiale după cum urmează: suma de  2.222,22 lei în solidar cu asigurator SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA şi suma de 4.444,44 lei în solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale.

Cu privire la c/val motocicletei Yamaha implicată în accident şi despre care părţile civile V. afirmă că datorau suma de 4.000 euro şi cu care apreciază că trebuie despăgubiţi, se va constata că, nu s-a făcut dovada achiziţionării acesteia în niciun fel, respectiv  a transmiterii  dreptului de proprietate, dar nici a preţului plătit-chiar martora Bărăscu Antonia propusă de aceste părţi indicând că nu s-a plătit preţul acesteia, astfel încât se va respinge această cerere ca nefondată.

De asemenea, în baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., în baza considerentelor de mai sus, va admite în parte şi cererea părţii civile F.N. şi va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează: suma de  2.222,22 lei pentru partea civilă în solidar cu asiguratorul SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA şi suma de 4.444,44 lei în solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale.

Referitor la daunele morale solicitate, instanţa a reţinut că fiecare parte civilă-părinte  a solicitat suma de câte 400.000 euro, iar părţile civile- bunicile câte  100.000 euro, urmând  a se observa că, în cererile de constituire părţi civile F.F. şi F.N., există erori materiale de tehnoredactare, fiind inserată greşit prepoziţia câte ce formează cu cuvintele pe care le introduce circumstanţiale de măsură, probabil din cauza folosirii unui formular tip.

În acest sens, se va avea în vedere că, după cum rezultă şi din Decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 631 din 07.02.2003, Secţia penală, potrivit art.14 alin.3 Cod procedură penală şi art.998 Cod civil, fapta omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara. Din probele administrate în cauză rezultă că, pe lângă daunele patrimoniale suferite de părţile vătămate, au existat şi prejudicii morale, decurgând din traumele psihice suferite, sechelele post-traumatice care afectează negativ participarea părţilor vătămate la viaţa socială, profesională şi de familie, comparativ cu situaţia lor anterioară accidentului rutier produs de inculpată, în care şi-au pierdut viaţa cei 2 tineri.

În fapt, instanţa va reţine că părţile civile, părinţi şi bunici deopotrivă, ca urmare a accidentului cauzat prin infracţiune, au suferit şi vătămări psihice şi alterarea condiţiilor de viaţă, fapt ce justifică obligarea inculpatei la plata unor astfel de daune morale.

Astfel, se va reţine că, prejudiciile aduse personalităţii fizice şi afective a fiinţei umane sunt cele rezultate din încălcarea drepturilor subiective care caracterizează persoana ca entitate bio-psihologică: dreptul la viaţă, la sănătate, integritatea fizică şi psihică-denumite prejudicii corporale şi afective  şi care presupun o gamă variată de manifestări.

În speţa de faţă, aceste prejudicii reprezintă prejudicii de afecţiune sau de ricoşeu şi sunt resimţite de terţe persoane, când o fiinţă pentru care nutreau sentimente profunde de iubire şi grijă decedează, prejudiciul de această natură fiind dublu condiţionat de legătura afectivă profundă dintre victima mediată care îl invocă şi victima imediată, cea care i-a fost lezat dreptul la  viaţă. Aceste 2 condiţii sunt relevate şi în Rezoluţia nr.75-7 adoptată la 14.03.1975 de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, în care se recomandă:”tatăl, mama şi soţul victimei care, în raţiunea unei atingeri  a integrităţii fizice ori mentale  a acesteia, suportă o suferinţă psihică nu pot obţine repararea acestui prejudiciu decât în prezenţa unor atingeri cu caracter excepţional”. Acelaşi document recomandă indemnizarea prejudiciului prin ricoşeu în caz de deces, făcând referire la persoanele care au vocaţie să-l invoce: părinţi, copii, soţi, logodnici.

Astfel, prejudiciul prin ricoşeu sau reflectat este admis de foarte multă vreme atât în doctrina cât şi în jurisprudenţa românească, reţinându-se că cercul persoanelor care pot fi atinse personal de un astfel de prejudiciu trebuie atent identificat, stabilindu-se că prin „ persoane apropiate” trebuie să se înţeleagă „ acele persoane care aveau legături de afecţiune ori de interes cu victima iniţială”. În acest sens, se va constata că, în privinţa reparării prejudiciului moral prin ricoşeu determinat de moartea victimei, Noul Cod Civil dispune în art. 1391 alin.2 că au dreptul la reparaţie, persoanele aflate în relaţie de rudenie apropiată: părinţi, copii, fraţi, surori, dar şi soţul victimei, precum şi alte persoane care ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu, astfel încât aceste dispoziţii novatoare sunt în consonanţă cu doctrina şi jurisprudenţa în materie, asigurând protecţie fără niciun fel de discriminări tuturor persoanelor care suferă un prejudiciu afectiv antrenat de decesul unei fiinţe apropiate şi dragi.

De aceea trebuie să se facă o analiză strictă a relaţiilor victimei, pentru  a nu se extinde în mod nepermis cercul persoanelor apropiate sau pentru  a nu-l restrânge nejustificat.

Din acest punct de vedere, prejudiciul moral pus în discuţie şi invocat de părţile civile-părinţi şi bunici, trebuie să fie apreciat în funcţie de dovedirea relaţiilor foarte apropiate, armonioase, de afecţiune, pe care acestea le conştientizează în raport de situaţia victimelor decedate.

Deci, în cauză, părinţii celor două victime decedate au făcut pe deplin dovada existenţei acestor relaţii apropiate, strânse,  armonioase, de afecţiune faţă de copiii lor, decedaţi din păcate la o vârstă la care aşteptările de susţinere şi de împlinire, erau majore, de o parte şi de cealaltă, cât şi a urmărilor traumatice produse ca urmare  a decesului acestora, sens în care se reţin depoziţiile martorilor coroborate cu înscrisurile de la f.41-44, 48-65.

De asemenea, părţile civile-bunicile celor 2 victime, au făcut dovada existenţei acestui prejudiciu prin ricoşeu, ca urmare a pierderii unor nepoţi dragi, relaţiile de afecţiune între aceste părţi fiind de actualitate, strânse şi profunde, drept pentru care şi prejudiciul moral suportat este evident şi pe deplin conştientizat, potrivit sens în care se reţin depoziţiile martorilor coroborate cu înscrisurile de la f.45-46.

În final, se va reţine că la analiza acestui prejudiciu va fi constatată incidenţa cauzală a faptei culpabile a victimelor şi care produce consecinţe asupra cuantumului reparaţiei, ce va fi redusă proporţional cu gradul ei, potrivit dispoziţiilor de mai sus, referitor la analiza proporţiei culpei concurente a inculpatei şi a victimelor.

Totodată, este de reţinut faptul că întinderea daunelor morale se stabileşte în funcţie de intensitatea suferinţelor cauzate, însă daunele morale nu se pot stabili după criterii bine definite de lege, dar, ţinând seama de urmările produse de săvârşirea faptei, de vârsta, sexul şi profesia părţilor vătămate şi de tulburările suferite de fiecare în parte, în concret şi echitabil, suma de câte 15.000 euro-pentru părinţi şi câte 9.000 euro-pentru bunici, acoperă prejudiciul moral încercat, cuantumul de câte 400.000 euro-pentru părinţi, iar părţile civile- bunicile câte  100.000 euro cu titlu de daune morale este exagerat.

În consecinţă, în baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părţii civile V.C. şi va obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

-suma de 1000 euro pentru partea civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de 2000 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA  ASIGURĂRI SA Sibiu.

În baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părţilor civile V.L.  şi V.D. şi va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

-suma de câte 1666,66 euro pentru fiecare parte civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de câte 3333,33 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune morale.

De asemenea, în baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părţii civile F.N. şi va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

-suma de 1666,66 euro pentru partea civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de 3333,33 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune morale.

În acelaşi sens, în baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părţii civile F.F. şi va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

-suma de 1000 euro pentru partea civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de 2000 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA  ASIGURĂRI SA Sibiu.

In final, în baza art.189 si art.191 C.p.p. va obliga pe inculpată la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părţilor civile V.L.  şi V.D.  şi obligă inculpata B.V. în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

-suma de  2.222,22 lei în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA  şi suma de 4.444,44 lei în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale

-suma de câte 1666,66 euro pentru fiecare parte civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig. SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de câte 3333,33 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune morale.

Respinge cererea părţilor civile V.L. şi V.D. referitoare la plata c/val motocicletei.

În baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părţii civile V.C.,  şi obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

-suma de 1000 euro pentru partea civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de 2000 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA  ASIGURĂRI SA Sibiu.

În baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părţii civile F.N.şi obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

-suma de  2.222,22 lei pentru partea civilă în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de 4.444,44 lei în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale

-suma de 1666,66 euro pentru partea civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de 3333,33 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune morale.

În baza art. 14 şi 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părţii civile F.F.şi obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

-suma de 1000 euro pentru partea civilă (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Piteşti şi suma de 2000 euro (calculaţi la cursul BNR la data plăţii) în solidar cu asig.SC CARPATICA  ASIGURĂRI SA Sibiu.

In baza art.189 si art.191 C.p.p. obligă pe inculpată la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs in 10 zile.

Pronunţată în şedinţa publică de la 19 Decembrie 2013.

Preşedinte,

I.B.

Grefier,

M.R.

Domenii speta

Spete similare