Obligarea paratului sa permita reclamantului sa se racordeze la instalatia de apa ce trece pe terenul proprietatea reclamantului

INSTANTA

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. x/189 din 3.02.2010, reclamantul BIa chemat in judecata paratul P Gh. I, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

-sa fie obligat paratul sa permita reclamantului sa se racordeze la instalatia de apa ce trece pe terenul proprietatea reclamantului, din satul M, com. P, jud.V sau, in cazul contrar sa fie obligat paratul sa plateasca reclamantului despagubiri.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca paratul a efectuat o aductiune de apa potabila care trece si pe terenul proprietatea reclamantului din intravilanul satului M, com. P, jud. V. Reclamantul doreste sa se conecteze la aceasta conducta de apa, insa paratul nu ii permite reclamantului sa foloseasca apa adusa prin  conducta aratata.

In dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar copia titlului de proprietate nr. 24.12.2002 si a folosit proba cu martori.

La primul termen de judecata din 18.03.2010, paratul P Gh. I a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului, deoarece el, paratul, a facut aductiunea de apa inainte de anul 1989, iar apa care trece prin conducta este folosita de parat in gospodarie, pentru uz personal si pentru animale. In momentul in care a facut aductiunea de apa, paratul a avut acordul C.A.P. P, care era proprietara terenului prin care trecea conducta de apa. Ulterior, dupa intrarea in vigoare a legii fondului funciar, i s-a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate pentru terenul pe care trece o parte a conductei de apa, situatie pe care reclamantul a acceptat-o. De la data construirii aductiunii, paratul a folosit-o continuu, pana in urma cu aproximativ 2 ani de zile, cand fiul reclamantului a oprit apa, situatie care a generat si un proces intre parat si fiul reclamantului. Paratul a mai aratat ca aductiunea de apa este destinata pentru uzul unei singure gospodarii, iar nu a doua gospodarii, debitul apei fiind mic, mai ales in perioada verii.

La acelasi termen, paratul P Gh. I a formulat cerere reconventIala, prin care a solicitat sa se constate ca el are un drept de servitute cu privire la suprafata de teren, proprietatea reclamantului, aferenta instalatiei de apa construita de parat.

In motivarea cererii reconventIale, paratul-reclamant a aratat ca el a construit aductiunea de apa, cu acordul C.A.P. P, care atunci era proprietara terenului, aductiunea de apa a fost folosita de parat mai bine de 30 de ani, iar reclamantul nu a ridicat obiectiuni.

Deoarece prin cererea de chemare in judecata reclamantul nu a precizat care este cunatumul despagubirilor ce solicita sa-i fie platite de catre parat, instanta a pus in vedere reclamantului sa precizeze cuantumul despagubirilor - incheierea de sedinta din 18.03.2010- fila 14 dosar.

Urmare a acestei solicitari, reclamantul a depus la dosar precizarile scrise (fila 23 dosar) prin care a aratat ca renunta la judecata cererii prin care a solicitat plata despagubirilor.

Paratul-reclamant a folosit in proces proba cu martori.

La dosarul cauzei a fost atasat, cu titlu de proba, dosarul civ. nr.02.2009 al Judecatoriei B, in care a fost pronuntata sentinta civ. nr. 3.06.2009.

Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:

In perioada in care exista Cooperativa agricola de productie din satul M, si cu acordul conducerii acesteia, paratul P Gh. I a facut o aductiune de apa potabila, care consta intr-o teava de plastic prin care trece apa potabila. Aceasta aductiune de apa preia apa dintr-un izvor din extravilanul satului M, in continuare trece printr-o suprafata de teren din extravilanul satului M, dupa care intra in intravilanul satului M si ajunge in curtea casei paratului din acelasi sat. 

In perioada in care paratul a efectuat aductiunea de apa, terenul prin care trece conducta de aductiune a apei se afla in patrimoniul C.A.P. M si nu era atribuit in folosinta vreunui membru cooperator.

Dupa intrarea in vigoare a legii fondului funciar, terenul prin care trece conducta de aductiune a apei a fost atribuit in proprietate fostilor proprietari, astfel ca in prezent aceasta conducta trece prin terenurile agricole din extravilanul satului M, proprietatea numitilor N, C, H,G, precum si pe terenul din intravilanul satului M, atribuit in proprietate reclamantului Bahna I prin titlul de proprietate nr. 24.12.2002. In continuare, de la terenul proprietatea reclamantului, conducta cu apa trece prin pamantul ce constituie o parte din drumul satului M si apoi ajunge in curtea casei paratului P Gh. I din acelasi sat.

Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de instanta (filele 12-13 dosar), reclamantul BIa aratat ca, in perioada in care paratul P Gh. I a facut aductiunea de apa, terenul care astazi este proprietatea reclamantului era de categoria arabil si pe acest teren nu se afla nicio o constructie. Atunci cand paratul facea lucrarile de aductiune a apei (adica sapa un sant), reclamantul a fost de acord cu aceasta actiune a paratului. Reclamantul a precizat ca aductiunea de apa s-a facut in perioada Revolutiei din decembrie 1989. Reclamantul a mai aratat ca, in anul 2007, pe terenul proprietatea sa din intravilanul satului M, fiul reclamantului, TL, a construit o casa de locuit, iar el, reclamantul, locuieste intr-o alta casa din acelasi sat, fara ca prin curtea casei reclamantului sa treaca aductiunea de apa facuta de parat.  La data la care a fost pus in posesia terenului din intravilanul satului M, reclamantul cunostea ca prin acest teren trecea conducta de apa instalata de parat si nu a ridicat nicio pretentie la comisia de fond funciar. Reclamantul a sustinut ca aductiunea de apa necesita interventii din partea paratului, adica teava prin care este adusa apa se infunda o data-de 2 ori pe an, si pentru a afla unde este locul defectiunii, paratul intra pe terenul reclamantului si sapa pana identifica locul defectiunii. Reclamantul a permis paratului sa intre pe terenul sau, al reclamantului, insa paratul nu permite reclamantului sa ia apa din conducta.

Reclamantul a precizat ca solicita fie ca paratul sa-i permita sa ia apa din conducta, fie ca paratul sa ridice conducta de pe terenul reclamantului.

Prin cererea inregistrata la Judecatoria B cu nr. 394/189/3.02.2009, P Gh. I a chemat in judecata paratul TL, solicitand sa fie obigat paratul sa efectueze reparatii la reteaua de apa proprietatea sa, pe cheltuiala sa, iar in situatia in care paratul nu va executa aceasta reparatie, sa fie autorizat reclamantul P Gh. I sa o execute pe cheltuiala paratului.

In motivarea cererii, P Gh. I a aratat ca in toamna anului 2008 paratul TL a intervenit asupra aductiunii de apa, taind conducta, si l-a lasat pe reclamant fara apa.

Pentru solutIarea cauzei ce a facut obiectul dosarului nr. 189/2009, s-a efectuat o expertiza th. judiciara in constructii, prin care s-au stabilit urmatoarele:

-aductiunea de apa potabila consta intr-o captare de apa de tip dren, amplasata  in proprietatea numitului Carp Stefan, la aproximativ 18 m de un drum de exploatare;

-la capatul de sud al drumului, pe terenul proprietatea reclamantului exista un rezervor de colectare;

-reteaua de aductiune a apei porneste din rezervorul de colectare, parcurge 10 proprietati particulare de aprox. 550 m, pe drumul satesc parcurge aprox. 450 m si ajunge pe terenul proprietatea reclamantului;

-reteaua de aductiune a apei este ingropata in pamant, la 0,80 m.;

-reteaua de aductiune a apei trece prin fata casei construita de TL la distanta de 6,30 m, in limita terenului imprejmuit cu gard de catre TL.

In cuprinsul raportului de expertiza s-a consemnat si sustinerea lui P Gh. I, conform careia el a facut aductiunea de apa in anul 1980.

Prin acelasi raport de expertiza, s-a mai retinut ca la data efectuarii expertizei reteaua de apa proprietatea lui P Gh. I nu era functIala deoarece TL a sapat o groapa de 1,50x1,70x0,80 m, in care acesta a pus un bidon de plastic cu capacitatea de 60 litri, prevazut cu preaplin, astfel ca sa poata lua apa din conducta reclamantului, iar pentru refacerea continuitatii conductei de aductiune sunt necesare lucrari in valoare de 430 lei.

SolutIand cauza nr. 189/2009, Judecatoria B a pronuntat sentinta civ. nr. 3.06.2009, prin care a fost admisa cererea formulata de P Gh. I impotriva paratului TL si a fost obligat paratul TL sa efectueze reparatii la reteaua de apa proprietatea lui P Gh. I, iar in situatia in care paratul nu va executa aceasta reparatie, a fost autorizat P Gh. I sa efectueze reparatia, pe cheltuiala paratului.

In considerentele sentintei civ. nr. 1660/3.06.2009, s-a retinut ca, in toamna anului 2008, LTL a intervenit asupra conductei de apa, a sapat o groapa de 1,50 x 1,70 x 0,80 m, a pus un bidon de plastic cu prea plin pentru a lua apa si din cauza acestei interventii apa nu a mai ajuns la proprietatea reclamantului.

Sentinta civ. nr. 1660/3.06.2009 a Judecatoriei B a ramas irevocabila prin decizia civ. nr. 148/A/8.12.2009 a Tribunalului V, prin care a fost respins apelul declarat de TL.

La termenul de judecata din 15.04.2010, paratul P I a aratat ca sentinta civ. nr. 1660/3.06.2009 a Judecatoriei B nu a fost pusa in executare - incheierea de sedinta din 15.04.2010, fila 30 dosar.

In prezenta cauza a fost audiat martorul PC, propus de reclamant, martor care a declarat ca aductiunea de apa a fost realizata de catre P Gh. I prin anii 1985-1988, in perioada cand exista cooperativa agricola de productie.

Martorul DD, propus de reclamant, a declarat ca aductiunea de apa a fost facuta de P Gh.I cu vreun an-doi inainte de Revolutia din decembrie 1989. Martorul a mai declarat ca in satul M sunt vreo 15 fantani cu apa potabila si vreo 5-6 cismele, iar pentru a ajunge la cea mai apropiata fantana fata de locuinta sa, reclamantul are de mers vreo 150 m.

Martorul SG, propus de parat, a declarat ca aductiunea de apa a fost facuta de catre parat in anul 1980. Debitul apei prin aceasta aductiune este mic si acesta este motivul pentru care paratul nu permite reclamantului sa ia apa din conducta.

Prin adresa nr. 1334/20.04.2010, Primaria com. P, jud. V a comunicat instantei ca nu detine informatii cu privire la construirea aductiunii de apa la imobilul proprietatea paratului P Gh. I din satul M, com. P.

Pentru stabilirea datei la care a fost efectuata aductiunea de apa, la solicitarea paratului P Gh. I a fost suplimentat probatoriul prin audierea a inca doi martori.

Astfel, martorii CC si HH, propusi de parat, au declarat ca aductiunea de apa a fost facuta de catre parat in anul 1975. MV a sustinut ca isi aminteste cu exactitate data instalarii aductiunii de apa, deoarece izvorul de unde este captata apa este amplasat pe terenul proprietatea sa. Martorul HH a sustinut ca isi aminteste cu exactitate data instalarii aductiunii de apa deoarece si el a lucrat la aceasta aductiune de apa.

Declaratiile date de martorii CC si HH sunt apreciate ca relevante, urmand sa fie retinute in solutIarea cauzei.

Declaratiile celorlalti martori, privitoare la data la care a fost facuta aductiunea de apa, raman lipsite de relevanta, deoarece nu au indicat data precisa la care a fost facuta aductiunea de apa. 

Conform art. 576 din Codul civil, „Servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilizarea unui imobil avand alt stapan”.

Astfel, raportat prevederilor art. 622 din Codul civil, in cauza de fata este vorba de servitutea de apeduct, care implica dreptul unei persoane de a aduce apa prin conducte, peste terenul proprietatea altei persoane.

Alineatul 2 al articolului 622 din Codul civil prevede ca servitutea de apeduct este o servitute continua, deoarece pentru exercitiul ei nu este necesar ca omul sa faca acte succesive si repetate de uz.

Potrivit alineatului 3 al aceluiasi articol, servitutile sunt aparente si neaparente.

Servitutile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrari exterioare, fiind posibila observarea lor de catre titularul fondului aservit.

Servitutile neaparente sunt acelea care n-au semn exterior de existenta a lor.

Literatura juridica a aratat ca in functie de imprejurari o servitute poate fi aparenta sau neaparenta; ceea ce face ca servitutea sa fie aparenta sau neaparenta depinde de felul in care ea se exercita, adica depinde de circumstantele de fapt.

Conform art. 620 din Codul civil, modalitatile de constituire a servitutilor prin fapta omului sunt urmatoarele: prin titlu; prin uzucapiune; prin destinatia proprietarului.

Din probele administrate rezulta ca aductiunea de apa a fost facuta de paratul P I in absenta unei convetii care sa fi intervenit intre el si reclamant, deoarece, in perioada cand s-a facut aductiunea de apa, terenul, care acum este proprietatea reclamantului, se afla la C.A.P.  Ca urmare aductiunea de apa nu s-a facut in baza unui „titlu”.

Aductiunea de apa nu a fost facuta nici prin „destinatia proprietarului”, deoarece, la data cand s-a efectuat aductiunea de apa, terenul proprietatea paratului P I se afla in posesia sa, a paratului, in timp ce terenul care acum este proprietatea reclamantului se afla la C.A.P.

Jurisprudenta a stabilit ca servitutea se poate constitui prin „destinatia proprietarului” numai in cazul in care ambele imobile (cel dominant si cel aservit) au constituit, initial, un singur fond, apartinand aceluiasi proprietar.

Or, cele doua fonduri apartineau unor proprietari didferiti, astfel ca paratul nu a dobandit un drept de servitute de aductiune de apa nici prin „destinatia proprietarului”.

Ramane sa fie analizata cea de-a treia modalitate de dobandire a servitutii, anume modalitatea uzucapiunii.

Cu privire la aceasta modalitate, art. 623 din Codul civil prevede ca „Servitutile continue si aparente se dobandesc prin titlu sau prin posesiune de 30 de ani”. Pentru a opera uzucapiunea, posesia trebuie sa intruneasca toate conditiile prev. de art. 1847 din Codul civil.

Art. 1847 Cod civil, prevede ca posesia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie continua, neintrerupta, netulburata, publica, sub nume de proprietar si neechivoca.

Potrivit art. 1864  alin.1 lit.a din Codul civil, „Este o intrerupere naturala a prescriptiei atunci cand posesorul este si ramane lipsit in curs mai mult de un an, de folosinta lucrului, sau de catre vechiul proprietar sau de catre o a treia persoana”.

In cauza de fata, posesia paratului P Gh. I asupra aductiunii de apa a fost intrerupta in toamna anului 2008, prin faptul ca TL a intervenit asupra aductiunii, taind conducta si lasandu-l pe reclamant fara apa. Aceasta situatie a durat mai mult de un an, deoarece a inceput din toamna anului 2008 (cum sustine paratul) si a continuat pana in prezent.

Conform art. 1867 din Codul civil, intreruperea, fie civila, fie naturala, sterge cu totul orice prescriptie inceputa inaintea sa.

Potrivit declaratiilor martorilor CC si HH, audiati la propunerea reclamantului, P Gh. I a facut aductiunea de apa in anul 1975.

Rezulta astfel ca, in toamna anului 2008, cand TL a intrerupt aductiunea de apa a paratului, se implinise termenul de 30 de ani, termen in cadrul caruia paratul P Gh. I a dobandit, prin prescriptie achizitiva, servitutea de apeduct (aductiune de apa). 

Pentru aceste considerente, cererea reconventIala prin care paratul-reclamant  P Gh. I a solicitat sa se constate ca el are un drept de servitute cu privire la suprafata de teren, proprietatea reclamantului, aferenta instalatiei de apa construita de parat, este intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, se va constata ca paratul-reclamant P Gh. I a dobandit, prin prescriptia achizitiva de 30 de ani, un drept de servitute aupra suprafetei de teren, proprietatea reclamantului BB, situata in intravilanul satului M, com. P, jud. V, aferenta instalatiei de aductiune a apei construita de paratul-reclamant P Gh. I.

Privitor la cererea prin care reclamantul BIa solicitat ca paratul sa-i permita reclamantului sa ia apa de la aductiunea de apa a paratului, din probele administrate rezulta ca aductiunea de apa nu poate deservi decat o singura gospodarie, debitul apei din conducta fiind mic, mai ales in perioadele de vara.

In aceste conditii, cererea prin care reclamantul BIa solicitat ca paratul sa-i permita reclamantului sa ia apa de la aductiunea de apa a paratului va fi respinsa ca neintemeiata.

Privitor la cererea prin care reclamantul a solicitat ca paratul sa-i plateasca reclamantului despagubiri, in temeiul art. 246 Cod.proc.civ. se va lua act ca, la termenul din 1.04.2010, reclamantul a renuntat la judecata acestei cereri.

Privitor la cererea prin care reclamantul a solicitat ca paratul sa ridice de pe terenul sau aductiunea de apa, fata de imprejurarea ca paratul P Gh. I a dobandit dreptul de servitute asupra terenului proprietatea reclamantului, pe care trece aductiunea sa de apa, aceasta cerere este neintemeiata, urmand sa fie respinsa.

Potrivit art.274 alin.1 Cod.proc.civ., se va respinge cererea prin care reclamantul BIa solicitat plata cheltuielilor de judecata.

Paratul-reclamant P Gh. I a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma de 460 lei (10 lei taxa judiciara de timbru si 450 lei onorariu avocat).

Potrivit art. 274 alin.1 Cod.proc.civ., reclamantul BIva fi obligat sa plateasca paratului-reclamant P Gh. I cheltuielile de judecata pe care acesta le-a efectuat in proces.

Reclamantul a timbrat actiunea cu 19,3 lei taxa judiciara de timbru si cu 0,3 lei timbru judiciar.

Paratul-reclamant a timbrat cererea reconventIala cu 10 lei taxa judiciara de timbru.

1

Domenii speta

Spete similare