Asigurări sociale – salariu cu spor acord global - includere în baza de calcul a pensiei

Pornind de la premisa corectă că veniturile care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislaţiei anterioare nu pot participa la evaluarea punctajului mediu anual în condiţiile Legii nr. 19/2000 (întrucât nu au fost făcute virări din aceste câştiguri la bugetul asigurărilor sociale), instanţa va reţine că această ipoteză nu se aplică în mod abstract şi cu caracter general, urmând a se statua, în fiecare caz în parte, dacă veniturile asiguratului au beneficiat de deducerea cotei de contribuţie la acest buget.

O.U.G. nr. 4/2005

Legea nr. 57/1974

Decretului nr.389/1972

Legea nr. 3/1977

Asupra prezentei acţiuni, constată:

Reclamanta M.E. a chemat în judecată  pe pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CONSTANŢA, solicitând instanţei – astfel cum s-a menţionat şi prin precizările şi completările formulate la termenul din 29.01.2010 –  ca,  prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige instituţia pârâtă la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor sale de pensie, cu includerea în baza de calcul  şi a veniturilor menţionate  în rubrica „salariu cu spor acord global”, conform adeverinţei nr. 1326/15.10.2009 emisă de S.C. Proiect S.A.; cu cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.

 În considerente s-a arătat că la recalcularea drepturilor de pensie nu s-au luat în considerare toate veniturile pentru care fostul angajator – S.C. PROIECT S.A. –  a plătit contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale, astfel cum rezultă din adeverinţa menţionată, în sensul că au fost valorificate sumele reprezentând salariu lunar şi sporul de vechime, dar au fost ignorate veniturile consemnate sub titulatura ,,salariu cu spor acord global’’.

Prin întâmpinare, pârâta C.J.P. Constanţa a solicitat respingerea acţiunii, în considerarea dispoziţiilor cuprinse în anexa O.U.G. nr. 4/2005, care exclude sporul de acord global din categoria veniturilor salariale care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare.

S-a solicitat să se înlăture apărările privitoare la plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale pentru aceste sume, întrucât acest fapt nu este de natură a atrage fructificarea automată a acestor sporuri, iar contribuţia la pensia suplimentară a fost calculată şi reţinută la nivelul salariului tarifar.

În raport de susţinerile părţilor, de probele administrate şi de temeiurile în drept aplicabile în speţă, vor fi avute în vedere următoarele considerente:

Reclamanta a prezentat la Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, în vederea recalculării drepturilor de pensie,  adeverinţa nr. 1326/15.10.2009 emisă de S.C. Proiect S.A  prin care s-a atestat de către fostul angajator cuantumul drepturilor salariale plătite în perioada august 1973 – decembrie 1994, astfel cum s-au regăsit în statele de plată originale şi cum au fost evidenţiate, pe rubrici şi coloane, în documentul arătat. 

 Angajatorul a menţionat că sporul de acord este evidenţiat împreună cu salariul aferent în coloana ,,salariu cu spor de acord’’ din statul de plată, pentru care unitatea a reţinut şi virat contribuţia de asigurări sociale.

S-a mai menţionat că sporul de acord a fost plătit ,,în sumă globală’’ adăugată la salariul tarifar conform Legii nr. 57/1974, art. 117 alin. 3.

Potrivit acestui text, ,,În activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de cercetători sau proiectanţi îşi asumă răspunderea de a efectua şi finaliza o cercetare sau un proiect, într-un anumit termen, pentru care primeşte o sumă globală, stabilită în contract, în condiţiile prevăzute de lege. Această formă de retribuire se va aplica îndeosebi pentru crearea şi introducerea în producţie a unor tehnologii sau produse noi, perfecţionarea şi modernizarea celor existente, proiectarea obiectivelor de investiţii şi va cuprinde întreg ciclul cercetare-proiectare şi aplicarea în producţie a rezultatelor obţinute până la atingerea parametrilor stabiliţi. În contract se prevăd termenele, parametrii sau indicatorii tehnico-economici care trebuie obţinuţi, condiţiile de calitate, sumele totale pentru retribuire şi alte condiţii. Sumele pe lucrări pentru retribuirea personalului din cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare se vor stabili, pe bază de norme de muncă pe unităţi fizice, pe categorii de lucrări. Personalul care lucrează în acord global primeşte, pe parcursul executării lucrărilor, avansuri lunare reprezentând 80% din retribuţia tarifară. Avansurile cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe lucrare. La predarea obiectivelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului în funcţie de contribuţia acestora. Din suma cuvenită fiecăruia se reţine o parte de 10%, care se restituie după aplicarea în producţie sau intrarea în funcţiune a obiectivului respectiv şi realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuţi în proiecte sau în documentaţia tehnică, iar cealaltă parte, de 90%, se plăteşte după ce în prealabil s-au scăzut avansurile primite, dacă au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în contract.’’

Prin urmare, actul normativ impunea, ca modalitate preponderentă de plată a muncii personalului cu activitate în domeniile vizând cercetarea ştiinţifică, ingineria tehnologică şi proiectarea ( ultimul fiind domeniul de activitate al reclamantei ), retribuirea în acord global, ceea ce presupunea salarizarea angajaţilor în funcţie de realizările profesionale lunare.

Această situaţie nu excludea, însă, aplicarea Decretului nr.389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat, care prin textul art. 1 impunea fostelor unităţi socialiste de stat şi tuturor persoanelor juridice să vireze la bugetul asigurărilor sociale o contribuţie de 15% asupra ,,câştigului brut realizat de personalul lor salariat’’.

Prin urmare, retribuirea în acord global era diferită de salarizarea cu retribuţia tarifară prin elementele definite în art. 117 alin. 3 din Legea nr. 57/1974, fiind însă neechivoc faptul că drepturile obţinute în acest mod de personalul din proiectare era supus plăţii contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, iar nu exceptat de la această obligaţie legală, conform art. 2 din Decretul nr. 389/1972.

În egală măsură, art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat prevedea că: ,,Dreptul la pensia de asigurări sociale este recunoscut tuturor cetăţenilor ţării care au desfăşurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă şi pentru care unităţile socialiste au depus contribuţia prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat.

Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuţiile pe care le plătesc unităţile socialiste, precum şi din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat.’’

Aceeaşi obligaţie legală impusă angajatorului s-a regăsit şi în prevederile Legii nr. 49/1992, care a modificat şi completat Decretul nr. 389/1972.

Toate aceste acte normative au fost abrogate la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Principala apărare formulată de instituţia pârâtă se raportează la prevederile cuprinse în Anexa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, care într-o menţiune finală consemnează că ,,Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:

   -  formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale’’.

Pornind de la premisa corectă că veniturile care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislaţiei anterioare nu pot participa la evaluarea punctajului mediu anual în condiţiile Legii nr. 19/2000 (întrucât nu au fost făcute virări din aceste câştiguri la bugetul asigurărilor sociale), instanţa va reţine că această ipoteză nu se aplică în mod abstract şi cu caracter general, urmând a se statua, în fiecare caz în parte, dacă veniturile asiguratului au beneficiat de deducerea cotei de contribuţie la acest buget.

La această concluzie s-a raportat şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională în analiza excepţiei de neconstituţionalitate a menţiunii de la pct. IV din anexa O.U.G. nr. 4/2005, reţinându-se în esenţă prin decizia nr. 736/24.10.2006 ( publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 4/04.01.2007 ) că aceste dispoziţii nu modifică, cu caracter retroactiv, legislaţia anterioară şi că ,,verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare, s-au încasat sau nu contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului mediu anual şi dacă sau nu aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete’’.

Ori, în speţă, fostul angajator a emis o adeverinţă certificată în condiţiile O.U.G. nr. 4/2005, prin care a menţionat că s-au reţinut şi virat contribuţiile pentru asigurări sociale şi pensie suplimentară prin raportare la întreg venitul brut realizat lunar, care include aşadar şi salariul cu sporul de acord global.

Pentru toate aceste considerente, va fi admisă acţiunea, în sensul că pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CONSTANŢA va fi obligată să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantei, cu includerea în baza de calcul şi a veniturilor menţionate  în rubrica „salariu  cu spor acord global”, conform adeverinţei nr. 1326/15.10.2009 emisă de S.C. Proiect S.A.

Domenii speta

Spete similare