Competenţă materială

Prin cererea înregistrată la nr.1903/292 din data de 07 mai 2013, reclamantul B.R. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. RECMAS S.A. Roşiorii de Vede, prin lichidator B.N.P. CONSULT – Craiova pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată să-i înscrie în carnetul de muncă încadrarea sa în grupa I-a de muncă, în perioada 23.06.1976 - 01.08.1980.

În motivarea cererii în fapt, reclamantul a susţinut, în esenţă, că a lucrat la societatea pârâtă în perioada menţionată, respectiv 23.06.1976 - 01.08.1980, având un program de lucru de 8 ore, în condiţii de grupa I-a de muncă (100%), fără, însă, a i se opera şi în carnetul de muncă grupa I-a.

Reclamantul a invocat disp. art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990, potrivit cărora ,,personalul de la locurile de muncă şi activităţile care, potrivit reglementărilor existente până în anul 1969 şi după aceea, erau prevăzute să fie încadrate în grupele I şi II de muncă, beneficiază de acest drept pe întreaga perioadă cât au lucrat la locurile de muncă şi activităţile respective”.

În prevederile Ordonanţei nr.50/1990 a Comisiei Naţionale pentru Protecţia Muncii au fost precizate locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă, domeniul de activitate în care a lucrat, efectiv, şi reclamantul – anume turnător de fontă, oţel şi neferoase,  fiind încadrat în grupa I-a de muncă.

Reclamantul a mai susţinut că dovedirea perioadei de activitate desfăşurată la locul de muncă şi activitatea ce se încadrează în grupa I de muncă, în vederea pensionării, se face pe baza înregistrării acesteia în carnetul de muncă, în conformitate cu metodologia de completare stabilită de Ministerul Muncii.

Reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri şi a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi martorii Fifoi Paul şi Vasile Ion.

Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare în cauză.

Dat fiind obiectul cererii introductive – înscrierea în carnetul de muncă al reclamantului a încadrării în grupa I-a de muncă în perioada 23.06.1976 – 01.08.1980, activitate prestată în cadrul SC RECMAS SA Roşiorii de Vede, citată în cauză prin lichidator, faţă de data formulării cererii în acest sens la instanţă – 07 mai 2013, s-a avut în vedere că Decretul nr.92/1976, în baza căruia se atribuia în competenţa judecătoriei soluţionarea cererii în primă instanţă, a fost abrogat începând cu data de 01.01.2011, prin OUG nr.148/2008 competenţa soluţionării cererilor cu obiect similar fiind atribuită instanţelor care soluţionează litigiile vizând conflicte de muncă, respectiv tribunalul, ca instanţă de fond. Reţinând în acelaşi sens şi dispoziţiile art.94 – 95  NCPC, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu.

Au mai fost reţinute şi prevederile art.129 al.2 NCPC ce califică ca fiind de ordine publică excepţia necompetenţei materiale când pricina aparţine, spre competentă soluţionare, unei instanţe de alt grad, îndrituind posibilitatea invocării şi de către judecător la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa primei instanţe, conform art.130 alin.2 NCPC. 

Ca urmare, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale invocată, din oficiu, de instanţă şi s-a dispus declinarea competenţei soluţionării cauzei, având ca obiect completare carnet de  muncă, în favoarea Tribunalului Teleorman - Secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Adminstrativ Fiscal.

Domenii speta

Spete similare