Ucidere din culpă

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 1051/2013

Şedinţa publică de la ……….. 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……….

Grefier …………….

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de dl. procuror …….

Înregistrarea cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 304 C. pr. pen.

Pe rol - judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii ….. ……., trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. şi ped. de art. 178 alin. 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din ……….2013, când părţile prezente au pus concluzii pe fond, care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când s-a amânat pronunţarea cauzei pentru data de ……… 2013, dată la care s-a pronunţat hotărârea.

JUDECATORIA

DELIBERAND

Constata ca, Prin ordonanţa din ……….. Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatilor ……. cu privire la săvârşirea infracţiunii pentru art. 178 al.2  C.pen, soluţia fiind menţinută prin ordonanţa primului procuror din …… pronunţată în dosarul nr. ………. prin care a fost respinsă plângerea petiţionarului ………, ca neîntemeiată.

Ulterior, in temeiul art. 278 ind. 1 din codul de procedura penala, partea civila …….. a formulat plangere impotriva solutiei procurorului de caz de netrimitere in judecata, solicitand desfiinţarea ordonanţei procurorului din ………, dată în dosarul nr. …. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor …….. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.178 al.2  C.p.şi a ordonanţei nr. …….. a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, prin care a fost respinsă plângerea ca nefondată, si in consecinta retinerea cauzei spre judecare.

Prin incheierea din data de ……...2011, Judecatoria Oradea, in temeiul art. 278 ind. 1 alin.8 lit.c din codul de procedura penala, a admis plagerea petentului .., a desfiintat rezolutiile atacate si a retinut cauza spre judecare.

Pentru a dispune in acest fel, instanta a retinut in esenta faptul ca ordonanta procurorului de caz este netemeinica si a apreciat că în cauză poate fi reţinută vinovăţia celor doi înculpaţi, fiind vorba de o privare de şansă prin ignoranţă, combinată cu neglijenţă, având în vedere concluziile  Comisiei Superioare Medico-Legale  INML Bucureşti, din data de …….., potrivit cărora nu există concordanţă între diagnosticul clinic şi constatările medico legale iar „ un diagnostic stabilit la timp, urmat de terapia chirurgicală în consecinţă, ar fi oferit pacientei şanse reale de supravieţuire", această expertiză fiind fundamentată sub aspect ştiinţific, coroborată cu concluziile expertizei efectuate de INML Timişoara, cu declaraţiile petentului,declaraţiile martorilor care menţionează starea pacientei la momentul internării)

S-a apreciat ca din probele administrate în faza de urmarire penala ( declaraţii petent, declaraţii martori, acte medicale depuse la dosar) reies aspecte de neglijenţă atât în ceea ce priveşte procedura internării unui pacient în spital, stabilirea diagnosticului, dar şi tratamentului pacientului, faptul că investigaţiile medicale nu s-au repetat, nu s-au luat în calcul alte metode de diagnostic în urma degradării stării pacientei aflată deja sub tratament în ……...2005, astfel încât dacă s-ar fi epuizat toate examenele paraclinice impuse de situaţie s-ar fi putut efectua şi laparatomia exploratorie pentru a stabili diagnosticul corect al pacientei.

Prin urmare, considerandu-se ca exista suficiente temeiuri ce pot duce la retinerea vinovatiei inculpatilor sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa, prev de art. 178 al.2 din codul penal, instanta a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatii ………

Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Din declaratiile partii civile ….. si a martorilor audiati in cursul urmaririi penale si a cercetării judecatoresti instanta retine că în data de …...2005, defuncta …., angajata a unei Banci comerciale, a participat la un curs de pregătire profesională la Sinaia, unde în acea seară, după ce a servit masa ( frigărui şi castraveţi muraţi) la hotelul unde a fost cazată împreună cu alti colegii de serviciu, în cursul nopţii a acuzat dureri abdominale. Întrucât a doua zi, în timpul cursului i s-a făcut rău, potrivit declaratiilor colegilor de serviciu, martorele …… a fost dusă la hotel, iar la sosirea colegelor după cursuri, constatând că aceasta era într-o stare suficient de gravă, au chemat salvarea iar după o consultaţie de cca. 15 minute  i s-a pus diagnosticul de criză de fiere, făcându-i-se o injecţie cu calmante în urma căreia aceasta a dormit cca. o jumătate de oră, după care s-a  trezit cu o puternică durere abdominală, astfel că a fost chemată din nou salvarea în jurul orelor 05,30, fiindu-i administrate din nou calmante pentru „criza de fiere”.

Fiind reaudiata in cursul cercetarii judecatoresti, martora ….. (filele 222,223), a aratat ca isi mentine declaratiile date in cursul urmaririi penale, aratand totodata ca in seara de ……..2005, dupa ce au luat masa la hotel, mai multor colege le-a fost rau in urma cinei servite la restaurantul hotelului (apreciind ca au fost stricati castravetii murati). Martora mai arata ca au pus starea de rau pe seama oboselii si a faptului ca toti erau infometati si au mancat repede.

Martora .. nu a mai putut fi audiata in fata instantei intrucat intre timp a decedat, instanta retinand din declaratia acestei martore din cursul urmaririi penale aspectele relatate si de martora ……….., ale caror declaratii se coroboreaza.

Tot din declaratiile martorelor de mai sus, instanta retine ca …….a continuat sa-i fie rau, si astfel, fiind informată despre cele întâmplate şi directoarea băncii la care ….. era angajata, numita ….., care se afla si ea la acel curs la Sinaia, a chemat (de la Oradea) o maşină a băncii pentru a o transporta pe …… la Oradea, maşină ce a ajuns în jurul orelor 19,00 în data de ……..2005, fiind condusă de martorul …. care a venit însoţit de soţia sa.

Din declaraţia şoferului maşinii, ……, se reţine faptul că pe drum spre Oradea a oprit maşina de mai multe ori la cererea defunctei, acesteia fiindu-i foarte rău şi, deşi a insistat să oprească la spitalele din Brasov, Tg-Mureş şi  Cluj Napoca, aceasta a refuzat, cerându-i să o ducă acasă la copil, astfel au ajuns în Oradea în jurul orelor 02.40, dar nu a vrut să fie dusă la spital, ci acasă unde au fost întâmpinaţi de soţul acesteia care a promis că o va duce la spital.

Din declaratia martorului ….., data in fata instantei (filele …….) instanta retine ca fiind pe drum cu ………, acesta a oprit de 4-5 ori pana la Oradea, la solicitarea acesteia, iar pe drum starea ei s-a imbunatatit, si nu a vomat niciodata. Mai se retine ca martorul a incercat sa o determine pe …. sa opreasca la Spitalele aflate pe drum (Brasov, Tg Mures si Cluj), in acest sens chiar deviind de la traseul obisnuit, pentru a ajunge in zona clinicilor, pentru a fi vazuta de un medic specialist, insa aceasta a refuzat categoric de fiecare data, dorind sa ajunga la Oradea, la fiul sau.

De asemenea si acest martor cunoaste imprejurarea ca si altor colegi ai defunctei le-a fost rau, in urma cinei servite la hotelul din Sinaia. Instanta mai retine ca odata ajunsi la Oradea, martorul a lasat-o pe ….. la domiciliu sau.

Din declaraţia partii civile, ………, soţul defunctei, instanţa reţine faptul că în dimineaţa zilei de ……..2005 soţia i-a comunicat telefonic că se simte rău şi că se va întoarce acasă cu maşina băncii, iar în cursul nopţii,  în jurul orelor ……., aceasta i-a solicitat telefonic să-i pregătească haine pentru a pleca la spital îndată ce ajunge în Oradea întrucât  îi era rău.

În jurul orelor 01.00 - 02.00 (dimineata zilei de ……...2005) partea civila ……. menţionează că s-a prezentat cu sotia sa direct la Secţia Chirurgie I a Spitalului Judeţean Oradea, condusa de inculpatul ……., întrucât cineva a vorbit acolo şi erau aşteptaţi.

 Asistenta care i-a preluat ( martora ……) a afirmat in cursul urmaririi penale că nu ştie nimic (despre sosirea pacientei ….), dar dacă s-a vorbit cu medicul, dimineaţa se va clarifica situaţia la sosirea acestuia, astfel că asistenta i-a oferit un pat si i-a administrat o perfuzie, iar în jurul orelor 04.00-04.30 sotul acesteia a plecat, după ce soţia sa i-a confirmat că i s-au calmat durerile şi starea de rău, aratand totodata ca până la plecarea sa nu s-a prezentat nici un medic pentru a o consulta.

Din declaratia martorei ……….., data in cursul cercetarii judecatoresti (filele …..), instanta retine faptul ca ….. a insistat sa fie internata pe sectia de chirurgie I a spitalului Judetean, (sectie condusa de inculpatul …….), insa a refuzat sa fie consultata si internata prin serviciul de urgenta, asa cum este normal si legal, spunand ca vine din partea doctorului (martorului) ……….., si daca nu i se ofera un pat pe sectie, merge acasa, refuzand categoric sa mearga la serviciul de urgenta, unde ar fi trebuit sa fie vazuta si consultata de un medic.

Fiind audiat in fata instantei, martorul ….. – medic in cadrul Spitalului Judetean - (filele …..), confirma faptul ca a fost contactat de directoarea Bancii la care lucra ….., care i-a solicitat ajutorul in sensul intermedierii internarii acesteia din urma pe sectia inculpatului ……... Martorul mai arata ca a luat legatura cu inculpatul …….., spunandu-i ca pacienta a fost vazuta de medicii din Sinaia (cu diagnostic prezumtiv-indigestie cu reactie pancreatica), iar inculpatul si-a dat acordul ca aceasta sa fie internata pe sectia sa insa a precizat ca el nu va fi in spital pana luni (28.05.2005). Prin urmare, martorul ……. i-a comunicat lui ……… sa se prezinte la serviciul de garda (pentru a fi consultata de un medic la internare), lucru pe care insa aceasta nu l-a facut.

In continuare martorul arata ca in dimineata zilei de 27.11.2005 (duminica), fiind de garda, a vazut-o pe pacienta …… si a recomandat toate investigatiile (analizele) care se fac in mod obisnuit in cazul unui abdomen acut, facandui-se si RX abdominal si ecografie abdominala (facute de martora dr. ………), fara a se evidentia modificari patologice, precizand si faptul ca pe biletul de trimitere la radiologie a mentionat si diagnosticul prezumtiv de ocluzie intestinala, insa examenele radiologice au infirmat acest diagnostic..

Instanta mai retine si faptul ca martorul a aratat ca …….. s-a mai linistit, iar in jurul pranzului a vazut analizele, toate fiind bune. Martorul mai arata ca avand in vedere starea pacientei din cursul zilei de duminica (27.11) si luni dimineata (28.11), in mod categoric nu se impunea o interventie chirurgicala.

Martora ……, asistenta medicala pe Sectia I chirurgie, si care a fost de serviciu in data de 27.11. 2005, arata ca a aflat de la colega sa care a fost de noapte, faptul ca pacienta …….. s-a internat cu dureri de stomac, dupa ce la Sinaia a mancat ceva ce nu i-a cazut bine, stiind de asemenea ca si alte colege ale pacientei au avut dureri de burta, varsaturi si greata. Din declaratia martorei, instanta mai retine ca aceasta a fost abordata de mama pacientei ………., care i-a spus ca aceasta a ajuns atat de slaba pentru ca „nu ma ascultat”.

In ce priveste starea pacientei …….., in cursul zilei de duminica, ……….2005, deosebit de relevanta este declaratia partii civile ……, care arata in fata instantei (fila 272) faptul ca a ajuns la spital in jurul orelor 8.30-9.00, si a observat ca sotia sa se simtea mult mai bine dacat in cursul noptii, era mai vioaie, astfel ca a constatat ca nu are cu ce sa o ajute si a parasit spitalul dupa o jumatate de ora si nu a mai revenit pana a doua zi (in 28.11).

Partea civila mai arata ca in noaptea in care sotia sa s-a internat, a stat cu ea in spital aprox. 3 ore (de la 02.00-05.00), timp in care nu a fost vazuta de un medic. Acesta aspecte sant retinute de instanta, insa culpa pentru aceasta imprejurare apartine pacientei ………, care asa cum instanta a retinut mai sus, a refuzat sa fie consultata de medicii de la serviciul de garda, comunicandui-se in prealabil de martora …….. ca pe sectia de chirurgie nu este medic de serviciu in acea noapte.

Din declaratia martorei ……… (medic radiolog in cadrul Spitalului Judetean), instanta retine ca in data de 27.11.2005 a efectuat 8 RX-uri abdominale dintre care 5 nu au fost cu probleme, printre care si cel facut pacientei ………. iar 3 prezentau semne de ocluzie intestinala, pacienti care „probabil au fost operati”. Aceste date reies din studierea de catre martora a registrului de garda al sectiei de radiologie.

Astfel, martora arata ca in cazul RX-ului facut pacientei ……… (radioscopie pe gol abdominal care poate contribui la stabilirea diagnosticului de ocluzie intestinala coroborat cu restul simtomatologiei, examinari clinice, si de laborator) nu s-a observat o distensie aerica, pacienta prezentand o aerocolie in cantitate moderata, „lucru care este normal la orice persoana sanatoasa”, prin urmare martora arata ca pacienta ……. nu prezenta semnele unui abdomen chirurgical acut si respectiv ocluzie intestinala sau ruptura de organ cavitar.

De asemenea, instanta mai retine faptul ca martorul ………., l-a solicitat in cursul zilei de duminica, 27.11.2005, pe martorul …………. (fratele inculpatului ……….., medic urolog, cu competente in ecografie generala), pentru a face un diagnostic diferentiat, cu o anumita afectiune urologica suprapusa. Astfel, martorul ……, a examinat-o pe ………, constatand ca este intr-o stare biologica buna, avand dureri difuze la nivelul hipocondrului la nivel etaj abdominal inferior, iar in urma examenului ecografic abdominal (sonografie), nu a constatat vreo afectiune urologica si nici nu existau semne de ocluzie intestinala care sa reiasa din ecografie. Martorul mai arata ca si in cursul zilei de luni, 28.11, a vazut-o pe pacienta, impreuna cu inculpatul ………, iar in cursul serii (ora 18.00), a examinato clinic si ecografic.

In cursul zilei de luni, 28.11.2005, instanta retine urmatoarea situatie de fapt in ce priveste pacienta ……..:

Din declaraţiile martorei ……., audiată în data de 12.05.2009 in cursul urmaririi penale si la termenul din …….2013, in fata instantei - asistentă medicală şefă pe secţia Chirurgie I din Spitalul Judeţean Oradea (si care a fost de serviciu in data de ……...2005), rezultă că aceasta a văzut-o pe defunctă la spital, si a remarcat că aceasta era foarte slăbită şi chiar a întrebat-o de ce este atât de slaba. …. i-a răspuns că mănâncă, dar nu suficient, dar nu a afirmat că nu poate să mănânce. I-a mai spus că în dimineaţa zilei de 28.11.2005 a fost consultată de înculpatul …. şi a fost programată la ecograf imediat după vizite, urmând să-i fie făcută si o tomografie abdominala. Defuncta acuza dureri în burtă, dar martora nu a întrebat-o din ce motiv. In acea zi nu a mai văzut-o pe defunctă, iar a doua zi a aflat la raportul de gardă că aceasta a decedat.

Potrivit declaratiilor martorului ………, medic chirurg in cadrul Spitalului Judetean, reiese ca in data de 28.11.2005 a avut un program operator incarcat (3-4 operatii), dupa care in jurul orelor 15.00-16.00, a facut vizitele impreuna cu inculpatul ……, ocazie cu care a constatat ca starea pacientei …., nu impunea o interventie chirurgicala imediata sau de urgenta. Instanta mai retine ca martorul a precizat ca simtomele avute de pacienta, respectiv un singur episod de varsaturi, fara nivele hidroaerice, abdomen flasc, dureri in hipocondrul drept, etaj abdominal superior, nu fac parte dintr-un tablou caracteristic pentru ocluzie intestinala tipica.

Din declaratia inculpatului ….. (f. …..) coroborata cu cele ale martorilor audiati si a partii civile …., instanta retine ca acesta a consultat-o clinic si ecografic pe pacienta …. in cursul zilei de luni, 28.11, fara a se evidentia necesitatea unei interventii chirurgicale. Ecografia facuta in cursul zilei de luni, a evidentiat aceleasi aspecte cu cea facuta duminica de martorul …….., respectiv colecist usor destins, capul pancreasului usor dematiat, fara nivele hidroaerice. Pacienta prezenta episoade dureroase (deci nu durere continua) la nivelul hipocondrului drept, iar manevra Murphi a fost pozitiva (manevra ce scoate in evidenta un semn de inflamatie a colecistului). Inculpatul a mai aratat ca din discutiile cu pacienta si martorul ……….(care a investigat si diagnosticat pacienta inainte cu o zi) a aflat ca ……. a avut tranzit intestinal pentru materii fecale si gaze si a fost pusa pe un regim alimentar usor. Instanta mai retine ca inculpatul a programat pacienta la un computer tomograf, care urma a fi facut marti, 29.11.

De asemenea, tot din declaratia inc. …….., coroborata cu cea a partii civile ………., reiese ca inainte de a parasii spitalul (in seara zilei de luni, 28.11), inc. ………. a mai consultat-o o data ecografic pe ……..

In continuare inculpatul mai arata ca in urma consultatiilor clinice si a ecografiilor, nu considera ca se impunea o interventie chirurgicala (laparotomie), intrucat pacienta nu prezenta varsaturi, dureri intense, oprirea tranzitului intestinal, iar simtomatologia pacientei era in remisie, fapt recunoscut si de sotul pacientei.

In ce priveste declaratiile martorei ….. –fila 269-271- (mama defunctei), instanta retine ca aceasta a stat langa fiica sa in cursul zilei de luni, cateva ore in jurul pranzului, timp in care nu a fost vazuta de nici un medic si nu a reusit sa-l gaseasca pe medicul curant (inculpatul ………..) in cabinetul sau. Situatia este insa explicabila, fata de celelalte declaratii, mai sus analizate, din care reiese ca inculpatul ……… a avut mai multe operatii in acea zi, fapt care reiese si din protocolul operator (filele ……… dos. inst).

Declaratiile acestei martore sant partial contradictorii, aratand initial ca atata timp cat a stat in spital in cursul zilei de luni, fiica sa nu a fost vazuta de nici un medic, ulterior declarand ca nu stie daca in acelasi interval ……….. a fost luata pentru a i se face analize. In acelasi timp precizeaza ca fiica sa i-a spus ca a fost consultata de un medic, insa martora nu-si aminteste cand sau de catre care medic.

Martora a mai aratat ca in cursul urmaririi penale s-ar fi consemnat in declaratiile semnate de ea, unele aspecte care pe nu le-a declarat, fara insa sa poata preciza care sant aceste aspecte, consemnate in plus, cu toate ca arata faptul ca si-a dat seama de acest lucru, dupa ce a dat respectivele declaratii, „in drum spre casa”, ceea ce presupune ca declaratiile le-a citit, sau cel putin i-au fost citite, inainte de a fi semnate. Avand in vedere aceste aspecte, instanta considera cel putin partial nesincera sustinerea martorei, privitoare la aceste aspecte.

Din declaratia partii civile ……., instanta retine ca acesta a sosit la spital, in cursul zilei de luni, la orele 14.00, ocazie cu care …….. i-a spus ca inculpatul ….. i-a facut niste analize, fara a sti insa alte detalii.

Deosebit de relevant este faptul ca dupa o jumatate de ora a plecat, revenind in jurul orei 16.00, ora la care i-a adus ………. biscuiti si iaurt, si aceasta a mancat putin. Partea civila mai arata ca sotia sa parea obosita si se vedea ca nu se simte bine.

Tot relevanta este afirmatia partii civile cu privire la faptul ca dupa ce a plecat din nou din spital (lasand-o pe sotia sa cu martora …….) si a revenit in jurul orelor 18.30-19.00, dupa vizita de seara, ……. dormea, iar o colega de salon a acesteia i-a spus partii civile ca sotia sa a fost dusa intre timp la un ecograf. Acest aspect confirma sustinerile inculpatului ……, care se coroboreaza cu declaratiile martorilor, si confirma totodata nesinceritatea declaratiilor martorei ….. (care desi a ramas cu fiica sa, a aratat ca „nu stie” daca acesta a fost dusa din salon pentru analize).

……, arata in continuare ca a parasit spitalul, unde a revenit in jurul orelor 20.30-21.00., ora la care intrase ca medic de garda inculpatul ……….

In continuare, din declaratiile concordante ale partii civile ….., ale inculpatului …… (f. 104-108) si ale asistentei medicale care a fost de serviciu in noaptea de luni spre marti, martora ….. (………...2005), reiese ca pacienta ……. s-a simtit rau toata noaptea, acuzand dureri abdominale si greata (a avut un singur episod de varsaturi), astfel ca in patru randuri a fost consultata de medicul de garda, inculpatul ……. Acesta a palpat-o in zona abdomenului, astfel cum recunoaste si partea civila, pentru a vedea daca nu a facut o complicatie a pancreatitei si daca nu este necesara o interventie chirurgicala in acea noapte, ocazii cu care pacienta avea abdonemul suplu, fara a avea aparare musculara sau alte semne de abdomen acut cirurgical, de fiecare data administrandu-i diferite calmante, antisspastice sau antiinflamatorii. Potrivit declaratiei inculpatului ….., starea pacientei ……….. nu a iesit din anumite limite normale, care sa duca la concluzia ca ar trebui intervenit chirurgical. Mai arata ca el nu era in masura sa stabileasca diagnosticul pacientei atata vreme cat aceasta a fost diagnosticata si explorata pe parcursul a doua zile, iar simtomatologia pacientei se incadra in acel diagnostic. In continuare inculpatul L….. mai arata ca din punctul sau de vedere …….. s-a internat tardiv in spital si astfel a avut o simtomatologie atipica, nu a avut dureri la locul necrozei (in partea jos dreapta abdomenului) si nu prezenta meteorism (balonare)

Din declaratiile inculpatului ………, instanta mai retine ca un diagnostic de ocluzie intestinala este imposibil sa se stabileasca fara simtomele caracteristice, iar chiar si diagnosticul de ocluzie intestinala corect stabilit, nu impune cu necesitate o interventie chirurgicala, decat daca exista semne ca evolueaza spre necroza.

Cele mai sus relatate de inculpat sant intarite chiar de unele aspecte aratate in lucrarea „Diagnosticul si Tratamentul Ocluziei Intestinale Acute” –ghid practic bazat pe evidenta clinica- depus la dosar chiar de partea civila, impreuna cu concluziile scrise. Astfel in aceasta lucrare se prevede printre altele ca observarea durerii la palpare, „este semnificativa pentru locul si mecanismul obstructiei in caz de strangulare”. In aceeasi lucrare se mai arata ca ocluzia intestinala are trei faze de evolutie (debut, tranzitie si perioada tardiva). Faza perioadei tardive (in care pacienta s-a aflat in noaptea de 28/29.11), apare la aprox. 36 ore de la debutul ocluziei perioada in care starea pacientului se degradeaza rapid.

Prin urmare afirmatiile inculpatului din care rezulta ca pacienta ……. s-a internat tarziu in spital, este sustenabila si pertinenta, avand in vedere ca in mod evident ocluzia pacientei a fost in faza de debut cand aceasta se afla inca la Sinaia. In ce priveste diagnosticarea ocluziei intestinale, se arata ca un rol important apartine investigatiilor imagistice (radiografii, radioscopii) – care au fost facute in repetate randuri pacientei si care au exclus diagnosticul de ocluzie intestinala, astfel cum reiese din declaratiile martorilor audiati - .

In continuare, in lucrarea mai sus amintita, cu privire la „operatia de urgenta imediata”, se arata ca se impune in anumite situatii, cand s-a stabilit clar diagnosticul de ocluzie intestinala, aratandu-se totodata ca atunci cand diagnosticul este neclar sau radiografia inconcludenta, dar suspiciunea de strangulare posibila, pot fi indicate alte teste aditionale, precum computerul tomograf, or din declaratiile inculpatilor coroborate cu cele ale asistentelor medicale, …., urma sa faca un CT, marti 29.11. In subcapitolul „operatia de urgenta”, se arata ca in lipsa raspunsului pozitiv la tratamentul nonoperator- 24-48 ore, pacientul trebuie operat (in ipoteza stabilirii diagnosticului de ocluzie intestinala). Acest din urma aspect intareste de asemenea sustinerea inculpatului ……., care a aratat in declaratia sa ca nu se impune cu necesitate operatia in cazul ocluziei decat daca evolueaza catre necroza.

Prin urmare, in cursul noptii de 28/29.11, starea de sanatate a pacientei ………, a cunoscut o evolutie negativa deosebit de rapida, in final in cursul diminetii (in jurul orelor 05.00) intervenind decesul acesteia.

Instanta nu poate primii critica partii civile, care sustine ca datorita calmantelor (analgezice) ce i-au fost administrate pe perioada spitalizarii, precum algocalmin, No-spa sau Mialgin, s-au mascat simtomele ocluziei intestinale si in acest fel nu s-a putut pune de catre medici diagnosticul corect. Aceasta sustinere este cel putin partial incorecta. Astfel, chiar daca analgezicele au fost de natura sa calmeze durerea (ca semn al ocluziei) nu avea cum sa schimbe sediul durerii (astfel cum sustin si inculpatii) si nici nu puteau sa influenteze „marile semne” ale ocluziei, cum sant balonarea, oprirea tranzitului de materii fecale si gaze, varsaturi repetate, chiar fecaloide, aceste din urma semne lipsind in cauza de fata.

De asemenea, partea civila a reprosat inculpatilor faptul ca au omis sa stabileasca prin analize de laborator nivelul leucocitelor din sange, fapt care ar fi putut contribuii la stabilirea unui diagnostic corect, insa nici aceasta critica nu este corect fundamentata intrucat din declaratia inculpatului ……….. reiese ca aceasta analiza era neconcludenta fata de imprejurarea ca si in cazul afectiunilor pancreatice, ca si in cazul ocluziei intestinale, nivelul leucocitelor este in aceeasi masura crescut.

In cauza, la data de 30.11.2005, s-a intocmit de catre SML Bihor,, un raport de constatare medico-legala, nr.4150/III/478 –f.162-165 dos up-, de catre Conf. Univ. Dr. Gabriel Mihalache (membru al comisiei superioare de medicina legala din cadrul IML Mina Minovici Bucuresti), care dupa ce a examinat victima d.p.d.v. medico-legal, a concluzionat faptul ca moartea numitei …….. a fost neviolenta (patologica), datorata unui soc toxic consecutiv unei necroze extinse de anse intestinale ileale, produse prin ileus mecanic (ocluzie intestinala). Instanta mai retine din concluziile raportului faptul ca s-au identificat multiple modificari patologice la nivelul unor organe, care pot fi puse in legatura cu un sindrom carential nutritional si posibil de malabsorbtie, fiind identificate si alte boli, precum pielonefrita cronica, hepatita cronica si pancreatita cronica fibroasa. In continuare instanta mai retine ca medicul legist a stabilit ca tabloul clinic al afectiunii tanato-generatoare (ocluzia intestinala), a fost atipic in acest caz, sugerand diagnosticul de afectiune de tip colecisto-pancreatita, iar semnele de ocluzie intestinala clasice, care puteau sa orienteze medicii catre acest diagnostic, au fost foarte discrete iar altele au lipsit.

Instanta mai retine din acelasi raport medico legal faptul ca investigatiile clinice au fost corect indicate si efectuate (analize de laborator, radiografie abdominala, ecografie abdominala), nefiind in masura insa sa orienteze diagnosticul spre ocluzie intestinala. S-a concluzionat ca nu s-au facut greseli de tehnica sau consuita medicala, neintrand in discutie existenta unui raport de cauzalitate intre decesul pacientei si eventuale greseli medicale.

Medicul ………… (cel care a intocmit raportul medico-legal de mai sus), a fost audiat in calitate de martor, in sedinta publica din data de 27.05.2013 (filele 207-208), iar din declaratia acestuia instanta retine ca pacienta ………., a fost un caz absolut deosebit, care a suferit de o boala grava, cu o simtomatologie atipica. Mai arata ca fata de constatarile facute cu ocazia necropsiei, pacienta trebuia sa aibă o alta simtomatologie, respectiv abdomen acut ( abdomen de lemn), lipsind marile semne ale ocluziei intestinale, respectiv, durerea acuta in bara cu abdomen de lemn, lipsa totala a tranzitului intestinal de materii fecale si gaz, si unele fenomene vegetative, precum paloare extrema, tranpiratie profunda, neliniste, agitatie.

Martorul mai arata ca fata de simtomatologia prezentata de pacienta ………., in cursul zilei de duminica si pana luni seara la ora 19.00, nu se impunea sub nici o forma o interventie chirurgicala asupra acesteia (laparotomia fiind o operatie in toata regula). Cu privire la evolutia pacientei din cursul noptii de luni spre marti (28/29.11), martorul arata ca nu a intervenit nimic iesit din comun, care sa fi impus o interventie chirurgicala.

Cu privire la laparotomia exploratorie – care presupune deschiderea larga a abdomenului, de la ombilic la pube, in urma anesteziei generale -, se face doar cand te astepti la un beneficiu de la ea, si in urma unei simtomatologii care sa-ti forteze mana sa o faci, laparotomia facandu-se de regula pentru a vedea care este gravitatea unei leziuni (a carei existenta este certa), si nu pentru orice fel de dureri abdominale. Prin urmare instanta mai retine ca martorul conchide faptul ca laparotomia exploratorie se face atunci cand exista un diagnostic care sa o justifice.

Analizand declaratia martorului de mai sus, instanta constata ca se coroboreaza cu declaratiile inculpatilor dar si cu cele ale martorilor (medici) audiati in cauza, cel putin cu privire la simtomatologia pacientei …………, investigatiile clinice si ecografice facute acesteia, dar relevant, si cu privire la oportunitatea efectuarii laparotomiei exploratorii.

Fata de toate cele de mai sus, instanta apreciaza ca, in urma cercetarii judecatoresti coroborate cu actele din dosarul de urmarire penala, nu poate fi sustinuta concluzia ce se desprinde din incheierea din data de 07.02.2012, prin care s-a retinut cauza spre judecare, respectiv – „privarea de sansa (la viata) prin ignoranta” –

Astfel, in cauza, medicii au facut o serie de investigatii clinice (si ecografice), incepand din data de 27.11 si pana in seara de ……...2005, evidentiate in foaia de observatie si alte acte medicale (filele 32-60 dos up), investigatii care dublate de simtomatologia atipica, asa cum instanta a aratat mai sus, au fost de natura sa induca in eroare toti medicii care au consultat-o pe pacienta, respectiv medicii din Sinaia, martorul ………. si cei doi inculpati. Prin urmare nu se poate sustine sub nici o forma ipoteza ca pacienta …….. a fost lasata pur si simplu (prin ignoranta) sa zaca pe patul din spital, fara ca inculpatii sa actioneze in vreun fel.

Instanta mai retine si faptul ca prin decizia nr. …….., Colegiul Medicilor Bihor, dupa analizarea cazului pacientei ……… a hotarat ca „nu se retin elemente de culpa medicala”.

Problema care se pune in cauza de fata, si pe care instanta urmeaza sa o asnalizeze in continuare, este daca s-ar putea retine sau nu o culpa medicala, suficient de caracterizata, care sa poata justifica raspunderea juridica (penala sau/si civila),  in ce priveste posibilitatea concreta a inculpatilor de a pune un diagnostic corect pacientei …….., imprejurare care ar fi fost de natura sa duca la adoptarea ulterioara a unei conduite medicale adegvate si cel putin teoretic eficiente.

Din concluziile Raportului de expertiza medico legala nr.1190/IIi/34 (f. 174-177 dos up), din 20.04.2006, se desprinde faptul ca tehnica si conduita medicala a fost corect aplicata si nu exista raport de cauzalitate intre decesul victimei si o eventuala culpa medicala. In aceleasi concluzii se mai arata, (cel putin partial gresit) faptul ca intre diagnosticul clinic si cel anatomo-patologic, a existat concordanta. Aceasta sustinere nu poate fi avuta in vedere de instanta, efectul tanato-generator fiind socul toxic consecutiv ileusului mecanic, insa este posibil ca afectiunile grave constatate la necropsie (altele decat ocluzia) sa fi influentat atat simtomatologia (care a devenit atipica) cat si eventual au putut accelera degradarea rapida a starii de sanatate a pacientei.

La dosarul penal se afla si un referat (f. ……. ) intocmit de Prof. Dr. ……….. seful Clinicii Chirurgicale din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta, Sf. Pantelimon, UMF Carol Davila Bucuresti, care dupa ce a analizat cazul pacientei ……….., a concluzionat ca nu au existat erori de conduita medicala comise de catre cei doi inculpati, precizand ca „chiar in aceasta situatie evident mascata clinic, ar necesita o perioada de precizare a diagnosticului si in orice caz de reechilibrare hidroelectrolitica preoperatorie care, evident a fost recomandata”. De asemenea din concluziile referatului de mai sus se mai desprinde si faptul ca –„lipsa unei decizii de control chirurgical al cavitatii abdominale poate fi luata in discutie, dar pentru un bolnav tanar cu disconfort digestiv, fara sustinere clinico-paraclinica evidenta, susceptibil pentru o urgenta abdominala, ar fi exagerata si nu poate oferii argumente pentru a accepta depasirea culpabila a momentului operator optim”

La cererea partii civile, ………, organele de cercetare penala au dispus efecuarea unui raport de noua expertiza medico-legala (fila 194 dos.up), de catre IML Timisoara, din concluziile caruia instanta retine ca nu a existat concordanta intre diagnosticul clinic si constatarile medico-legale, respectiv diagnosticul anatomo-patologic. Analizand insa actele medicale, medicii legisti din Timisoara au mai concluzionat ca evolutia clinica a pacientei ……… a impus repetare reexaminari, fiind prezumata evolutia catre un abdomen acut, care insa nu a fost confirmata de repetarea examenului ecografic si a examenului radiologic de certitudine pentru stabilirea diagnosticului si a indicatiei chirurgicale.

In concluziile aceluiasi raport de noua expertiza se arata ca evolutia atipica se explica prin coexistenta unor suferinte cronice (hepatita cronica, pancreatita cronica fibroasa si pielonefrita cronica) si a unui teren alergic preexistent.

In continuare, instanta mai retine din acelasi raport de noua expertiza ca intarzierea unei interventii chirurgicale este justificata de evolutia atipica a simtomatologiei, pacienta …….. …….a fost asistata medico-chirurgical de un colectiv competent in tratarea cazului, insa evolutia atipica si suferintele concuratorii preexistente explica evolutia spre agravare a cazului. Prin urmare, nu s-a constatat intrunirea tuturor elementelor constitutive ale responsabilitatii medicale.

Prin avizul nr. Ei/926/2007,(f. 197-198 dos up) eliberat de Comisia superioara de Medicina Legala din cadrul INML Mina Minovici Bucuresti, s-a constatat ca nu a existat concordanta intre diagnosticul clinic si constatarile medico-legale, respectiv diagnosticul anatomo-patologic, si nu s-a facut un diagnostic diferentiat pentru durerea acuta vie mentionata in foaia de observatie si alte entitati patologice intraabdominale cu exceptia enterocolitei si pancreatitei acute. Acest aspect nu poate fi sustinut insa, avand in vedere biletul de trimitere aflat la fila 38 dos. up, in care este precizat diagnosticul prezumtiv de ocluzie intestinala si se solicita „RX abdominal pe gol”.

In concluzie se mai arata in avizul de mai sus faptul ca un diagnostic stabilit la timp, urmat de terapia chirurgicala in consecinta, ar fi oferit pacientei sanse reale de supravietuire.

Concluzia de mai sus, chiar daca la prima vedere apare ca fiind in defavoarea inculpatilor, instanta constata ca nu este deloc de natura a schimba cu ceva situatia de fapt mai sus retinuta si nu intra in contradictie cu declaratiile inculpatilor.

Astfel, asa cum instanta a aratat mai sus, problema care se pune in prezenta cauza nu este daca pacienta ar fi avut sau nu sanse de supravietuire in urma unei interventii chirurgicale, ci stabilirea imprejurarilor si cauzelor obiective care au dus la aceasta inactiune din partea inculpatilor, si daca aceasta inactiune poate fi sau nu justificata.

Raspunsul la problema de mai sus, este adus de urmatorul aviz emis de INML Mina Minovici, nr.E1/926/2007, din 08.01.2010, prin care se fac urmatoarele precizari: Laparotomia exploratorie se face inclusiv in scop diagnostic, atunci cand sant epuizate toate examenele clinico-paraclinice impuse de situatie, fiind o metoda invaziva, rezervata cazurilor depasite posibilitatilor rezolvarii curente, iar momentul optim al instituirii unei astfel de interventii este fixat exclusiv de medicul curant, in functie de rezultatul investigatiilor.

Deosebit de relevant este faptul ca se arata ca in acest caz concret pacienta nu a prezentat o simtomatologie de natura sa impuna o interventie chirurgicala de maxima urgenta, medicul avand de optat intre o temporizare in favoarea largirii investigatiilor clinice si paraclinice prin care sa poata alege varianta invaziva (laparotomie) pe o motivare mai bine argumentata, care in concret ar fi trebuit facuta.

Prin urmare instanta apreciaza ca este mai putin important daca pacienta ar fi avut sanse mai mici sau mai mari de supravietuire in situatia efectuarii laparotomiei (acest aspect fiind pura speculatie), deosebit de important este insa de ce aceasta nu s-a facut?

Raspunsul la intrebare se desprinde din coroborarea declaratiilor inculpatilor, a martorilor cu pregatire medicala audiati si din precizarile facute de comisia superioara de Medicina Legala (mai sus evidentiata), si anume inculpatii au ezitat sa foloseasca metoda invaziva a laparotomiei, fara a fi siguri ca aceasta este indispensabila, si au preferat sa temporizeze in favoarea efectuarii de investigatii (in data de 29.11. pacienta urma sa faca un CT abdominal), suplimentare care sa ofere suficiente motive pentru a se intervenii invaziv asupra pacientei ………….

Ulterior, in cursul urmaririi penale s-a solicitat o noua precizare la INML Mina Minovici, pentru clarificarea unor aspecte ce tin de oportunitatea efectuarii laparotomiei exploratorii in acest caz concret. Astfel, prin avizul nr. E1/926/2007, din 19.05.2010, Comisia Superioara de Medicina Legala, a reluat o parte din concluziile anterioare, concluzionand ca acest caz a fost oarecum particular, ceea ce sustine afirmatia ca in medicina nu se trateaza boli ci bolnavi, fiecare boala avand particularitati in functie de pacient, iar reactivitatea individuala reprezinta o realitate in toate domeniile medicinei, cu manifestari ce nu pot fi anticipate sau intotdeauna evidentiate prin examinari clinice si paraclinice. Se arata ca laparotomia poate stabilii diagnosticul corect si in consecinta se poate intervenii eficient insa se precizeaza totodata ca aceasta metoda invaziva (ca metoda de diagnostic) ce presupune anestezie generala, se impune atunci cand sant epuizate totate examenele clinice si paraclinice, rezervata cazurilor ce depasesc posibilitatile rezolvarii curente, astfel ca laparotomia exploratorie nu este o metoda de diagnostic la care sa se recurga cu usurinta si trebuie aplicata unor cazuri bine selectionate, ca ultima resursa diagnostica.

La data de ………..2010, INML Mina Minovici a emis la solicitarea organelor de cercetare penala un nou aviz, nr…… (fila 218 dos. up), prin care arata ca se mentin toate avizele anterioare, cu precizarea ca laparotomia exploratorie ar fi oferit sanse pentru diagnosticarea corecta si recurgerea la o conduita optima, insa tabloul clinic in acest caz nu a fost tipic pentru un abdomen acut chirurgical care sa justifica aceasta interventie chirurgicala.

Avand in vedere unele neclaritati care in opinia procurorului au persistat cu privire la obligativitatea efectuarii unei laparotomii exploratorii, acesta a solicitat explicatii suplimentare comisiei Superioare de Medicina Legala, care au raspuns printr-un nou aviz din data de ……...2011 (fila 227 dos. up), din care instanta retine faptul ca la baza emiterii tuturor avizelor anterioare s-a avut in vedere toate componentele medicale necesare evaluarii unui caz, respectiv, anamneza, examen clinic si explorari paraclinice, examen necroptic si anatomopatologic.

Cu privire la laparotomia exploratorie se reia faptul ca este o interventie invaziva rezervata unor cazuri speciale, cand nu se poate stabilii un diagnostic pe alte cai (insa se subantelege faptul ca persista prezumtia/posibilitatea existentei unei ocluzii intestinale, pe baza simtomatologiei pacientului) si se mai arata ca medicii trebuie sa fie prudenti in efectuarea acestei interventii, intrucat sant cazuri in care aceasta interventie agraveaza starea pacientului.

Deosebit de relevanta este si precizarea ca avand in vedere simtomatologia pacientei ………., nu se impunea o interventie chirurgicala de maxima urgenta, iar la intrebarea „daca laparotomia exploratorie trebuia facuta in mod categoric sau nu”, Comisia a raspuns ca „nu exista un imperativ in acest caz”. Asa cum instanta a aratat mai sus, sansele de supravietuire pe care le putea oferii laparotomia, pacientei, aspecte pe care s-a insistat foarte mult de partea civila, sant mai putin relevante.

In cursul cercetarii judecatoresti, la data de 10.06.2013, la dosar a fost depus de catre partea civila …… o lucrare, numita „opinie expertala medico-legala extrajudiciara” efectuata la cererea partii civile, efectuata de catre Dr. …………… (medic primar medicina legala, expert medico-legal). De mentionat ca lucrarea nu are un numar si nu este datata.

Dupa ce autorul lucrarii de mai sus analizeaza pe larg cazul pacientei .. concluzioneaza in esenta ca laparotomia exploratorie se impunea cu necesitate in aceasta situatie, indiferent de riscurile ce le implica o astfel de interventie invaziva, in scopul punerii unui diagnostic corect si pentru a salva viata pacientei.

Este foarte corecta, dintr-un punct de vedere, concluzia de mai sus, intradevar, este foarte simplu sa „gandesti la rece”, retrospectiv, interventia chirurgicala ar fi fost deosebit de utila, insa in situatia in care pe patul de spital este o persoana tanara, ale carei simtome nu erau tipice bolii de care suferea iar din ecografii si radioscopii nu reiesea ca pacienta suferea de aceasta boala (ocluzie intestinala), inculpatii (si in special inc. ………, care a explorat-o pe pacienta in data de 28.11.), au preferat sa evite o astfel de interventie, care asa cum instanta a retinut, nu aparea ca fiind o necesitate, pacienta neprezentand un abdomen acut chirurgical, in scopul explorarii in continuare a pacientei prin metode de diagnosticare noninvazive. Astfel, nimic din simtomele pacientei ……… din cursul zilei de duminica si luni (27 si 28. 11) nu prevesteu un final atat de tragic si mai ales atat de rapid, practic starea de sanatate a pacientei s-a degradat spre deces, in cateva ore (in cursul noptii de luni spre marti).

Fata de cele de mai sus, aceasta opinie expertala, nu poate rasturma rationamentul facut de instanta pe baza tuturor celorlalte acte medicale si medico-legale analizate care sant concordante cu declaratiile martorilor audiati.

De asemenea instanta mai retine ca s-au reprosat inculpatilor (in principal inc. ……..), faptul ca procedura de internare nu a fost corecta/legala. In urma administrarii probatoriului incuviintat in cursul cercetarii judecatoresti, intradevar s-a confirmat acest lucru, insa vinovatia apartine in exclusivitate victimei si sotului acesteia ………, care s-au prezentat impreuna in toiul noptii direct pe sectia Chirurgie I (condusa de inculpatul …), si in ciuda insistentelor asistentei care era de serviciu, martora …….. (fila 170-171), care le-a comunicat acestora sa meara intai la serviciul de garda, pentru ca pacienta sa fie vazuta si consultata de un medic, acestia au refuzat categoric, si au solicitat ca …….. sa fie internata (mai exact sa i se ofere un pat) fara alte formalitati, altfel, va pleca acasa. Prin urmare, daca martora ar fi actionat regulamentar si ar fi trimis-o acasa, situatia numitei avasi …….. se putea agrava mai repede.

Mai mult, instanta apreciaza culpabila si conduita victimei care cu toate ca se simtea rau pe drumul de la Sinaia spre Oradea, si soferul (martorul ……..) a insistat sa opreasca la un spital de pe drum, deviind de la drumul obisnuit pentru a ajunge in zona spitalelor din Brasov, Tg. Mures si Cluj, insa fara nici o ratiune logica (fiind vorba de centre medicale renumite), ……. a refuzat, timp in care boala sa grava avansa si trecea dintr-o etapa evolutionala in alta (mai sus detaliat). Astfel, internarea in spitalul din Oradea a fost suficient de tardiva, simtomatologia atipica, pe fondul unor alte boli grave preexistente, si pe fondul unui teren alergic preexistent, coroborate cu rezultatele ecografice needificatoare, toate acestea au fost de natura sa induca in eroare toti medicii care au consultat-o (nu doar cei doi inculpati), si in acest fel s-a ajuns la finalul tragic si in mod evident nedorit de nimeni.

Avand in vedere intreaga analiza a materialului probator aflat la dosar, instanta apreciaza ca, conduita medicala a celor doi inculpati a fost corecta, chiar daca, asa cum arata si inculpatii in declaratiile lor, a fost vorba de un esec profesional. Esecul profesional nu se confunda insa cu existenta culpei medicale. Pentru a se putea retine culpa medicala, de natura sa antreneze raspunderea penala si dupa caz civila, trebuia ca in speta sa se constate faptul ca inculpatii fie au actionat gresit (actiune) si astfel au provocat decesul pacientei, fie nu au actionat (inactiune), intr-o situatie in care era evident necesar sa actioneze intr-un anumit fel, pentru salvarea pacientei.

Analizand conduita inculpatilor vizavi de rationamentul de mai sus, este evident ca acestia au „omis” sa intervina chirurgical asupra pacientei ………, insa aceasta omisiune este justificata, aspect ce reiese din analiza mijloacelor de proba mai sus facute.

Astfel, in solutionarea actiunii penale, instanta constata ca nu sant intrunite elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, fapta prev. si ped. de art. 178 al.2 din codul penal, actiunile sau inactiunile inculpatilor ……… si ……, in ce priveste cazul de fata, nefiind caracterizate prin neglijenta sau imprudenta, lipsind astfel vinovatia, ca element constitutiv al infractiunii mai sus amintite.

Avand in vedere solutia ce urmeaza a fi data in latura penala, instanta urmeaza a respinge actiunile civile, formulate si precizate de partile civile ……, intrucat sant nefondate. Astfel, lipsind vinovatia inculpatilor, acestia nu pot fi tinuti raspunzatori de daunele materiale si morale solicitate de partile civile.

Avand in vedere complexitatea cauzei, si faptul ca judecata a avut loc ca urmare a retinerii cauzei de catre instanta prin incheiere, apreciindu-se ca exista indicii ca s-a savarsit o infractiune, instanta vazand si suferintele prin care partile civile au trecut, acest lucru fiind inevitabil ca urmare a decesului unui membru al familiei, nu va obliga partile civile la plata cheltuielilor de judecata, astfel ca in baza art. 192 al.3 cod proc. penala, cheltuielile de judecata vor ramane in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

I. In baza art. 11 pct. 2 lit.a Cpp, raportat la art. 10 alin.1 lit. d C.p.p, achita pe inculpatul M..în Oradea, jud. Bihor, cetăţean român, domiciliat în Oradea, str. .., jud. Bihor, CNP ……….., fără antecedente penale, sub aspectul infracţiunii de ucidere  din culpă, prev. de art. 178 al.2 Cod penal.

II. In baza art. 11 pct. 2 lit.a Cpp, raportat la art. 10 alin.1 lit. d C.p.p, achita pe inculpatul ……, .., fără antecedente penale, sub aspectul infracţiunii de ucidere  din culpă, prev. de art. 178 al.2 Cod penal.

Conf. art. 346 al.1 C.p.p, respinge ca nefondate actiunile civile, formulate de partile civile …………..

In baza art. 192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.

Cu recurs, la Curtea de Apel Oradea, in 10 zile de la pronuntare.

Pronuntata in sedinta publica din data de ……..

Preşedinte, Grefier,

……………

Domenii speta

Spete similare