Rezoluţiune contract - revocare contract

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 10499/2012

Şedinţa publică de la 05 Decembrie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE Mircea Stan

Grefier Florina Necula

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta SC I.P.S SRL şi pe pârâţii M.G , M.I, E.N, E.A.L, T.C şi C.D.N, având ca obiect rezoluţiune contract -REVOCARE CONTRACT.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică pentru reclamantă avocat Stănoiu Valeriu şi pentru pârâţii M.I şi M.G  lipsă, avocat Marinescu Cătălin, lipsă fiind pârâţii C.D.N, E.A.L, E.N şi T.C.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Apărătorul reclamantei depune la dosar sentinţa comercială nr. 354/02.03.2011 pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în dosarul nr. 526/1259/2010, prin care pârâtul M Gheorge a fost obligat să aducă la masa credală a debitoarei suma de 1.362.191 lei.

Apărătorul pârâţilor M.I şi M.G  arată că a luat la cunoştinţă de sentinţa depusă la dosar.

Instanţa admite cererea de repunere pe rol fiind făcută dovada soluţionării irevocabile.

Apărătorul pârâţilor M.I şi M.G  depune la dosar chitanţa privind onorariul de avocat.

Instanţa acordă cuvântul părţilor pe excepţiile invocate.

Apărătorul pârâţilor M.I şi M.G  solicită admiterea excepţiilor, arătând că la datele de 30.06.2009 şi 01.07.2009, când s-au încheiat contractele, nu exista nici o obligaţie între SC Costinel şi Claudiu şi reclamantă, pârâtul nu e debitor al reclamantei, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 11.09.2009, iar sentinţa Tribunalului Comercial a fost pronunţată la 09.12.2009, ulterior celor două contrate; nu există nici raporturi juridice între părţi; iar pentru pârâtul M Iulian arată că nu este debitor al reclamantei, nu există identitate între persoane.

Instanţa acordă cuvântul pe excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul C..

Apărătorul pârâţilor M.I şi M.G  solicită admiterea acestei excepţii.

Apărătorul reclamantei solicită respingerea celor două excepţii respectiv lipsa calităţii active şi procesual pasive a pârâtului C., apreciind că, în raport de obiectul acţiunii pârâţii au calitate şi pot să răspundă pentru faptele arătate în acţiune; pe perioada anilor 2008-2009 s-au desfăşurat actele, anterior înstrăinării averii pârâtului C. în prezenta cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat în cauză, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii cum a fost formulată, revocarea celor două contracte 1272/30.06.2009 şi 1282/01 iulie 2009, să se constate inopozabilitatea actelor faţă de reclamantă, cu cheltuieli de judecată. Apreciază că din probele administrate rezultă că actele de vânzare-cumpărare au fost întocmite de M.G  şi M.I pentru a frauda societatea; reclamanta are calitate de creditor faţă de societatea S.C. C. şi C. S.R.L.; la filele 56, 57 din dosar este depusă sentinţa comercială, ulterior reclamanta a fost înscrisă la masa credală, astăzi a fost depusă sentinţa comercială prin care M.G  a fost obligat să aducă la masa credală suma de 1.362.191 lei; din adresa nr. 10341/17 sept. 2010 de la Primăria Bradu rezultă că M nu figura cu bunuri mobile şi imobile, dar în 2009 anterior înstrăinării bunurilor, aceştia figurau la registru cu bunuri. Totodată, apreciază că cei doi pârâţi şi-au cauzat propria stare de insolvabilitate, sunt foarte mulţi creditori şi reclamanta are de recuperat foarte mulţi bani; de asemenea, mai arată că frauda este dovedită pentru că aceştia şi-au dat seama că îşi măresc starea de insolvabilitate, au fost audiaţi, au declarat că au fost angajaţi ai S.C. C.şi C. S.R.L., şi administratorul, M.I, a arătat că societatea S.C. I. are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Mai arată că fraudarea tuturor părţilor implicate în derularea acestor operaţiuni, constă în faptul că preţul e nesincer, nereal; s-a constatat şi prin expertiza depusă la dosar, respectiv expertul a stabilit suma de 789.000 lei, iar în contract este 10.000 lei. Pentru aceste motive solicită admiterea acţiunii, revocarea celor două contracte, cu cheltuieli de judecată.

Instanţa acordă cuvântul pe cererea de majorare a onorariului pentru expert.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanţei cu privire la majorarea onorariului, însă expertul a făcut o singură deplasare, a făcute câteva fotografii şi consideră că nu se impune majorarea.

Apărătorul pârâţilor M.I şi M.G, având cuvântul, solicită respingerea acţiunii ca nefondată, apreciind că, faţă de dispoziţiile art. 974 C.civ., nu sunt îndeplinite nici una din aceste condiţii; la momentul încheierii contractelor, reclamanta nu avea calitatea de creditoare faţă de pârâţi şi S.C. Costinel; acel prejudiciu s-a produs în patrimoniul societăţii şi în patrimoniul lui M; reclamanta nu a demonstrat că preţul de vânzare ar fi unul mic faţă de cel de piaţă. Mai arată că pârâţii au făcut credite, şi pentru că nu aveau bani să le achite, au trebui să vândă bunurile, s-a micşorat şi pasivul patrimonial al reclamantei, s-au achitat creditele şi s-a stins o creanţă. Totodată, apreciază că nu reprezintă o dovadă certă cu privire la contratul la care a făcut referire apărătorul reclamantei; prin probatoriile administrate nu s-a făcut dovada art. 974; după care, solicită respingerea acţiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, şi amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.

Instanţa acordă cuvântul apărătorului reclamantei pe cererea de amânare a pronunţării.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, arată că este de acord cu această cerere.

Instanţa respinge cererea de amânare a pronunţării formulată de apărătorului reclamantei, având în vedere că părţile au avut timp peste o lună pentru a pregăti concluziile, mai ales că se cunoştea că nu mai erau probe de administrat în cauză încă de la termenul trecut.

Instanţa reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

În ceea ce priveşte cererea de majorare a onorariului formulată de expertul Avramescu Nicolae constată că este numai în parte întemeiată.

Într-adevăr s-au expertizat două imobile construcţii, cât şi două terenuri, munca depusă de expert fiind substanţială, însă se observă şi că aceste bunuri sunt amplasate în acelaşi punct, nefiind necesară decât o deplasare în com. Bradu, în aproprierea mun. Piteşti.

De asemenea, se apreciază că o majorare a onorariului cu suma de 600 lei nu este excesivă, raportat şi la concluziile de mai sus, dar şi la complexitatea lucrării şi modalitatea temeinică în care a fost efectuată.

Astfel, reclamanta va fi obligată la plata diferenţei de onorariu în sumă de 600 lei, către expert, raportat la disp. art. 213, alin. 2 din C.proc.civ.

Asupra cauzei de faţă, constată că la data de 03.01.2011 a fost formulată cerere de chemare în judecată de către reclamanta S.C. I. P. - Serv S.R.L., (C.U.I. RO 15343899), în contradictoriu cu pârâţii: M.G , M.I, E.N, E A-D, T.C; C.D.-N., prin care s-a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună: revocarea contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub numerele 1277/30.06.209, respectiv 1282/01.07.2009 şi să se constate inopozabilitatea actelor atacate faţă de reclamanta din prezenta cauză, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că: la data de 30.06.2009 respectiv 01.07.2009 prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. le. 1277 şi 1282, pârâţii M.G  şi M.I au înstrăinat imobilele situate în comuna Bradu, sat Geamăna, Str. Prelungirea Craiovei, nr. 640, judeţul Argeş, compuse din: 126 m.p. teren curţi-construcţii având vecinătăţile: la N - M.I şi M.G la E - M.I şi M.G , la S -drum acces, la V - M.I şi M.G , împreună cu construcţia C2 casă de locuit P + M imobil poziţionat cadastral sub nr. 80401; 1129 m.p. teren curţi-construcţii având vecinătăţile: la N – M. F., la E- H. I. şi E., la S - drum acces, T.C şi C. D., la V - Str. P. C., împreună cu o casă de locuit în suprafaţă construită la sol de 265 m.p. cu nr. cadastral 921/2-C1 şi o anexă în suprafaţă construită la sol de 70 m.p. cu nr. cadastral 921/2-C3; preţul pentru care au fost înstrăinate imobilele descrise mai sus este de 110000 lei, respectiv 10.000 lei, cel in urmă imobil fiind vândut la un preţ derizoriu, potrivit valorii de circulaţie a imobilelor; cumpărătorii imobilelor sunt rude cu vânzătorii, respectiv E.N şi E.A.L sunt cuscrii numiţilor M.G  şi M.I; actele de vânzare-cumpărare a cărui revocare se solicită au fost întocmite de către pârâţii M.G  şi M.I cu scopul vădit de a frauda interesele societăţii petente, având de altfel calitatea de creditoare faţă de pârâta-debitoare S.C. C. şi C. S.R.L., societatea condusă şi administrată de către numiţii M; prin activitatea desfăşurată în calitate de administrator, numitul M.G  a urmărit în mod constant fraudarea intereselor reclamantei, ajutat îndeaproape în toate operaţiunile frauduloase de soţia sa M.I; între societatea I. P. S. S.R.L. şi societatea comercială S.C. C. şi C. S.R.L., cu sediul social în comuna Bradu, sat Bradu, nr. 640, judeţul Argeş, având C.U.I. 11750652, nr. de ordine în registrul comerţului J03/149/1999, reprezentată de M.G  în calitate de administrator, în baza unei convenţii s-au vândut mărfuri în valoare totală de 70.838,67 lei determinate şi individualizate pe bază de facturi pentru plata facturilor au fost lăsate drept garanţie bilete la ordin, refuzate ulterior de bancă pe motiv că nu exista disponibilul necesar pentru valorificarea lor; toate aceste operaţiuni frauduloase au fost efectuate în scopul de a-i produce o pagubă iminentă, obţinându-se în atare condiţii pentru domniile lor foloase materiale injuste, datorate de faptul că marfa odată ce le-a fost livrată, a fost ulterior valorificată de către pârâţii M; pârâţii M luau sume imense de bani din gestiune şi îi foloseau în interes personal pentru a finaliza construcţia a două imobile casă, situate în comuna Bradu, sat Bradu, nr. 640, judeţul Argeş, imobile ce au fost descrise în prezenta acţiune, care ulterior au fost înstrăinate către terţe persoane, uni chiar cuscri cu pârâţii M; pârâţii M au cunoscut încă din momentul emiterii biletelor la ordin că pentru valorificarea lor nu există provizia sau acoperirea necesară, din moment ce se îndestulau din sumele de bani pe care le încasau zilnic, de la diverşi clienţi persoane fizice/juridice, dovadă stând cele două imobile casă pe care au reuşit să le dea în folosinţă în maxim 3 (trei) luni de zile; ulterior construirii celor două imobile, pârâţii M au avut grijă să-şi creeze propria stare de insolvabilitate atât a societăţii cât şi a lor ca persoane fizice, dovadă stă adresa nr. 10341/17.09.2010 eliberată de Primăria Bradu, prin care se comunică că numiţii M nu figurează cu bunuri mobile sau imobile, însă la începutul anului 2009, deci anterior înstrăinării imobilelor şi implicit a creării acestei stări de insolvabilitate, figurau la registrul agricol cu bunuri, aşa cum au fost ele menţionate; pentru recuperarea sumelor de bani, s-a formulat acţiune în instanţă pe calea somaţiei de plată, acţiune ce a fost admisă, însă fără izbândă de a putea recupera într-un final vreo sumă de bani; de asemenea a formulat şi plângere penală pentru înşelăciune, insă fără nici un rezultat; sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de disp. art. 975 Cod civil după cum urmează; prin actele încheiate, pârâţii M şi-au cauzat starea de insolvabilitate astfel că aceştia nu mai figurează cu alte bunuri care să poată fi urmărite; pârâţii debitori M sunt insolvabili, deoarece din evidenţele Primăriei Bradu rezultă că aceştia nu mai au alte bunuri mobile sau imobile; în aceste condiţii, s-a creat un prejudiciu pentru petentă în sensul că este în imposibilitate de a recupera sumele de bani datorate de către pârâţii debitori M; frauda debitorilor este de asemenea dovedită, în sensul că aceştia şi-au dat seama că prin încheierea actelor juridice îşi creează propria stare de insolvenţă şi au urmărit cu bună ştiinţă realizarea acestei stări de insolvabilitate; se spune acest lucru întrucât au înstrăinat bunurile către cuscrii lor, alte bunuri mobile sau imobile nu mai deţin; de asemenea, cunoscând modul fraudulos în care au acţionat în cadrul societăţii comerciale pe care o administrau, prin însuşirea nejustificată a sumelor de bani din gestiune şi ulterior prin încheierea actelor de vânzare - cumpărare a căror revocare se solicită, pârâţii debitori s-au pus la adăpost de o eventuală urmărire silită pentru recuperarea prejudiciului cauzat; este de reţinut, că societatea reclamantă, are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, care este anterioară actelor atacate, în sensul că majoritatea facturilor au fost emise anterior lunii iunie 2009; în primul rând trebuie să se pornească de la împrejurarea că pârâtul M.G  a avut calitatea de asociat şi administrator al societăţii S.C. C şi C. S.R.L. în aceste condiţii, cunoştea în mod evident dispoziţiile Legii 31/1990, legea societăţilor comerciale cu privire la obligaţiile existente în sarcina sa în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului societăţii; frauda tuturor părţilor implicate în cele două contracte rezultă şi din preţul vânzării de 110.000 lei, respectiv 10.000 lei, preţ care raportat la obiectul contractelor este unul neserios şi nereal; acest preţ trebuia raportat atât la bunurile imobile ce s-au înstrăinat cât şi la data la care s-a făcut înstrăinarea; un bun imobil, compus din 1129 m.p. teren curţi-construcţii împreună cu o casă de locuit în suprafaţă construită la sol de 265 m.p. şi o anexă în suprafaţă construită la sol de 70 m.p. nu poate să aibă o valoare doar de 10.000 lei raportat la preţul de circulaţie din data de 01.07.2009 şi la valoarea în sine a imobilului; frauda terţelor persoane E.N, E A-D, T.C şi C. D-N. ţinând cont şi de legătura de rudenie între aceştia şi pârâţii M a contribuit în mod clar la crearea stării de insolvabilitate.

În drept, au fost invocate disp. art. 975 şi urm. din Cod civil.

Anexat acţiunii s-a depus un set de înscrisuri (filele 6-13), iar la data de 19.04.2011 s-a depus, de către pârâţii T.C şi C.D.N, întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea, în principal ca inadmisibilă, în subsidiar ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată (acţiune pauliană), în ceea ce îi priveşte.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că: prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1277/30.06.2009, au dobândit de la pârâţii M.G  şi M.I, în indiviziune şi în părţi egale, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în intravilanul comunei Bradu, sat Geamăna, str. Prelungirea Craiovei, nr. 640, jud. Argeş, compus din 126 mp teren şi casă de locuit P+M, situată pe acest teren (fără niciun fel de finisaje, fără tâmplărie, neracordată la utilităţi şi fară instalaţii electrică şi sanitară); preţul imobilului descris mai-sus a fost de 110.000 RON, preţ care raportat cel puţin la suma de bani investită ulterior, pentru amenajarea imobilului astfel încât să devină locuibil, dar şi la realităţile pieţei imobiliare este chiar excesiv, nicidecum derizoriu, neserios şi nereal cum se susţine în cererea de chemare de judecată; nu au nicio legătură de rudenie sau de afinitate cu pârâţii vânzători M; întrucât derulau activităţi având ca obiect comercializarea de motoscutere, piese de schimb şi accesorii pentru acestea, căutau un teren amplasat în zona Târgului săptămânal; astfel au aflat despre existenţa imobilul pe care l-au achiziţionat ulterior de la soţii M; acesta era însă ipotecat în favoarea Băncii Carpatica şi vânzarea –cumpărarea s-a realizat după radierea ipotecii (ei fiind cei care au plătit suma de 90.0000 către SC Carpatica, Sucursala Piteşti, prin ordinul de plată din data de 30.06.2009, a cărui copie o anexează); potrivit  extrasului de Carte funciară nr. 16378 eliberat de ANCPI Argeş la 30.06.2009, imobilul pe care l-au dobândit nu era grevat de sarcini ori procese; nu era înregistrată nici o somaţie din partea vreunui executor judecătoresc, privind vreun debit al pârâţilor vânzători; mai mult, la acest moment locuiesc efectiv în imobilul care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărui revocare se solicită; de asemenea se anexează înscrisurile (pe care le-au mai păstrat) din care rezultă o mică parte a investiţiilor efectuate asupra imobilului, precum şi copia contractelor cu furnizorii de utilităţi; aşadar nu se pune problema vreunei fraude sau complicităţi la fraudă a cumpărătorilor de bună-credinţă; în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate pentru acţiunea pauliană; trebuie ca actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu, în sensul că debitorul şi-a cauzat sau şi-a mărit o stare de insolvabilitate; în urma vânzări imobilului, pârâţii M au plătit un alt creditor -- Banca Carpatica; astfel s-a micşorat şi pasivul patrimonial al acestora; mai mult, pârâţii M persoane fizice, nu aveau nici un raport civil sau comercial cu societatea reclamantă; rezultă din conţinutul cererii de chemare în judecată, că societatea administrată de pârâtul M.G  avea datorii către reclamantă; imobilul înstrăinat către pârâţi nu făcea parte din patrimoniul societăţii administrate de M.G, aşadar nu se pune problema creării unei stări de insolvabilitate a acestei societăţi; frauda nu se prezumă, ea trebuie dovedită; nu se pune problema creării sau măririi stării de insolvabilitate, de vreme ce în urma vânzării s-a îndestulat un alt creditor al pârâţilor M; reclamanta nu a făcut dovada că pârâţii M, ca persoane fizice, aveau un astfel de debit; nici în legătură cu debitul pe care SC C. şi C. SRL, l-ar avea faţă de reclamantă nu s-a produs această dovadă, la fel cum nu s-a argumentat de ce administratorul ar trebui să răspundă cu bunurile personale pentru datoriile firmei; complicitatea la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul atacat, având în vedere că se solicită revocarea unui act cu titlu oneros; reclamanta nu a făcut dovada complicităţii intimaţilor la o eventuală fraudă a pârâţilor M (persoane fizice); au achiziţionat imobilul de la vânzătorii persoane fizice şi nu cunosc faptul că societatea pârâţilor M are datorii către reclamantă; nici nu îi interesa acest aspect, de vreme ce au achiziţionat imobilul de la vânzătorii persoane fizice.

În drept, au fost invocate disp. art. 118 şi urm. din Cod proc. civ., solicitându-se şi plata cheltuielilor de judecată.

Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 25-38), iar la data de 19.05.2011 s-a depus, de către pârâţii E.N şi E A.-L., întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, formulată de reclamantă şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată pe care le vor efectua în cauză.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că: prin cererea de chemare in judecată - acţiune pauliana - formulata de reclamanta S.C. I. P.-S.SRL se afirma ca, prin achizitionarea de către intimaţi de la numiţii M G. si M I., in anul 2009, a unui imobil constând in 1129 mp. teren si una casa de locuit cu suprafaţa de 265 mp si o anexa cu suprafaţa de 70 mp, au condus la diminuarea patrimoniului vânzătorilor care, in acest fel, au produs un prejudiciu reclamantei; referitor la aspectele invocate de reclamanta, pârâţii nu sunt rude cu vânzătorii intrucat, in calitate de cuscrii nu au un grad de rudenie cu M.G  si M I. în ceea ce priveşte imobilul cumpărat de ei, au incheiat Contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1282/01.07.2009, si indeplinind toate condiţiile de forma cerute de lege; au cumpărat imobilul in cauza de la doua persoane fizice si nicidecum de la S.C C. si C. S.R.L.; mai mult, cumpărătorii nu au avut si nu au cunostiinta de activitatea pe care au desfasurat-o sau o desfăşoară vânzătorii M.G  si M I. in cadrul SC C şi C SRL. iar pe de alta parte nu cunosc daca respectivii vânzători au garantat activităţile SC C şi C SRL. cu bunurile dobândite prin Contractul de vanzare-cumparare pe care l-au încheiat cu persoanele fizice respective; pe cale de consecinţa, este tendenţioasa acţiunea îndreptata împotriva lor si acuzaţiile ce li se aduc, adică acele ca, prin achiziţia pe care au realizat-o, au concurat la crearea unei stări de insolvabilitate a SC C şi C SRL, în condiţiile in care nu au avut si nu au nicio legătura cu societatea in cauza; din putinele cunoştinţe in materie comerciala, consideră ca o societate comerciala are bunuri proprii cu care poate sa garanteze afacerile pe care le derulează, fiind vorba de o persoana juridica; nu înţeleg cum S.C. I. P.-S. SRL, o societate comerciala cu care nu au avut si nu au nicio legătura, îi acuza ca printr-o achiziţie făcuta de la nişte persoane fizice, fie ele si asociate la SC C şi C SRL, i-ar fi produs vreun prejudiciu; reclamanta in cauza afirma ca preţul achiziţiei este derizoriu dar omite sa precizeze starea in care se afla construcţia pe care au cumparat-o, respectiv faptul ca anexa de 70 mp. era in realitate o magazie din placaj (PFL) iar „casa de locuit” era de nelocuit, intrucat nu era terminata construcţia iar de finisaje nici nu putea fi vorba; toate lucrările de amenajare, inclusiv consolidările necesare, le-au realizat ulterior cu costuri semnificative iar preţul achiziţiei a reprezentat realitatea si nu specula de pe piaţa imobiliara care s-a manifestat in acea perioada si care acum s-a prăbuşit; în ceea ce priveşte acţiunea reclamantei, in gEral, considera ca din anul 2009 si pana in prezent putea sa faca demersurile necesare in vederea soluţionării divergentelor comerciale pe care le avea cu partErul sau de afaceri, adică sa le rezolve intre cele doua societăţi comerciale si nu sa aducă acuze nefondate si netemeinice unor persoane fizice fara legătura cu activităţile comerciale pe care le-au desfăşurat.

În încheiere s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115-118 C.proc.civ.

Anexat întâmpinării s-a depus convenţia în litigiu (filele 51,52), iar la termenul de judecată din data de 25.05.2011 s-au admis cererile de probatorii, sens în care s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatorii, cea testimonială (au fost audiaţi martorii G. M. C. şi B. P. – filele 110, 111) şi expertiză tehnică în specialitatea evaluare bunuri imobile.

La data de 05.10.2011 s-au depus, de către pârâţii M.G  şi M.I, note de şedinţă prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei S.C. I. P.- S. S.R.L., iar, pe fond, au solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

În motivare s-a arătat că: au fost chemaţi în judecată de către reclamanta S.C. I.P. – S. S.R.L. care a solicitat revocarea (desfiinţarea) contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 1277/30.06.2009 şi nr. 1282/01.07.2009, invocându-se faptul că unul dintre imobile a fost vândut la un preţ derizoriu de 10.000 lei şi că pârâţii - cumpărători E.N şi E.A.L sunt socrii unuia dintre fii lor; cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 975 C.civ.; pornind de la definiţia consacrată de doctrina civilă că acţiunea pauliană este aceea prin care creditorul poate cere revocarea (desfiinţarea) pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii sale, trebuie avut în vedere că o asemenea acţiune poate fi pornită numai de către o persoană care are calitatea de creditor, respectiv are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă faţă de pârâţi; or, aşa cum recunoaşte chiar reclamanta în cererea de chemare în judecată creanţa pe care susţine că ar avea-o este faţă de o persoană juridică, societate comercială, S.C. C. şi C. S.R.L., cu care a avut raporturi comerciale şi în care, într-adevăr M.G , a avut calitatea de administrator; la momentul actual această societate se află în procedura falimentului, existând pe rolul Tribunalului Comercial Argeş dosarul nr. 1046/1259/2009; în cauză a fost numit un lichidator judiciar, respectiv SCP P. IPURL; în acest dosar a fost respinsă contestaţia la tabelul definitiv al creanţelor promovată de S.C. I. P. – S. S.R.L. la data de 22.06.2011; în aceste condiţii, având în vedere că între societatea reclamantă şi pârâţii M.G  şi M.I, nu a existat nici un raport juridic direct, aceştia nefiind niciodată debitori faţă de societatea SC. I. P. – S. S.R.L., nu există identitate între persoana reclamantului şi persoana care ar fi titular al dreptarul în raportul juridic dedus judecăţii; calitatea procesuală activă în acţiunea pauliană o are creditorul obligaţiei, iar calitate procesuală pasiva părţile din actul a cărui revocare se solicită; reclamantul fiind cel care porneşte procesul, trebuie să justifice atât calitatea procesual activă cât şi cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia sa; are calitate procesual activă numai persoana care pretinde că i-a fost încălcat un drept sau un interes legitim ce se poate realiza pe calea justiţiei, ori în cauză reclamanta nu poate justifica existenţa niciuneia din cele două ipoteze anterior descrise; reclamanta S.C. I. P. – S. S.R.L. nefiind creditorul pârâţilor, nu poate avea calitate procesual activă în prezenta cauză; raportul contractual în legătură cu care reclamanta solicită să se constate inopozabilitatea sa îşi are izvorul în contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 1277/30.06.2009 şi nr. 1282/01.07.2009; conform disp. art. 973 C.civ. „Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, iar reclamantul este un terţ în raport cu acest contract” efectele încheierii contractelor menţionate s-au produs exclusiv în persoana şi patrimoniul pârâţilor, iar reclamanta nu a fost vătămată prin încheierea acestor acte juridice, deoarece nu avea raporturi juridice cu pârâţii; Codul civil reglementează numai două situaţii în care un terţ poate formula acţiune directă în justiţie împotriva unei persoane cu care nu se află într-un raport contractual şi anume în cazurile reglementate de art. 1488 C.civ. (antrepriza) şi art. 1542 alin.(2) C.civ. (mandatul), texte legale ce nu sunt incidente în cauză; împrejurarea că reclamanta este creditor al unei societăţi comerciale la care pârâtul M.G  a fost administrator, nu este de natură să îi confere acesteia calitatea de parte în contractele de vânzare — cumpărare sus menţionate şi nici posibilitatea formulării unei acţiuni directe împotriva pârâţilor, putând să îşi valorifice aceste drepturi numai în raport cu societatea cu care a avut raporturi comerciale; în cauză nu sunt întrunite nici condiţiile impuse de art. 974 C.civ. pentru promovarea unei acţiuni oblice; pentru exercitarea acestei acţiuni este necesară întrunirea mai multor condiţii şi anume: creditorul trebuie să aibă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă şi în principiu anterioară actului atacat, actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu, respectiv prin acest act debitorul să-şi creeze sau să-şi mărească o stare de insolvabilitate, să existe frauda debitorului, respectiv să aibă cunoştinţă de rezultatul păgubitor faţă de creditor, să existe complicitatea la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul atacat, întrucât contractele de vânzare - cumpărare sunt acte cu titlu oneros, aspect care constă în faptul că terţul cunoaşte faptul că debitorul a devenit insolvabil prin încheierea acestui act; se apreciază că niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită în prezenta cauză; societatea S.C. I. P. – S. S.R.L., nu este creditorul pârâţilor; de asemenea, reclamanta nu a făcut dovada că are faţă de aceştia o creanţă certă, lichidă şi exigibilă; creanţa de care se prevalează reclamanta este faţă de societatea S.C. C. şi C. S.R.L., cu care a avut raporturi comerciale; până la un anumit moment dat aceste raporturi s-au desfăşurat în condiţii normale, amiabile, S.C. C. şi C. S.R.L. plătindu-şi mărfurile achiziţionate (în acest sens fiind facturile achitate şi extrasele din balanţa contabilă a firmei depuse cu borderou); mai mult decât atât reclamanta a avut posibilitatea să se înscrie la masa credală în procedura de insolvenţă deschisă pentru societatea S.C. C. şi C. S.R.L., fiind respinsă contestaţia la tabelul definitiv al creanţelor promovată de S.C. I. P.- S. S.R.L. prin încheierea din data de 22.06.2011 pronunţată în dosarul 1046/1259/2009 aflat pe rolul Tribunalului Comercial Argeş; actul atacat, respectiv cele două contracte de vânzare — cumpărare autentificate sub nr. 1277/30.06.2009 şi nr. 1282/01.07.2009, nu au adus nici un prejudiciu societăţii reclamante, deoarece modificările s-au produs în patrimoniul pârâţilor şi nu în patrimoniul debitorului reclamantei, respectiv al societăţii S.C. C. şi C. S.R.L.; de asemenea, nu există nici frauda debitorului şi nici complicitate la fraudă a terţului; pe lângă faptul că revine reclamantei sarcina de a demonstra aceste aspecte, iar până la acest moment nu s-au făcut asemenea probe, s-au contractat mai multe credite de la bănci în perioada anterioară încheierii celor două contracte atacate în vederea realizării unor investiţii; pe fondul condiţiilor social - economice de notorietate, activitatea firmei S.C. C. şi C. S.R.L. nu a mai avut randamentul iniţial, astfel că au fost nevoiţi să aducă bani în această firmă din patrimoniul personal şi ulterior au fost nevoiţi chiar să renunţe la administrarea acestei firme; pentru a achita datoriile contractate au fost nevoiţi să renunţe la o serie de bunuri din patrimoniul personal, astfel că s-a ajuns la înstrăinarea celor două imobile, iar cu banii obţinuţi din vânzare au achitat o parte din aceste credite; în acest sens, în urma înstrăinării imobilelor către pârâţii T.C şi C.D – N. şi către E.N şi E A. – L. (contractele fiind încheiate în zile succesive 30 iunie - 1 iulie 2009) a fost radiată ipoteca constituită asupra imobilului în favoarea Băncii Comerciale Carpatica, creditele (destul de consistente) contractate în baza contractelor de credit nr. 5 din 16.01.2007 şi nr. 181 din 16.07.2007 fiind rambursate în totalitate; aşadar, în nici un caz nu se pune problema creării unei stări de insolvabilitate deoarece odată cu înstrăinarea imobilelor s-a micşorat şi pasivul patrimonial al pârâţilor, prin rambursarea imediată a creditelor sus arătate; de asemenea, nu este îndeplinită nici condiţia privind frauda debitorului şi complicitatea la fraudă a terţilor cumpărători; pe lângă faptul că aceste aspecte trebuie probate de către reclamant, o eventuală fraudă a intimaţilor nici măcar nu se poate presupune, de vreme ce nu şi-au mărit starea de insolvabilitate odată cu înstrăinarea imobilelor, în urma vânzării — cumpărării îndestulându-se un alt creditor; nici complicitatea la fraudă a terţilor - cumpărători nu există, aceştia achiziţionând imobilele în mod corect şi legal şi cu bună-credinţă.

La termenul de judecată din data de 03.10.2012 s-au respins obiecţiunile formulate împotriva raportului de expertiză, iar la termenul din 05.12.2012 s-au formulat concluzii asupra excepţiilor şi fondului cauzei.

Raportat la dispoziţiile art. 137 din C.proc.civ. instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor.

Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea între persoana reclamantului şi persoana care este titulara dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

Raportat la obiectul acţiunii, acţiune pauliană, dar şi motivarea excepţiei expusă în notele de şedinţă ale pârâţilor M, petenta trebuie să probeze că, deţine o creanţă împotriva acestor intimaţi, ceea ce a şi făcut prin înscrisurile depuse.

Astfel, reclamanta a probat că, în ceea ce priveşte pârâtul M s-a atras răspunderea sa într-un dosar de insolvenţă al Tribunalului Comercial Argeş (dosar nr. 526/1259/2010), fiind obligat să aducă la masa credală suma de 1.362.191 lei.

Şi reclamanta a fost înscrisă la această masă credală, rezultând că este implicit o creditoare a pârâtului M, în ceea ce priveşte debitul reţinut în respectivul dosar de insolvenţă.

Astfel, s-a probat identitatea între persoana reclamantei şi persoana care este titulara dreptului în raportul juridic dedus judecăţii, respectiv creditorul care susţine că debitorul său a încheiat acte ce-i fraudează drepturile.

Pentru aceste motive se va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, în baza disp. art. 109 din C.proc.civ.

Calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea între persoana pârâtului şi persoana care este obligată în raportul juridic dedus judecăţii.

De asemenea, raportat la obiectul acţiunii, acţiune pauliană, cât şi motivarea din aceasta, se observă că în ceea ce îi priveşte pe pârâţii E este îndeplinită identitatea, după cum se va analiza pe larg şi asupra fondului cauzei.

Aceştia au participat la fraudarea drepturilor petentei, alături de pârâţii M, având astfel calitatea de persoana care este obligată în raportul juridic dedus judecăţii.

Şi această excepţie va fi respinsă în baza disp. art. 109 din C.proc.civ.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, raportat la probele administrate, se va admite în parte acţiunea, pentru următoarele considerente:

Din înscrisurile depuse de către reclamantă se reţine că pârâţii M au înstrăinat către pârâţii E şi pârâţii T. şi C. mai multe imobile, încheind în acest sens două contracte de vânzare – cumpărare, respectiv:

•la data de 30.06.2009 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1277 la B.N.P.A. Caunei – Florescu Mariana şi Caunei – Florescu Adrian, pârâţii M.G  şi M.I au înstrăinat imobilul, compus din: 126 mp. teren curţi-construcţii, având vecinătăţile: la N - M.I şi M.G , la E - M.I şi M.G , la S - drum acces, la V - M.I şi M.G , împreună cu construcţia C2 casă de locuit P + M situată pe acest teren, imobil poziţionat cadastral sub nr. 80401, către pârâţii T. şi C., pentru un preţ de 110.000 lei (filele 8,9);

•la data de 01.07.2009 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1282 la B.N.P.A. Caunei – Florescu Mariana şi Caunei – Florescu Adrian, pârâţii M.G  şi M.I au înstrăinat imobilul, compus din: 1129 mp. teren curţi-construcţii, având vecinătăţile: la N – M.F., la E- H. I. şi E., la S - drum acces, T.C şi C.D., la V - str. Prelungirea Craiovei, împreună cu o casă de locuit în suprafaţă construită la sol de 265 mp. cu nr. cadastral 921/2-C1 şi o anexă în suprafaţă construită la sol de 70 mp. cu nr. cadastral 921/2-C3, pentru un preţ de 10.000 lei, către pârâţii E.

Imobilele sunt situate în intravilanul comunei Bradu, sat Geamăna, judeţul Argeş.

Pentru aceste două acte se solicită revocarea.

Din sentinţa comercială nr. 1306/C/09.12.2009, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în dosarul nr. 1265/1259/2009 (filele 256,257), se reţine că numita S.C. C. şi C. S.R.L. a fost obligată la plata către reclamanta de astăzi a sumei de 36.471,53 lei, cu titlu de debit, cât şi a cheltuielilor de judecată.

Faţă de debitoarea de mai sus s-a deschis procedura falimentului, fiind numit lichidator S.C.P. P. I.P.U.R.L., iar această procedură s-a închis în temeiul art. 131 din Lg. 85/2006 pentru lipsa bunurilor – adresa cu nr. 145/01.06.2011 emisă de lichidator (fila 258).

Din aceeaşi adresă rezultă şi că reclamanta era înscrisă la masa credală cu suma de 37.510,83 lei.

De asemenea, prin sentinţa comercială nr. 354/02.03.2011, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în cauza cu nr. 526/1259/2010 (fila 289), se reţine că a fost angajată răspunderea pârâtului M.G  în ceea ce priveşte S.C. C. şi C. S.R.L., iar acesta a fost obligat să aducă la masa credală a acestei debitoare suma de 1.362.191 lei.

Astfel, pârâtul M este debitor al S.C. C. şi C. S.R.L., care la rândul său este debitoarea reclamantei de astăzi, iar intimatul trebuie sa aducă la masa credală suma de 1.362.191 lei.

În mod evident din această sumă şi reclamanta îşi va realiza creanţa sa.

Din motivarea cererii de chemare în judecată se observă că se invocă disp. art. 975 şi urm. din C.civ. de la 1864 (raportat la data încheierii actelor şi introducerii acţiunii), respectiv se formulează o acţiune revocatorie (pauliană) – „Ei pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclE, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor.”.

Acţiunea revocatorie este acea acţiune prin care creditorul poate cere revocarea (desfiinţarea) pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii sale.

Astfel, petenta trebuie să probeze condiţiile intentării unei astfel de acţiuni, respectiv: actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu (debitorul şi-a cauzat sau şi-a mărit o stare de insolvabilitate); frauda debitorului (a cunoscut rezultatul păgubitor al actului pentru creditor); creditorul să aibă o creanţă certă, lichidă, exigibilă şi în principiu, anterioară actului atacat; complicitatea la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul atacat.

În privinţa primului contract încheiat de pârâtul M cu pârâţii T. şi C., se constată că nu s-a reuşit a se proba de către reclamantă prima condiţie de mai sus, respectiv că acest contract i-ar fi creat un prejudiciu.

Astfel, o parte substanţială a preţului primit de vânzători (90.000 lei din 110.000 lei) a fost folosită pentru plata unui alt creditor, respectiv plata unui credit bancar (Banca Carpatica) după cum rezultă din ordinul de plată de la fila 27, plată care a fost efectuată chiar de către cumpărătorul T.

Rezultă că, prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 1277/30.06.2009 nu s-a micşorat numai activul patrimonial al pârâtului M, ci s-a stins şi o obligaţie existentă, fiind micşorat şi pasivul patrimonial.

Mai mult decât atât, din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză (filele 200-246), se reţine că bunurile înstrăinate prin convenţia de mai sus au fost evaluate de către expert, pentru data de 30.06.2009 (data înstrăinării) la suma de 194.700 lei, iar părţile contractului au căzut de acord pentru un preţ de 110.000 lei.

Se observă că nu există o discrepanţă majoră între evaluarea efectuată de expert şi preţul stabilit de părţi în convenţie, observând şi data la care s-a efectuat expertiza (anul 2012), în perioada scursă putându-se efectua îmbunătăţiri ale construcţiei.

Astfel, pentru contractul de vânzare – cumpărare nr. 1277/30.06.2009 şi pârâţii T. şi C. să fie respinsă acţiunea, în baza disp. art. 975 din C.civ.

Se va respinge cererea acestor pârâţi privind cheltuielile de judecată, observând că nu au probat efectuarea de astfel de cheltuieli.

În ceea ce priveşte secundul contract se observă că reclamanta a reuşit să probeze condiţiile de mai sus.

Astfel, în mod evident prin actul atacat a fost creat creditorului un prejudiciu (debitorul şi-a cauzat o stare de insolvabilitate).

Anterior încheierii convenţiei debitorul, în mod cert, deţinea cele două imobile, pentru ca ulterior, în anul 2010, acesta să nu mai deţină bunuri imobile, după cum rezultă din adresa cu nr. 10341/17.09.2010 emisă de Consiliul Local Bradu (fila 7).

În această adresă se menţionează că la nivelul anului 2009 pârâtul figura înscris în Registrul agricol 2007-2010 cu teren curţi – construcţii de 1.255 mp., o casă D+P+M de 265 mp. (suprafaţa la sol), având suprafaţă desfăşurată de 795 mp., cât şi o secundă casă.

Mai mult, pârâtul M nu a probat că ar deţine alte bunuri (eventual pe raza altor localităţi) sau că ar realiza venituri substanţiale care să îi permită să achite debitul de 1.362.191 lei.

Astfel, în mod evident prin vânzarea imobilului teren curţi-construcţii de 1129 mp., împreună cu o casă de locuit în suprafaţă construită la sol de 265 mp. chiar s-a cauzat starea de insolvabilitate.

Frauda debitorului (a cunoscut rezultatul păgubitor al actului pentru creditor), rezultă în mod evident din înscrisurile analizate mai sus.

Acesta nu este posibil să nu fi cunoscut că prin modalitatea în care a administrat S.C. C. şi C. S.R.L. (unde a avut funcţia de administrator) a cauzat acesteia un prejudiciu de 1.362.191 lei, prejudiciu pe care urma să-l acopere în calitatea sa de persoană vinovată de apariţia acestuia.

Pârâtul M cunoştea situaţia financiar – contabilă a S.C. C. şi C. S.R.L. şi a înstrăinat bunurile pe care le deţinea anterior atragerii răspunderii sale, în scopul vădit de a nu mai fi executat silit.

Nu poate fi invocată o necunoaştere a debitelor S.C. C. şi C. S.R.L. faţă şi de reclamantă, raportat la relaţiile comerciale de durată dintre societăţi, după cum le-au confirmat cei doi martori audiaţi în prezenta cauză.

Pârâtul M în calitate de administrator al S.C. C. şi C. S.R.L. în mod evident a cunoscut creanţa petentei de astăzi, cât şi faptul că prin neţinerea contabilităţii firmei de mai sus (reţinută în sentinţa comercială nr. 354/2011 – neîndeplinirea unei obligaţii legale) i se va angaja răspunderea.

Creditorul trebuie să aibă o creanţă certă, lichidă, exigibilă şi în principiu, anterioară actului atacat.

După cum s-a analizat anterior, petenta deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă faţă de S.C. C. şi C. S.R.L., fiind obţinut chiar un titlu executoriu în acest sens, iar pârâtul M, pentru încălcarea obligaţiilor sale legale, trebuie să aducă la masa credală a debitoarei de mai sus suma de 1.362.191 lei.

Este adevărat că, s-a obţinut titlul ulterior vânzării, însă după cum s-a precizat mai sus, actul de vânzare – cumpărare a fost încheiat fraudulos cu scopul de a prejudicia în viitor pe reclamanta – creditoare, respectiv, după ce se va finaliza procedura falimentului (în prezent insolvenţă), să nu se mai poată pune în executare o eventuală hotărâre prin care i s-a angajat răspunderea.

Într-adevăr nu există o obligaţie de plată directă a pârâtului M faţă de petentă, însă trebuie analizată condiţia de mai sus şi prin prisma relaţiilor juridice dintre părţi (intimatul a fost chiar administratorul debitoarei S.C. C. şi C. S.R.L.), cât şi a situaţiei de fapt – a produs pârâtul un prejudiciu firmei pe care o administra, iar aceasta nu a mai putut face plăţi către creditorii săi.

Mai mult, se reţin şi prevederile art. 974 din C.proc.civ., respectiv: „Creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale.”.

Caracterul fraudulos reiese fără putinţă de tăgadă în special din preţul vădit derizoriu stabilit de părţi în convenţie.

Astfel, pentru un teren curţi-construcţii de 1129 mp. situat în com. Bradu, împreună cu o casă de locuit în suprafaţă construită la sol de 265 mp., s-a achitat numai un preţ de 10.000 lei.

Conform raportului de expertiză efectuat în prezentul dosar, la data de 30.06.2009, imobilele de mai sus valorau 789.100 lei (fila 203), iar nu numai 10.000 lei, de peste 78 de ori preţul stabilit de părţi.

Chiar şi în cazul în care s-ar avea în vedere susţinerile pârâţilor E cum că, imobilul casă nu era terminat, preţul plătit de aceştia ar fi vădit derizoriu.

Conform aceluiaşi raport de expertiză numai terenul de 1129 mp. avea o valoare de 213.700 lei, însă a fost vândut împreună cu o casă (construcţie cu o suprafaţă desfăşurată de 795 mp.) pentru un preţ de 10.000 lei.

Astfel, în privinţa secundului contract se va reţine susţinerea petentei privind preţul derizoriu.

Complicitatea la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul atacat este evidentă chiar din consideraţiile de mai sus.

Nu este posibil a se reţine că, pârâţii E, observând şi relaţiile de familie ale acestora cu pârâţii M (cuscrii – nu sunt rude sau afini), nu au cunoscut caracterul fraudulos al actului de vânzare – cumpărare.

Chiar dacă nu s-ar avea în vedere relaţiile dintre pârâţi, preţul vădit derizoriu arată că intimaţii E au cunoscut şi acceptat faptul că pârâţii M încearcă să îşi creeze o starea de insolvabilitate pentru a sustrage cât mai multe bunuri de la o eventuală executare silită.

Aceleaşi concluzii sunt incidente şi pentru pârâta M, soţia debitorului.

Rezultă că, pentru contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1282/01.07.2009 la B.N.P.A. Caunei – Florescu Mariana şi Caunei – Florescu Adrian reclamanta a reuşit a proba condiţiile acţiunii revocatorii, urmând ca instanţă, observând şi prevederile art. 975 din C.civ., să îl revoce, în ceea ce o priveşte pe aceasta.

Pentru solicitarea de a se constata inopozabilitatea convenţiei de mai sus, se observă că aceasta din urmă este în fapt efectul acţiunii revocatorii, instanţa nefiind necesar al constata. Fiind inopozabil actul, vor putea fi urmărite bunurile ca şi cum nu ar fi ieşit din patrimoniul debitorului.

Observând modalitatea admiterii acţiunii (în parte) şi cuantumul cheltuielilor efectuate, în baza disp. art. 274, 276 din C.proc.civ., pârâţii M şi pârâţii E vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.000 lei, rezultate în urma compensării parţiale, către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea de majorare a onorariului.

Obligă reclamanta la plata diferenţei de onorariu în sumă de 600 lei, către expertul Avramescu Nicolae.

Executorie în privinţa dispoziţiei de mai sus.

Respinge excepţiile.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. INSTAL PREST - SERV S.R.L., (C.U.I. RO 15343899), în contradictoriu cu pârâţii: M.G; M.I; E.N; E A-D; T.C; C.D.-N.

Revocă numai contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1282/01.07.2009 la B.N.P.A. Caunei – Florescu Mariana şi Caunei – Florescu Adrian, în ceea ce o priveşte pe reclamantă.

Obligă pârâţii M şi pârâţii E la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.000 lei, rezultate în urma compensării parţiale, către reclamantă.

Respinge cererea pârâţilor T. şi C. privind cheltuielile de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 05 Decembrie 2012.

Preşedinte,

Mircea Stan

Grefier,

Florina Necula

Red. S.M.

Tehnored. M.N./28 Decembrie 2012

9 ex.

Domenii speta

Spete similare