Talharie

 ROMÂNIA

JUDEŢUL BACĂU

JUDECĂTORIA ONEŞTI

DOSAR NR5168 /270/2010

Înreg. 03.08.2010 tâlhărie

SENTINŢA PENALĂ NR.627

Şedinţa publică din data de 4.11.2010

Preşedinte – …..

Grefier – ……

 Ministerul Public reprezentat de procuror –  …….

Pe rol fiind judecarea acţiunii penale pusă în mişcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti împotriva inculpatului …….., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.211 cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă inculpatul în stare de arest asistat de avocat ……. ,lipsă partea vătămată .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Instanţa pune în discuţia părţilor din oficiu schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.211 al.1,2 lit.b şi al.21 lit.c cod penal cu aplicarea art.37 lit.b cod penal în infracţiunea prev.de art.192 al.2 cod penal cu aplicarea art.37 lit.b c.p.şi 211 al.2lit.b şi al.21 lit.c cod penal toate cu aplicarea art.33 lit.a cod penal şi atrage atenţia inculpatului că potrivit art.334 c.p.p. are dreptul să ceară lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei  sau eventual amânarea cauzei pentru a-şi pregăti apărarea.

Apărătorul inculpatului şi inculpatul personal nu solicită termen pentru pregătirea apărării.

Reprezentantul Parchetului este de acord cu schimbarea încadrării juridice .Avocat……. şi inculpatul personal  lasă la aprecierea instanţei.

Instanţa se va pronunţa cu privire la schimbarea încadrării juridice o dată cu fondul cauzei  şi nefiind alte cereri, declară terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul expune situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu, arătând că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de  tâlhărie, prev. de art.211 al.1şi 2 şi alin.21 lit.c cod penal , constând în aceea că în noaptea de 7/8-.07.2010 a pătruns prin efracţie în locuinţa părţii vătămate …. Din.... jud.Bacău, în vârstă de 86 ani şi prin exercitarea de violenţe, a deposedat-o de suma de 1000 lei. Fapta este recunoscută de inculpat şi dovedită cu materialul probator administrat în cauză ,motiv pentru care,pune concluzii de condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii prin schimbarea încadrării juridice din art.211 al.1,2 lit.b şi al.21 lit.c cod penal cu aplicarea art.37 lit.b cod penal în infracţiunea prev.de art.192 al.2 cod penal cu aplicarea art.37 lit.b c.p.şi 211 al.2lit.b şi al.21 lit.c cod penal toate cu aplicarea art.33 lit.a,cu executare în regim de detenţie,a se menţine măsura arestării şi a se deduce din durata pedepsei perioada executată .Urmează a fi obligat inculpatul la despăgubirile civile solicitate de partea civilă şi la cheltuieli judiciare către stat.

Avocat …… arată că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar faţă de poziţia sinceră a acestuia, solicită a i se aplica o pedeapsă ,a fi obligat la despăgubiri civile şi onorarul pentru avocat desemnat din oficiu din fondurile  Ministerului Justiţiei pentru avocatul titular.

Inculpatul având cuvântul recunoaşte şi regretă sincer fapta.

Cauza a rămas în pronunţare.

I N S T A N Ţ A :

Deliberând  asupra cererii de  faţă, constată  că:

Prin rechizitoriul nr.  1684  /P/2010 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Oneşti s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată ,în stare de arest preventiv,a  inculpatului …….,  cercetat pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prev.şi ped. de art.  211 alin. 1,2 lit. b  şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal  cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal . 

În esenţă, prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că în noaptea

 de 7/8.07.2010 a pătruns prin efracţie în locuinţa părţii vătămate ……din …. jud.Bacău în vârstă de 86 ani şi prin exercitarea  de violenţe a deposedat-o de suma de 1000 lei.

În faza de urmărire penală şi în faza de judecată a fost administrat

 următorul probatoriu : proces-verbal de consemnare a plângerii, (fl.3 dos.urm.pen.), process-verbal de cercetare la faţa locului( fl.4,5 dos.urm.pen.)planşă fotografică ( fl.7-19 dos.urm.pen.) raport de constatare medico-legal ( fl.24) process-verbal de reconstituire şi planşă fotografică ( fl.25-35 dos.urm.pen.), declaraţii martori ( fl.36-39 dos,urm.pen.,filele 67-68 dos.instanţă ), declaraţie parte vătămată ( fl.40 dos.urm.pen. şi 66 dosar instanţă), declaraţii inculpat ( fl.46-49,51 dos.urm.pen.şi 31 dos.instanţă),

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu a rezultat din coroborarea

 probelor administrate în faza de urmărire penală , materializate în: declaraţiile învinuitului, declaraţiile inculpaţilor, ale părţii vătămate,ale martorilor, procesele verbale de constatare ( arătate mai sus).

În cursul cercetării judecătoreşti a fost audiat inculpatul ..... , partea vătămată ....... şi martorii :  ....şi ....,  declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar .

 La data de 08.07.2010 , inculpatul ..... a fost reţinut

şi apoi arestat preventiv.

În cursul cercetării judecătoreşti în şedinţa din Camera de

Consiliu din 05.08.2010, în baza art. 300 ind.1 alin. 1 Cod de procedură penală s-a constatat ca fiind legală măsura arestării preventive a inculpatului, fiind menţinută în baza art. 300 ind.1 alin. 3 Cod de procedura penala.

Prin încheierea de şedinţă din data de 30.09.2010 în baza art. 300

 ind.2 Cod de procedură penală raportat la art. 160 b alin. 1Cod de procedura penală a fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului .......... .

 Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză

în ambele faze ale procesului penal, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În noaptea de  7/8.07.2010 numitul ...... din

..... jud.bacăusesizează organele depoliţiedin localitate, prin S.N.A.U.112 despre faptul că vecina sa ......, în vârstă de 86 ani din aceeiaşi localitate, a fost deposedată prin violenţă de suma de 1000 lei de către numitul ......

Din probele administrate în cauză rezultă căîn noaptea de

 7/8.07.2010 în jurul orelor 23.30 ..... , după ce a consumat băuturi  alcvoolice la un bar din ......, în timp ce se îndrepta spre domiciliul său, a oprit în faţa locuinţei părţii vătămate ..... despre care ştia că are bani. A escaladat gardul poarta fiind încuiată, şi prin forţarea unei ferestre apătruns  în interiorul unei camere unde a găsit-o pe ..... dormind. I-a aplicat 2-3 lovituri cu pumnul în zona capului, aceasta s-a trezit,apoi i-a cerut toţi banii pe care îi are în casă. Fiind ameninţată cu moartea, de teamă, partea vătămată s-aridicat din pat, a mers în altă camerăşi dintr-un dulap a scos suma de 1000 lei şi a dat-o inculpatului.

Părăsind imediat domiciliul părţii vătămate, cu un taxi s-adeplasat în municipiul Oneşti, unde a doua zi a cheltuit toţi banii la jocurile mecanice  şi pebăuturi alcoolice.

Fiind audiat , ...... a recunoscut fapta comisă( fl,46-49, 51 dos.urm.pen.), iar cu ocazia reconstituirii aindicat loculşi modul de comitere al acesteia ( fl.28 -35 dos.urm.pen.)

Fiind legitimat şi interogat în faţa instanţei inculpatul

…….. ( fiind asistat de către avocat desemnat din oficiu  ) a avut o poziţie sinceră şi a descris în amănunţime activitatea infracţională  : actele preparatorii, actele materiale ce realizează conţinutul infracţiunii şi modalitatea concretă de comitere a acestora . Actele materiale recunoscute de către inculpat au fost dovedite şi prin probele administrate în cauză.

Situaţia de fapt a fost reţinută de instanţă prin coroborarea

declaraţiilor inculpatului cu celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii ( declaraţii parte vătămată, declaraţii inculpat, declaraţii martori, procese-verbale de cercetare la faţa locului, planşe foto, procese-verbale de reconstituire , raport de constatare medico-legală ) şi în mare măsură cu recunoaşterea inculpatului.

ÎN DREPT:

Faţă de starea de fapt reţinută, instanţa constata ca faptele

 inculpatului ……. care pe timp de noapte a pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate …. unde prin întrebuinţarea de violenţe a deposedat-o pe aceasta  de  suma de 1000 lei, întrunesc atât sub aspectul laturii obiective cât si sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu si tâlhărie în forma calificată, fapte prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal si  art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal.

Latura subiectivă a infracţiunii de tâlhărie, presupune existenţa

 vinovăţiei sub forma intenţiei. Inculpaţii au săvârşit fapta cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 19 alin 1. pct. 1 lit. a Cod penal, întrucât aceştia au prevăzut rezultatul faptei lor şi au urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei. Inculpaţii au urmărit sustragerea  bunurilor ,au prevăzut rezultatul faptei lor, respectiv producerea unui prejudiciu în patrimoniul părţii vătămate şi au folosit ameninţări în acest scop.

Raportul de cauzalitate între acţiunea inculpaţilor şi urmarea

imediată este unul direct şi poate fi dedus din însăşi săvârşirea faptei.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, instanţa constată ca

procurorul a dat acestora o încadrare greşită, reţinând numai săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. art. 211 alin.  1 şi 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal, pentru următoarele considerente:

În cuprinsul art. 211 din Codul penal este incriminată la alin. 1, tâlhăria săvârşită în forma sa tipică, precizându-se ca aceasta constă fie în "furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţa de a se apăra", fie în "furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea".

Aceasta infracţiune, al cărei caracter complex reiese din reglementarea menţionată, poate fi săvârşită şi în modalităţile agravate prevăzute la alin. 2, 2 ind.  1 si 3 din acelaşi articol. Una dintre modalităţile agravate este si aceea a săvârşirii infracţiunii de tâlhărie în condiţiile arătate la art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. c) din Codul penal, adică "într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia".

În absenţa unei distincţii legale referitoare la modul în care autorul tâlhăriei a ajuns într-o locuinţă sau dependinţă a acesteia, de unde îşi însuşeşte bunul prin exercitare de violenţe sau ameninţări, trebuie admis ca aceasta agravantă se realizează atât în cazul în care autorul tâlhăriei accede în mod legal în locuinţa sau dependinţa respectivă, cât si atunci când ajunge în acel loc prin pătrundere fără drept, în condiţiile reglementate prin art. 192 din Codul penal, privind infracţiunea de violare de domiciliu.

În situaţia în care infracţiunea de tâlhărie comisă în circumstanţele prevăzute în art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. c) din Codul penal este precedată de infracţiunea de violare de domiciliu, săvârşită de autor pentru a ajunge în locuinţa sau dependinţa de unde ulterior îşi însuşeşte un bun prin exercitare de violenţe sau în alte modalităţi specifice comiterii unei tâlhării, atunci aceste doua fapte consecutive, de încălcare a unor dispoziţii diferite ale legii penale, nu pot fi considerate decât concurente, în sensul dispoziţiilor art. 33 lit. a) din Codul penal.

În acest sens, este relevantă decizia nr. XXXI din 16.04.2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Secţiile Unite în soluţionarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că fapta de pătrundere, în orice mod, într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia, urmată de săvârşirea unei tâlharii constituie un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 din Codul penal si infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. c) din Codul penal, decizie ce este obligatorie pentru instanţele de judecată potrivit art. 414 ind. 2 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Drept urmare, instanţa în temeiul art. 334 Cod de procedură penală, va schimba încadrarea juridica a faptelor pentru care inculpatul …… a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. 1,2 lit. b  şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal  cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal  în infracţiunile prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal si art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal  cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal  , toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal texte de lege în baza cărora acesta urmează să fie condamnat.

Astfel, fiind administrate probe concludente şi pertinente în cauză

,(declaraţii inculpat, declaraţii parte vătămată , declaraţii martori, etc.) din care rezultă vinovăţia  inculpatului …….. în săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii , fiind dovedită existenţa infracţiunii , instanţa va dispune antrenarea răspunderii penale a inculpatului . 

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate

 inculpatului, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 52 Cod penal, precum si criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv  limitele de pedeapsă stabilite pentru infracţiunea săvârşită, gradul de pericol social generic şi concret al faptelor săvârşite, persoana infractorului , împrejurarea si modalitatea în care au fost comise, pe timp de noapte, fata de o persoană în vârsta de 87 de ani ,care a fost supusă la acte de violenţă deosebit de intense, precum si persoana făptuitorului care este recidivist postexecutoriu si a avut o atitudine oscilantă în cursul procesului penal, recunoscând parţial faptele, motive pentru care instanţa apreciază ca numai stabilirea pentru fiecare infracţiune a câte unei pedepse privative de libertate poate duce la reeducarea acestuia.

De asemenea, vor fi avute în vedere scopul pedepsei , aşa cum este el prev. de art. 52 Cod Penal şi necesitatea realizării principiului prevenţiei generale şi speciale.

În concret ,instanţa va avea în vedere pericolul social deosebit de ridicat al unor asemenea fapte de tâlhărie  raportat la modalitatea concretă de comitere a infracţiunii , aşa cum a fost descrisă pe larg în declaraţii. De asemenea,  instanţa va reţine că prin comiterea faptelor  s-a adus atingere relaţiilor sociale patrimoniale, relaţii sociale a căror desfăşurare normală este deosebit de importantă. De asemenea, prin faptele lui  inculpatul a adus atingere relaţiilor sociale  referitoare la libertatea morală a  părţii vătămate, adică la posibilitatea acesteia de a lua hotărâri şi a se manifesta fără constrângerea exercitată de temerea că I s-ar produce  vreun rău .

Astfel, instanţa va urma să stabilească un just echilibru între pericolul

social abstract şi concret deosebit de ridicat al unor asemenea fapte de tâlhărie şi violare de domiciliu şi toate circumstanţele favorabile ce conturează persoana inculpatului  .

Instanţa apreciază, pentru motivele arătate in aliniatul precedent că, in

 vederea atingerii scopului pedepsei, aşa cum acesta este stabilit prin dispoz. art. 52 C.p., este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea, iar pentru atingerea scopului sancţionator, preventiv şi de reeducare, instanţa urmează a stabili modalitatea de executare în regim de detenţie.

Având în vedere că cele două infracţiuni au fost săvârşite în forma

 concursului real de infracţiuni, adică mai înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanţa va face în cauza aplicarea art. 33 litera a raportat la art. 34 litera b Cod penal, va contopi pedepsele stabilite si va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea dintre acestea .

 Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II şi lit. b Cod penal, pe

durata prev. de art. 71 Cod penal .Astfel, în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa apreciază având în vedere cauza “Sabou şi Pîrcălab contra României “că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit.b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere Decizia I.C.C.J. nr. 74 din 5.11.2007 şi cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunilor săvârşite de inculpat, acesta  nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept. 

Prin urmare, instanţa apreciază că, faţă de natura faptei săvârşite de

către inculpat nu se impune interzicerea dreptului de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice acestuia exercitarea acestui drept.

 Având în vedere faptul că  inculpatul a fost reţinut şi arestat

 preventiv, pe parcursul procesului penal fiind menţinută arestarea preventivă  de  mai multe ori , instanţa , în temeiul art. 350 Cod procedură penală va menţine măsura arestării preventive a  inculpatului şi va deduce din pedeapsa  aplicată durata reţinerii şi arestării preventive efectuate  ,  la zi.

Sub aspectul laturii civile, se va constata că partea vătămată

........ , s-a constituit parte civilă în procesul penal ,solicitând obligarea inculpatului la restituirea sumei de  1000 lei , suma sustrasă de acesta şi la plata sumei de 700 lei cu titlu de daune morale.

 Ca urmare a soluţiei din latura penală a cauzei, instanţa

constată că partea civilă  ........ a suferit în urma infracţiunilor săvârşite de inculpat un prejudiciu material în suma de 1000 lei, constând în suma de bani sustrasă şi  nerestituită , prejudiciu recunoscut şi de către inculpat . Instanţa reţine că aceeaşi parte vătămată au suferit pe lângă prejudiciul material amintit si un prejudiciu moral generat de suferinţele fizice si psihice la care a fost supusă de către inculpat în noaptea respectiva, aceasta fiind persoană în vârstă de 87 de ani, cu o stare de sănătate precară  , prejudiciu ce poate fi reparat numai prin acordarea în compensaţie a unei sume de bani.

 În consecinţă, constatând că sunt îndeplinite cele patru condiţii ale răspunderii civile delictuale,  în baza art. 14, art.346 Cod Proc. Penală raportat la art 998 şi urm. Cod civil instanţa va obliga inculpatul la plata  sumei de 1000 lei (RON )către partea civilă cu titlu de daune materiale şi la plata sumei de 700 lei cu titlu de daune morale..

Se va dispune plata din fondul Ministerului Justiţiei către B.A.

 Bacău a onorariului pentru avocaţii desemnaţi din oficiu . 

Ca o consecinţă a condamnării,  va fi obligat inculpatul la cheltuieli

judiciare către stat în faza de urmărire penală şi în faza de judecată .

 Pentru aceste motive,

În numele legii,

 H O T Ă R Ă Ş T E:

În baza art. 334 Cod de procedura penală  schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul …….., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. 1,2 lit. b  şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal  cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal  în infracţiunile

prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal si art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal  cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal  , toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

 În baza art.  192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal condamnă pe inculpatul ……., fiul  lui …… şi …,  născut la data de ….. ,în ……jud. Bacău, domiciliat in ……. jud. Bacău, studii - ……, fără  ocupaţie,  recidivist ,  stagiul militar neîndeplinit , CNP-  …….., la o pedeapsă de :

- 4 (patru) ani închisoare  pentru săvârşirea infracţiunii de „ violare de domiciliu”

În baza art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal  cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de :

- 7 ( şapte)  ani închisoare  pentru săvârşirea infracţiunii de „ tâlhărie în formă calificată”

 În baza art. 33 lit. a Cod Penal , art. 34 lit. b Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate şi inculpatul ……. execută pedeapsa cea mai grea de 7 ( şapte)  ani închisoare . 

În temeiul art. 71 Cod Penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a şi lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art.350 Cod procedura penală  menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 Cod Penal  deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive efectuate începând cu data de 08.07.2010,  ora 16,00,  la zi.

În temeiul art. 14 alin.3 litera b şi art.346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 şi urm. Cod Civil admite  acţiunea civilă formulată de  către partea civilă …….  şi obligă pe inculpatul …… la plata sumei de 1.000 lei reprezentând daune materiale şi 700 lei reprezentând daune morale  către această parte.

În temeiul art. 189 Cod procedura penală  dispune plata din fondul Ministerului Justiţiei către B.A. Bacau a câte 200 lei reprezentând onorarii pentru avocaţii desemnaţi din oficiu în faza de urmărire penală şi în faza de judecată(…. şi av. …….

În temeiul art. 191 alin 1 Cod Procedură Penală obligă inculpatul la plata sumei de  700 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, în faza de urmărire penală(300 lei) şi în faza de judecată (400 lei) din care suma de 64 lei se va vira în contul 50414278728 deschis la  Trezoreria Oneşti.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru partea civilă şi de la comunicare pentru inculpat .

Pronunţată în şedinţă publică azi, 04.11.2010

PREŞEDINTE, GREFIER,

.

Domenii speta

Spete similare