Revendicare imobiliara

Prin decizia civila nr. 615/28.09.2012, tribunalul a admis recursul declarat de  recurentul – reclamant A.A., în contradictoriu cu intimatii pârâti D.C., D.M. si M.I.,, a modificat în parte sentinta, în sensul ca a admis actiunea în revendicare formulata de reclamant împotriva pârâtilor si a obligat pe pârâtii D.C. si D.M., sa lase reclamantului în deplina proprietate si pasnica  posesie, suprafata de 445,54 mp teren situat între punctele 101- 102- 108- 107- 106 în anexa 1 la raportul de expertiza întocmit de expert N.L. si pe pârâtul M.I., sa lase  reclamantului în proprietate si pasnica posesie, suprafata de 54,46 mp delimitata de pct. 106- 107- A- B din aceeasi anexa.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre tribunalul a retinut ca prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Alexandria, la 29 martie 2007 sub nr. 1115/740/2007, reclamantul  A.A. a chemat în judecata pe pârâtii D.C., D.M. si M.I. pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa fie obligati sa - i lase în deplina proprietate si pasnica folosinta suprafata de 500 mp teren situat în raza municipiului A, strada D, nr. 342, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 3065 /1977, a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în A, strada D nr. 342 compus din constructie din pamânt batut,  acoperita cu tabla. Terenul aferent constructiei a trecut în proprietatea statului în temeiul dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58 / 1974.

A mai aratat reclamantul ca imobilul casa de locuit cumparat în anul 1977 a fost ocupat de familia sa pâna dupa revolutie, dupa care au demolat constructia si s - au mutat în municipiul Bucuresti.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 480 Cod civil .

În dovedirea actiunii reclamantul a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâtilor si proba cu expertiza tehnica de specialitate, probe încuviintate si administrate de instanta.

Prin întâmpinarea primita la data de 22 mai 2007 pârâtul M.I. a invocat exceptia lipsei sale de calitate procesuala pasiva, motivând ca reclamantul revendica suprafata de 500 mp teren situat în A, strada D,  nr. 342. Mai sustine acest pârât ca prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 1276 / 14. 03. 1996 de BNP S.D., a cumparat terenul în suprafata de 95 mp situat în A, strada D nr. 340, care se învecineaza cu terenul revendicat de reclamant, astfel ca nu are calitate procesuala pasiva în cauza.

Pe fondul cauzei, pârâtul M.I. a solicitat respingerea actiunii reclamantului ca fiind nefondata.

În aparare, pârâtul M.I. a depus contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 1276/14 martie 1996, a solicitat proba cu înscrisuri si cu interogatoriul reclamantului, probe încuviintate si administrate de instanta.

La data de 22 mai 2007 au formulat întâmpinare si pârâtii D.C., D.M., prin care au invocat exceptia lipsei de calitate procesuala activa a reclamantului, deoarece acesta nu poseda titlu de proprietate pentru terenul în suprafata de 500 mp situat în A, strada D, nr. 342, pe care îl revendica.

Pe fondul cauzei, pârâtii au solicitat respingerea actiunii reclamantului.

În aparare, pârâtii au solicitat proba cu înscrisuri, probe încuviintate si administrate de instanta.

Judecatoria Alexandria prin sentinta civila nr. 565 din 17.03. 2008, a respins, ca nefondate, exceptiile privind lipsa calitatii procesuale active a reclamantului A.A., invocata de pârâtii  D.C. si D.M. si lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtului  M.I., invocata de catre pârât, iar pe fond, a respins actiunea în revendicare formulata de reclamant împotriva pârâtilor D.C., D.M. si  M.I., ca nefondata.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale  active a reclamantului A.A., invocata de pârâtii  D.C. si D.M. si cea a lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtul  M.I., instanta de fond a motivat  ca actiunea în revendicare reprezinta acea actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau, cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar, iar prin actiunea de fata, reclamantul invoca un drept de proprietate asupra bunului care,  sustine acesta, se afla în posesia pârâtilor.

Motivele invocate de sustinatorii celor doua exceptii privind calitatea procesuala, sunt de fapt motive ce privesc temeinicia actiunii în revendicare si nu calitatea de parte în proces care presupune existenta  unei identitati cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligatiei ce  formeaza  continutul raportului de drept material dedus judecatii.

Pe fond, actiunea a fost apreciata ca nefondata, întrucât reclamantul nu a reusit sa faca dovada dreptului sau de proprietate asupra terenului revendicat, astfel ca nu se impune  compararea titlurilor.

Prin contractul de vânzare –cumparare nr. 3065/ 12. 12. 1977, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra  casei de locuit, în timp ce terenul aferent a trecut în proprietatea statului ca efect al  dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, prin  urmare, reclamantul nu a fost niciodata proprietarul terenului revendicat.

A mai retinut instanta, ca imobilul casa de locuit a fost demolat din anul 1989, de la acea data pâna în prezent, reclamantul nu a mai avut posesia terenului revendicat si  Decizia nr. 127 din 20.03. 1992, emisa de Prefectura Judetului Teleorman, prin care s –a atribuit reclamantului suprafata de 500 mp teren,  situat în A, strada D, nr. 342, care nu a fost individualizat prin vecinatati, nu constituie titlu de proprietate, ci actul care sta la baza emiterii titlului de proprietate.

De asemenea, instanta a avut în vedere faptul ca prin Decizia nr. 127 i s –a atribuit reclamantului  teren în strada D, nr. 342, fara a se verifica daca acest numar matricol mai exista si daca coincide cu numar matricol din anul 1977, astfel ca,  în lipsa altor elemente de identificare, nu se poate determina care este terenul atribuit reclamantului.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal a declarat recurs reclamantul A.A., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Un prim motiv de recurs a fost acela ca, desi a facut dovada dreptului de proprietate asupra terenului si a posesiei acestuia de catre intimatii  posesori – neproprietari, instanta de fond a respins actiunea, în mod gresit .

Dovada calitatii de proprietar al terenului revendicat, a fost facuta cu contractul de vânzare – cumparare nr. 3065 /1977, contractul de vânzare – cumparare  nr. 1912/1974, contractul de vânzare – cumparare nr. 602 /1968, decizia nr. 127/92, Ordinul nr. 143/2007.

Aceasta calitate nu i –a fost contestata de catre intimatii – pârâti si din raportul de expertiza efectuat în cauza, rezulta  ca acestia detin o parte din terenul proprietatea reclamantului, raportul de expertiza fiind, de asemenea, necontestat de intimatii pârâti.

Atâta timp cât partile detin  acte de proprietate asupra terenului,  instanta de fond trebuia sa compare titlurile si sa constate ca dreptul sau de proprietate este probat cu decizia nr. 127/1992 pe care Comisia locala pentru aplicarea Legii 18/1991 a apreciat-o ca suficienta, fara a mai fi necesara eliberarea titlului de  proprietate.

În consecinta, recurentul–reclamant a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si pe fond,  admiterea actiunii, în sensul obligarii pârâtilor sa – i lase în deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 500 mp teren, conform raportului de expertiza, întocmit de N.L..

În drept au fost invocate dispozitiile art. 304 Cod procedura civila, art. 480 Cod civil , art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18 / 1991 R.

În dovedirea recursului, recurentul reclamant a depus la dosar înscrisuri.

Prin încheierea de sedinta din data de 5.09. 2008, s –a dispus suspendarea judecatii recursului în baza art. 242 alin. 1 Cod procedura civila, masura suspendarii fiind  mentinuta prin încheierea din data de 16 octombrie 2009, prin care s –a constatat ca nu a intervenit perimarea, fata de împrejurarea ca pe rolul  Judecatoriei Alexandria se afla dosarul nr. 1362/740/2008, având ca obiect obligatia de a face si eliberarea titlului de proprietate, privind aceleasi parti si se impune  mentinerea suspendarii cauzei  pâna la solutionarea dosarului mentionat, în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila.

La data de 4.05. 2011, cauza a fost repusa pe rol din oficiu însa fata de împrejurarea ca dosarul nr. 1362 /740/2008 nu a fost solutionat în mod irevocabil, masura suspendarii a fost  mentinuta  prin încheierea de sedinta din data de 3.06.2011.

La cererea recurentului reclamant  A.A. prin  care se învedereaza ca dosarul  care a stat la baza suspendarii a fost solutionat în mod irevocabil, a fost repusa pe rol cauza, prin rezolutia din data de 16.07.2012.

Tribunalul, a apreciat ca recursul este întemeiat.

Cu actul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 3065 din data de 12.12. 1977 de  fostul  Notariat de Stat Judetean Teleorman, recurentul  reclamant A.A. a  facut  dovada ca la data  mentionata mai sus, a cumparat de la  vânzatorii A.P. si A.I., o casa de locuit din pamânt batut, acoperita cu tabla, compusa din trei camere, ocupând o suprafata  construita de 62,79 mp, situata în A, strada D, nr. 342, Judetul Teleorman, terenul aferent locuintei  trecând în proprietatea statului în conformitate cu art. 30 din Legea nr. 58/ 1974.

În urma  aparitiei Legii 18/1991, respectiv prin  Decizia nr. 127 din 20.03. 1992(f. 93-94 dosar fond) emisa de Prefectura Judetului Teleorman si anexa la aceasta decizie, recurentului - reclamant  A.A. i s –a atribuit suprafata de 500 mp teren situat în strada D nr. 340, în  temeiul art. 35 din Legea nr. 18/1991, în  actuala reglementare textul incident în cauza fiind  art. 36 alin(3) din aceeasi lege.

Potrivit textului citat „Terenurile atribuite în folosinta pe durata existentei constructiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, în conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/ 1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si morale, trec în proprietatea actualilor  titulari  ai dreptului de folosinta a terenului,  proprietari ai  locuintelor „.

Atribuirea în proprietate a terenurilor prevazute la art.36 alin (2) –(5), se va face, potrivit art. 36 alin(6), prin Ordinul prefectului” la propunerea  primariilor, facuta  pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor”.

Decizia nr. 127 / 20.03. 1992 a fost  modificata prin Ordinul nr. 143  din 24 mai 2007 emis de Prefectul Judetului Teleorman,  în sensul înscrierii  corecte a adresei  imobilului-teren situat în A, strada D , nr. 342, în loc de 340 cum s –a trecut eronat în anexa la decizie (f. 45 dosar fond).

Întrucât terenul în suprafata de 500 mp atribuit recurentului reclamant în proprietate nu este precis  individualizat, prin sentinta civila nr. 2155 din 16 septembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Alexandria, irevocabila sub acest aspect prin decizia civila nr. 37 R din 14.01. 2011 a Tribunalului Teleorman , sectia civila, s –a dispus completarea Deciziei nr. 127 / 20.03. 1992, modificata prin Ordinul nr.143/ 24.05 2007, în sensul ca s –a stabilit ca imobilul-teren în suprafata de 500 mp situat în A, strada D,  nr. 342 are urmatoarele vecinatati : N -  D.C., D.M., D.V. si M.I., la E – strada D , la S- T.S. la V -  M.I..

Prin aceeasi sentinta, s –a retinut ca recurentul – reclamant a urmat procedura speciala de constituire a dreptului de proprietate prevazuta de normele legale, fiindu-i atribuit în proprietate terenul în suprafata de 500 mp prin Decizia Prefectului nr. 127 /92 modificata prin Ordinul nr. 143 /2007 care reprezinta titlul de proprietate potrivit dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 18 / 1991, nefiind necesara eliberarea titlului de proprietate.

Intimatii pârâti D.C. si D.M., prin întâmpinarea formulata  au pretins un drept de proprietate asupra terenului  în suprafata de 500 mp revendicat de recurentul reclamant  A.A., invocând mai multe acte de  vânzare-cumparare, succesive.

Astfel, prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 521/ 19.01. 1995, M.M. i –a vândut  lui M.A. imobilul situat în A, strada D , nr. 340, M.A. a vândut la rândul sau imobilul situat la aceeasi adresa, SC” D & P „SCS, cu contractul de vânzare – cumparare, autentificat sub nr. 8048 din 11.08. 1995 si  societatea a vândut imobilul respectiv,  intimatilor pârâti D.C. si D.M., în baza contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2804/ 19.07. 2004.

Ca urmare a lipsei calitatii de proprietar a înstrainatorului M.M. constatata prin sentinta civila nr. 4394 din 2 noiembrie 2011 pronuntata de Judecatoria Alexandria, definitiva si irevocabila, s –a constatat nulitatea absoluta  partiala a contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 521 din  19.01. 1995, cu privire la terenul în suprafata de 560 mp situat  în strada D nr. 340.

Prin urmare, la înstrainarile succesive ale terenului, a stat un act  de proprietate care  nu provenea de la adevaratul proprietar si pe de alta parte imobilul ce face obiectul acestor vânzari este situat în A, strada D, nr. 340, în timp ce imobilul revendicat de recurentul - reclamant  este situat în strada D, nr. 342 asa cum rezulta atât din actul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 3065/12.12. 1977, cât si din Ordinul nr. 143 /24.05. 2007 eliberat de Institutia Prefectului Judetului Teleorman.

Faptul ca imobilul detinut de intimatii pârâti D.C. si D.M. este diferit de cel revendicat de catre recurentul –reclamant  reiese si din dispozitia nr. 481 din 20.03. 2007 eliberata de Municipiul A, prin care s –a atribuit numarul  postal 338 imobilului  proprietatea intimatului D.C.,  acelasi numar având si imobilul cumparat de intimatii pârâti de la N.D.L. prin contractul  de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 398 /28.02. 2006.

Prin urmare, fata de înscrisurile invocate, s-a retinut ca recurentul reclamant  A.A., a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra terenului revendicat care, asa cum rezulta  din raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de N.L., raport care nu a fost contestat de catre parti, este ocupat de intimatii D.C. si D.M., în suprafata de 445,54 mp si de intimatul pârât M.I. în suprafata de 54,46 mp., astfel ca în raport cu art. 312 alin(3) raportat la art.304 pct. 9 Cod procedura civila, recursul a fost admis.

Domenii speta

Spete similare