Actiuni in anulare

JUDECĂTORIA BACĂU

SENTINŢA CIVILĂ NR. 6889/29.06.2010

ACŢIUNE ÎN CONSTATARE

Deliberând asupra cauzei civile de faţă reţine:

 Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 24.04.2009,  reclamanţii VC , V S  şi V I  au chemat în judecată pe pârâţii  BV şi B E solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare-cumpărare nr.1642/15.10.2008 cu privire la terenul în suprafaţă de 468 mp, situat în B, str. V, nr. , având număr cadastral , cu vecinii N- D P , S- prop. Vl, E- C P , V- str. V..

 În motivare, reclamanţii au arătat că între V Ş , autorul lor, şi pârâtul B R  s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un teren în suprafaţă de 468 mp şi cota de 5/8 din casa situată pe acel teren, cu toate că la data înstrăinării vânzătorul era cu privire la teren proprietar tot pentru cota de 5/8, actul fiind deci lovit de nulitate. S-a mai susţinut că terenul a fost dat gratuit în folosinţă prin Decizia nr.302/2.07.1959 a Sfatului Popular soţilor V S  şi E,  iar prin Ordinul nr.121/30.07.1993, teren a fost atribuit în proprietate celor doi soţi. Întrucât V E a decedat la 29.12.2004 au rămas ca moştenitori legali reclamanţii şi pârâta V R E , cu cote egale de 3/16 şi soţul supravieţuitor, V Ş  cu o cotă de 4/16, în total 5/8. Deşi nu era proprietar exclusiv al terenului de 468 mp, numitul V Ş a înstrăinat întreg terenul.

În drept  s-au invocat dispoziţiile art.948 şi 966-968 C.civ.

 În dovedire, reclamanţii au depus la dosar, în copie: contractul de vânzare-cumpărare nr.1642/….Ordinul Prefectului nr.121/30.07.1993, acte de stare civilă, Decizia nr.302/2.07.1958,  certificatul de moştenitor nr.60/….

Acţiunea a fost legal timbrată.

Pârâţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.1642/…s-a avut în vedere certificatul de moştenitor nr.60/….prin care s-a dezbătut succesiunea după defuncta VE, din masa succesorală a acesteia făcând parte doar cota de ? dintr-o casă de locuit, terenul în litigiu fiind proprietatea exclusivă a înstrăinătorului. Mai mult acţiunea reclamanţilor prin care aceştia au solicitat anularea certificatului de moştenitor nr.60/… a fost respinsă de instanţă prin SC nr.8047/... Au depus în susţinere SC nr.8047/.., pronunţată de Judecătoria Bacău

 În cursul judecăţii, a fost administrată proba cu înscrisuri.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

Reclamanţii VC, VŞ, VI şi pârâta VE sunt fiii numiţilor V Ş şi VE

Autorii părţilor, prin Decizia nr.302/2.07.1958 au primit în mod gratuit şi în folosinţă veşnică suprafaţa de 494 mp din parcelarea cartierului 1 M.din B. Ulterior, prin Ordinul Prefectului nr.121/30.07.1993 se atribuie lui V Ş, căsătorit cu E, suprafaţa de 468 mp în proprietate, în condiţiile prevăzute de art.35 din Legea nr.18/1991.

La data de 28.12.2004, decedează numita VE, fiind dezbătută succesiunea de către moştenitorii acesteia. Astfel, se eliberează certificatul de moştenitor nr.60/.., prin care s-a stabilit ca făcând parte din masa succesorală cota de 1/2 din una casă situată în Bacău, str. V, nr.54, jud. B, restul cotei de ? aparţinând soţului supravieţuitor V Ş. Prin acelaşi certificat de moştenitor s-a stabilit că moştenitorilor VC, V Ş ,  V I şi  RE, în calitate de fii le revine câte 3/16 din succesiunea mamei, iar soţului supravieţuitor 4/16.

Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1642/15.10.2008, numitul V Ş înstrăinează pârâtului B R  imobilul proprietatea sa, situat în B, str. V, nr.54, jud. B, respectiv, suprafaţa totală de 468 mp teren curţi construcţii (la măsurători 494,43 mp) împreună cu cota indiviză de 5/8 din una casă de locuit. S-a menţionat în contract că terenul a fost dobândit de către vânzător conform Legii nr.18/1991, prin Ordinul Prefectului nr.121/30.07.1993, iar cota de 5/8 din casă prin edificare cu aportul egal al soţiei VE, restul cotei de 3/8 din construcţie aparţinând reclamanţilor şi pârâtei RE

În speţă, reclamanţii solicită să se constate nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1642/…pentru suprafaţa de 468 mp, pe motiv că aceasta nu era proprietatea exclusivă a vânzătorului, acesta deţinând doar cota de 5/8 din bun, restul cotei aparţinând reclamanţilor şi pârâtei VE

Instanţa reţine că este adevărat că reclamanţii au solicitat anularea acestui certificat de moştenitor cu privire la terenul în suprafaţă de 468 mp pe motiv că acesta nu  a fost inclus în masa succesorală, dar prin SC nr.8047/12.10.2009, pronunţată de Judecătoria B, acţiunea  a fost respinsă reţinându-se că omisiunea notarului de a trece în masa succesorală şi acest imobil nu reprezintă un motiv de nulitate, părţile având posibilitatea de a se adresa biroului notarial cu o cerere în baza art.86 şi 87 din Legea nr.36/1995, pentru a obţine un supliment la certificatul de moştenitor. Mai mult, la dezbaterea succesiunii după VE au fost prezenţi toţi moştenitorii acesteia, inclusiv reclamanţii, în încheierea notarului public ZH consemnându-se că masa succesorală se compune din cota indiviză de ? din una casă (…), situată pe terenul proprietatea soţului supravieţuitor V Ş, conform deciziei nr.302/2.07.1958 eliberată de Sfatul popular al Oraşului Bacău, încheiere semnată de părţile implicate, inclusiv de reclamanţi.

Potrivit art. 948 C.civ, condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt:

1. capacitatea de a contracta;

2. consimţământul valabil al părţii ce se obligă;

3. un obiect determinat;

4. o cauză licită.

Conform art. 966 C.civ obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect,  art. 967 C.civ. prevede: convenţia este valabilă, cu toate că cauza nu este expresă. Cauza este prezumată până la dovada contrarie, iar art. 968 C.civ: cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice.

Instanţa constată că într-adevăr Ordinul Prefectului nr.121/30.07.1993, prin care terenul în litigiu a fost atribuit în proprietate numitului VŞ, fiind emis în timpul căsătoriei, face din acest teren un bun comun al soţilor, dar în speţă, nu ne aflăm în prezenţa nici unuia dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de dispoziţiile legale mai sus enunţate şi invocate de reclamanţi ca şi temei de drept al acţiunii formulate.

Astfel împrejurarea că s-ar fi înstrăinat de autorul reclamanţilor un teren care nu era proprietatea exclusivă a acestuia, ci era teren în indiviziune, nu echivalează cu o cauză falsă sau ilicită a contractului de vânzare-cumpărare, ci ne aflăm în prezenţa unui contract prin care unul dintre coindivizari, fără acordul celorlalţi, a înstrăinat un bun în materialitatea sa, valabilitatea acestui contract depinzând de rezultatul partajului.

 Mai exact, ne aflăm în situaţia în care, vânzătorul, în loc să dispună de cota sa ideală de drept, înstrăinează în natură, în materialitatea sa bunul aflat în coproprietate. Într-o astfel de situaţie, pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra terenului înstrăinat, oricare dintre reclamanţi poate cere ieşirea din indiviziune asupra acestuia, soarta contractului de vânzare-cumpărare, validitatea sa, depinzând de rezultatul partajului:

- dacă bunul aflat în indiviziune şi care  a format obiectul înstrăinării este atribuit la partaj copărtaşului – înstrăinător, atunci contractul rămâne valabil, iar dreptul cumpărătorului se consolidează retroactiv, deoarece împărţeala are caracter declarativ, vânzătorul (sau moştenitorii săi), devenind proprietar exclusiv în mod retroactiv.

- dacă bunul înstrăinat este atribuit altui copărtaş, actul de

înstrăinare devine ineficace, adică va fi desfiinţat retroactiv pentru lipsa calităţii de proprietar al vânzătorului, aplicându-se regulile ce guvernează vânzarea lucrului altuia.

În schimb, reclamanţii nu pot cere constatarea nulităţii sau anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1642/…, ei  fiind străini de  convenţie, dar drepturile lor pot fi apărate pe calea acţiunii de partaj.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

 Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

1

Domenii speta

Spete similare