Contestaţie la executare + susp. exec

Dosar nr. 2564/280/2011

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 10311

Şedinţa publică de la 01 Noiembrie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE E F

Grefier I C

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator SC N A E SRL şi pe intimat S S N,

având ca obiect contestaţie la executare +SUSP. EXEC.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că dezbaterile în fond

asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 25.10.2011, susţinerile părţilor fiind

consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Constată că prin contestaţia înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de  07.02.2011

sub nr. 2564/280/2011 contestatoarea SC N A E SRL. a solicitat instanţei în contradictoriu cu

intimatul  S S N, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea actelor de executare

întocmită în dosarul nr. 926/2010 al BEJ II precum şi suspendarea executării silite, cu cheltuieli

de judecată.

În motivarea contestaţiei contestatoarea a arătat că a încheiat cu intimatul contractul de

promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1971/2010 la BNP T. Prin

contract, a precizat contestatoarea, s-a obligat să-i transfere intimatului dreptul de proprietate

asupra autoturismului Ford Focus înmatriculat sub nr. iar intimatul s-a obligat să-i achite preţul

de 6000 euro, achitând la data încheierii antecontractului un avans de 1411 euro.

Contestatoarea a arătat că potrivit antecontractului avea obligaţia să se prezinte la biroul

notarial pentru încheierea contractului la data de 05.10.2010, şi-a îndeplinit obligaţia, s-a prezentat

la notar unde a aşteptat pană la ora 16.00, perioada în care a luat legătura telefonic în mod repetat

cu intimatul însă acesta i-a adus la cunoştinţa ca nu mai doreşte să cumpere maşina motiv pentru

care nu se va prezenta la biroul notarial şi a solicitat restituirea avansului. Notarul i-a eliberat

adeverinţa anexata care atesta situaţia expusă anterior.

A precizat contestatoarea că în aceste condiţii a reţinut avansul încasat, refuzând să-l

restituie intimatului însă acesta a declanşat executarea silită în vederea recuperării dublului arvunei

deşi neîncheierea contractului este rezultatul culpei sale exclusive.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare.

A precizat intimatul că în antecontract nu s-a prevăzut faptul că vânzarea se va realiza la

data de 05.10.2010 ci pană la aceasta data şi de asemenea nu s-a prevăzut faptul ca se va realiza la

acelaşi birou notarial, nu a fost convocat să se prezinte la biroul notarului astfel că susţinerile

contestatorului sunt lipsite de semnificaţie.

În antecontract, a arătat intimatul, s-a inserat clauza conform căreia în cazul în care

promitentul vânzător nu va fi de acord cu vânzarea va plăti dublul sumei plătită pană în acel

moment, aceasta fiind justificarea declanşării executării silite.

Intimatul a arătat că, autoturismul a constituit garanţie reală mobiliara, a  fost scos la

vânzare de către creditor însă contestatorul a reuşit să achite creditul astfel încât în cursul lunii

septembrie bunul i-a fost restitui în deplină proprietate fără sarcini.

A precizat intimatul că, în toata perioada de la momentul încheierii antecontractului şi

pană la data de 05.10.2010 a purtat discuţii cu N C în vederea încheierii contractului  dar acesta a

temporizat constant pană a achitat creditul, ulterior înstrainandu-l  altei persoane astfel încât nu s-

a mai putut încheia contractul de vânzare-cumpărare.

Cererea de suspendare a fost anulata ca netimbrată prin încheierea pronunţata la

05.04.2011.

În cauza s-au administrat următoarele probe: înscrisuri, interogatoriu şi proba testimonială

în cadrul căreia au fost audiaţi martori  I C, O C, P C şi B V D.

Din probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de 05.08.2010 contestatoarea prin asociat unic N C a încheiat cu intimatul

contractul de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare autentificat la BNP T depus la fila 10

din dosar prin care contestatoarea s-a obligat să vândă intimatului autoturismul înmatriculat sub

nr. la preţul de 6000 euro ce urmau a fi plătiţi în lei la cursul valutar din ziua plăţii.

La data încheierii convenţiei intimatul a achitat cu titlul de avansa suma de 1411  euro,

diferenţa de preţ urmând a fi achitata conform înţelegerii părţilor.

Contestatoarea prin asociat unic s-a obligat să perfecteze actul de vânzare pană la data de

05.10.2010 conform înţelegerii părţilor.

Intimatul a acceptat promisiunea de vânzare şi s-a obligat să cumpere autoturismul la

preţul şi în condiţiile menţionate anterior.

În convenţie părţile au inserat clauza conform căreia  în cazul în care promitentul

vânzător nu va mai fi de acord cu vânzarea va putea fi obligat prin hotărâre judecătoreasca sau va

plăti dublul arvunei iar în situaţia în care promitentul cumpărător nu va mai fi de acord cu

cumpărarea, va pierde suma plătită.

Motivat de faptul că nu s-a încheiat antecontractul pană la data de 05.10.2010, intimatul a

declanşat executarea silită în vederea obţinerii dublul arvunei, susţinând că neîncheierea

contractului este rezultatul culpei exclusive a promitentei vânzătoare.

S-a format dosarul de executare silită nr. 926/2010 al Biroului Executorului Judecătoresc

I I.

S-a întocmit proces verbal de constatare cheltuieli constatare la data de 31.01.2011 prin

care s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 1539,82 lei plus TVA 369,56 lei.

S-a emis somaţie prin care s-a pus în vedere contestatoarei să achite suma de 2822 euro

reprezentând dublul arvunei precum şi suma de 1909,38 lei reprezentând cheltuieli de executare.

De asemenea, s-au emis adrese de  înfiinţare a popririi asupra veniturilor pe care

contestatoarea le avea de încasat de la diferiţi terţi popriţi.

S-au solicitat relaţii cu privire la bunurile contestatoarei de la instituţiile abilitate în vederea

executării silite mobiliare şi imobiliare.

Contestatoarea a refuzat să restituie arvuna susţinând faptul că a dorit să-şi executate

obligaţia însă intimatul a refuzat să mai încheie contractul de vânzare-cumpărare, culpa revenind

exclusiv acestuia.

Contestatoarea s-a prezentat  la BNP T la data de 05.10.2010 în vederea încheierii

contractului însă pană la închiderea programului intimatul nu s-a prezentat sens în care s-a emis

adeverinţa nr. 289/05.10.2010 depusă la fila 6 din dosar.

Deci, ambele părţi au invocat faptul că neexecutarea obligaţiei este rezultatul culpei

celeilalte părţi.

Părţile nu au stabilit o data certă la care trebuia să încheie contractul ci au precizat că vor

încheia contratul pană la data de 05.10.2010 conform înţelegerii lor.

În convenţie părţile nu au stabilit biroul notarial la care se vor prezenta în vedere

încheierii contractului.

Faţă de aceasta situaţie era absolut necesar ca părţile să stabilească de comun acord data

exacta şi biroul notarial la care se vor prezenta pentru încheierea contractului, aspecte ce nu s-au

concretizat într-o înţelegere.

Cu toate acestea, fără a convoca pe intimat pentru a-i aduce la cunoştinţa data şi biroul

notarial la care urma să se prezinte pentru încheierea contractului, contestatoarea s-a prezentat la

BNP T la data de 05.10.2010 obţinând adeverinţa depusă la dosar.

Aceasta situaţie însă, nu prezintă  relevanţa în stabilirea culpei intimatului întrucât, aşa

cum a susţinut acesta, nu a avut cunoştinţa de data şi locul la care trebuia să se prezinte iar din

probele administrate nu rezulta faptul că a fost convocat de contestatoare în acest scop sau faptul

că anterior s-a realizat o înţelegere clara sub acest aspect.

În acelaşi timp, conform recunoaşterii intimatului la interogatoriu în luna octombrie 2010

acesta nu deţinea integral suma ce urma să fie achitata cu titlul de diferenţa preţ contestatoarei.

Astfel, la întrebarea 3 din interogatoriu  intimatul a precizat că a încercat să obţină un

credit de la U pentru a achita autoturismul, nu i s-a acordat iar în luna octombrie 2010 a propus

contestatoarei să –i achite lunar între 1000 şi 1500 lei însă contestatoarea a refuzat.

Prin răspunsul dat la  întrebarea 16 intimatul a arătat că în termenul contractual

contestatoarea i-a mai cerut din preţ dar nu a putut să-i dea deoarece nu i-a predat maşina.

A susţinut intimatul că i s-a pretins un preţ mai mare, 7500 euro, preţ cu care nu a fost de

acord.

Martorul I C nu a asistat la nicio discuţie directa între parţi însă a relatat faptul că, fiind

coleg de birou cu intimatul, în perioada septembrie –octombrie în mod frecvent l-a auzit

discutând pe acesta la telefon în legătura cu maşina. A precizat martorul că intimatul  i-a adus la

cunoştinţa faptul că doreşte să contracteze un credit pentru achitarea autoturismului, faptul că

promitenta vânzătoare refuza să-i mai vândă maşina, faptul că i-a solicitat un preţ  mai mare, 7500

euro.

De asemenea, martorul a văzut personal maşina expusă la vânzare  în luna septembrie

2010 lângă bariera din Mioveni având pe ea afişat un preţ de 7500 euro.

Martorul O C a învederat faptul că în luna septembrie a ascultat o discuţie telefonică

purtata  între intimat şi reprezentantul contestatoare, telefonul fiind dat pe spiker , context în care

acesta din urmă îl întreba pe intimat cu privire la momentul în care îi putea preda banii, intimatul

i-a solicitat să-l mai lase circa o săptămână deoarece nu-i putea da imediat banii sau să-i permită sa

achite preţul în mai multe tranşe, situaţie cu care reprezentantul contestatoarei nu a fost de acord.

Martorul a precizat că reprezentantul contestatoarei i-a adus la cunoştinţa ca are de încasat

cu titlul de diferenţa  preţ 4-5000 euro, a sunat pe contestatoare pe 04.10.2010 pentru a –i restitui

un împrumut acordat anterior însă i s-a adus la cunoştinţa ca nu are posibilitate deoarece nu a

rezolvat cu maşina .

Martorul P C nu a asistat la nicio discuţie directa între parţi relatând faptul că anul acesta

în luna ianuarie intimatul i-a arătat pe internet maşina în litigiu postată pentru vânzare, intimatul i-

a adus la cunoştinţa că trebuia să achite preţul de 6000 euro din care a dat avans, necunoscând

niciun aspect cu privire la modificarea preţului.

Martorul B nu a putut relata nimic în legătura cu obiectul cauzei.

Deci, deşi intimatul a susţinut faptul că reprezentantul contestatoarei a modificat preţul

solicitând cu acest titlu suma de 7500 euro, din nicio proba administrată în cauza nu rezulta acest

aspect.

Martorul I C este singurul care a relatat faptul că a văzut maşina expusă la vânzare la

preţul de 7500 euro însă acest aspect nu dovedeşte faptul că reprezentantul contestatoarei a

solicitat intimatului plata unui preţ mai mare decât cel stabilit prin convenţie.

Autoturismul nu a fost vândut pană la data de 05.10.2010.

Expunerea spre vânzare nu echivalează cu vânzarea şi nici nu poate conduce la concluzia

că reprezentantul contestatoarei nu intenţiona să-şi execute obligaţia în condiţiile în care intimatul

achita integral preţul.

În acelaşi timp, intimatul nu a achitat preţul integral pană la data de 05.10.2010 iar din

probele administrate există dubii cu privire la faptul că acesta deţinea diferenţa de preţ  la data

limită stabilita pentru  încheierea contractului.

Situaţia expusă se probează cu înscrisurile depuse la dosar.

Antecontractul de vânzare-cumpărare  reprezintă titlul executoriu cu privire la sumele de

bani datorate de părţi una alteia conform art. 66 din Lg. 36/1995 potrivit căruia  actul autentificat

de notarul public care constată o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu executoriu la data

exigibilităţii acesteia.

În raport de dispoziţiile art. 374 /1 C.pr.civ.  conform cărora înscrisurile cărora legea le

recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără învestirea cu formula

executorie nu era necesară învestirea contractului cu formulă executorie.

Potrivit dispoziţiilor art.  1297 C.civ. în caz de vânzare făcută prin dare de arvună,

convenţia accesorie a arvunei nu va putea avea nici un efect:

1. dacă convenţia principală a vânzării este nulă;

2. dacă vânzarea se execută;

3. dacă vânzarea se reziliază prin comun consimţământ;

4. dacă executarea vânzării a devenit imposibilă fără culpa nici uneia din părţi.

Arvuna în aceste cazuri se va înapoia sau se va prinde în prestaţiunile reciproce, după

împrejurări.

Conform art.  1298 C.civ. dacă vânzarea nu s-a executat prin culpa uneia din părţile

contractante, aceasta va pierde arvuna dată sau o va întoarce îndoită, având-o primită, dacă partea

care nu este în culpă nu ar alege mai bine să ceară executarea vânzării.

Pentru a deveni operabilă clauza contractuală privind plata dublului arvunei în raport de

dispoziţiile art. 1298 C.civ. este necesar ca încheierea contractului să nu se realizeze la termenul

stipulat din culpa exclusivă a promitenţilor vânzători iar pentru a deveni operabila clauza

contractuală privind pierderea arvunei este necesar ca încheierea contractului să nu se realizeze la

termenul stipulat din culpa exclusiva a promitentului cumpărător .

Analizând situaţia de fapt expusă se constată că neîncheierea contractului la termenul

stabilit este rezultatul culpei ambelor părţi.

Aşa cum s-a precizat anterior în antecontract nu s-a stabilit data exacta şi locul încheierii

contractului urmând ca aceste elemente să fie stabilite de comun acord de parţi pană la data de

05.10.2010, data limita pentru încheierea contractului.

Pană la data de 05.10.2010 părţile nu au stabilit pe cale amiabilă  locul unde trebuia

încheiat contractul şi data la care trebuia să se întâlnească în acest scop, niciuna din părţi nu a

convocat prin executor judecătoresc sau în alta modalitate pe cealaltă parte cu privire la data şi

locul în care trebuia încheiat contractul, ambele părţi fiind în culpă.

Prezentarea reprezentantului contestatoarei la un birou notarial şi la o anumita data 

pentru încheierea contractului fără a aduce la cunoştinţa intimatului aceste elemente este lipsita de

relevanţa juridica.

Culpa ambelor părţi în neînchierea contractului rezulta şi din alte elemente,

respectiv din expunerea autoturismului spre vânzare anterior împlinirii termenului de

către contestatoare precum şi din încercarea intimatului de a modifica elementele iniţiale

ale antecontractului urmărind plata preţului în rate cu depăşirea termenului contractual.

Aceste ultime doua elemente, deşi nu sunt determinante în stabilirea culpei vreuneia din

părţi având în vedere faptul că autoturismul nu s-a vândut pană la termenul contractual şi faptul

că intimatul a arătat că totuşi ar fi avut posibilitatea să achite integral preţul pană la acelaşi

moment, deşi nu a consemnat preţul la dispoziţia contestatoarei cu toate că avea aceasta

posibilitate în condiţiile în care intenţiona să îl achite integral pană la termenul stabilit,  alături de

faptul că niciuna din părţi nu a convocat pe cealaltă parte pentru stabilirea locului şi datei la care

trebuia să încheie contractul, formează instanţei convingerea că neîncheierea contractului pană  la

termenul stabilit s-a datorat culpei  ambelor parţi. 

În aceste condiţii, instanţa apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de

1298 C.civ în vederea activării clauzei arvunei, culpa revenind ambelor parţi, astfel încât

contestatoarea  nu este îndreptăţită să reţină arvuna iar intimatul nu este îndreptăţit sa pretindă

dublul arvunei.

Faţa de aceasta situaţie actele de executare sunt legale în limita sumei de 1411 euro ce

reprezintă avansa achitat de către intimat şi urmează a fi recuperat precum şi în limita cheltuielilor

de executare aferente acestei sume.

Pentru considerentele expuse, instanţa va admite în parte contestaţia la executare în

baza dispoziţiilor art. 399 alin 1 C.pr.civ. şi va îndrepta actele de executare întocmite în dosarul

nr. 926/2010 al BEJ I I în sensul că executarea va continua pentru realizarea creanţei constând în

echivalentul în lei al sumei de 1411 Euro precum şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare

aferente, respectiv 1157,04 lei,  reprezentând onorariu executor calculat conform Ordinului

2550/C din 14 noiembrie 2006.

În baza dispoziţiilor art. 276 C.pr.civ. instanţa va admite în parte cererile de acordare a

cheltuielilor de judecată formulate de părţi, respectiv 97 lei pentru contestatoare, 250 lei pentru

intimat,  le va compensa până la concurenţa sumei de 97 lei şi va  obliga pe contestatoare să

plătească intimatului cub acest titlu suma de 153 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC N A E S.R.L.,

cu sediul în oraşul M, str. F  G, bl., sc., ap., jud. Argeş în contradictoriu cu intimatul S S N,

domiciliat în mun. P, B N B, nr. , bl. , sc. , ap. , jud. Argeş.

Îndreaptă actele de executare întocmite în dosarul nr. 926/2010 al BEJ I I în sensul că

executarea va continua pentru realizarea creanţei constând în echivalentul în lei al sumei de 1411

Euro precum şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare aferente, respectiv 1157,04 lei.

Admite în parte cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de părţi,

respectiv 97 lei pentru contestatoare, 250 lei pentru intimat.

Compensează cheltuielile de judecată până la concurenţa sumei de 97 lei şi obligă pe

contestatoare să plătească intimatului cub acest titlu suma de 153 lei.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 01 Noiembrie 2011

Preşedinte,

E F

Grefier,

I C

Red. EF

Tehn. L.B. 23 Noiembrie 2011

4 ex.

5

Domenii speta

Spete similare