Inselaciune

Sentinţă penală 93 din 16.03.2012


Sentinţa penală nr. 93 din 16 martie 2012 – Tribunalul Arad

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin.2, 76 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul C.I. la 4  ani închisoare cu  aplicarea art.65 Cod penal; în baza art. 215 alin.1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal şi art. 74 alin.2, 76 lit. a Cod penal,  a fost condamnat acelaşi inculpat C.O. la 6 ani închisoare cu aplicarea art. 65 Cod penal. În baza art. 33 lit. b, 34 lit. b şi 35 Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului C.O., în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, în regim de detenţie şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a, b şi c Cod penal, cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin.2 din Legea nr. 39/2003 şi art. 74 alin.2, 76 lit. d Cod penal a fost condamnat inculpatul C.I.A. la 2  ani închisoare cu aplicarea art.65 Cod penal; în baza art. 215 alin.1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal şi art. 9 alin.2 din Legea nr. 39/2003, art. 74 alin.2 şi 76 lit. b Cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat, C.I.A, la 4 ani închisoare  cu aplicarea art. 65 Cod penal; în baza art. 33 lit. b, 34 lit. b, 35 Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului C.I.A., în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, în regim de detenţie şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a, b şi c Cod penal, cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 11 pct.2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală a fost  achitat inculpatul P.M.M. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin.2 din Legea nr. 39/2003; în baza art. 11 pct.2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală  a fost achitat acelaşi inculpat, P.M.M., pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin.1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

S-au admis acţiunile civile exercitate de părţile civile şi în consecinţă au fost  obligaţi  inculpaţii  C.O. în solidar cu inculpatul C.I.A. să plătească acestora  daune materiale.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii C.O., C.I.A. şi Parchetul de pe lângă ICCJ – DIICOT – Serviciul Teritorial Arad.

Prin Decizia penală nr. 163/A din 19 septembrie 2012 – Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 379 pct.2 lit. b Cod procedură penală a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă ICCJ – DIICOT – Serviciul Teritorial Arad şi inculpaţii C.O. şi C.I.A. împotriva sentinţei penale nr. 93 din 16.03.2012 a Tribunalului Arad, pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza spre rejudecare la această instanţă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea  de Apel  Timişoara a reţinut că, întrucât unul dintre motivele de apel formulate de către inculpatul C.O. vizează desfiinţarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei pe motiv că procedura de citare la judecarea cauzei în primă instanţă nu a fost legal îndeplinită, instanţa a analizat cu prioritate acest motiv.

Potrivit art. 379 pct. 2 lit. b C.p.p. instanţa de apel „desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate”.

În cauză prima instanţă a soluţionat cauza fără ca o parte dintre părţile civile să fie legal citate, deoarece acestea aveau alt sediu aşa cum rezultă din adresa de la Oficiul Registrului Comerţului, iar în cauză nu s-au luat măsuri pentru aflarea noii adrese si citarea acestor părţi potrivit art.177 C.p.p..

Astfel, SC SRL, deşi are sediul social în Constanţa, aceasta a fost citată de către prima instanţă în Constanţa, str SRL, deşi are sediul social în localitatea Sein, Maramureş, a fost citată în Constanţa ; SC SRL are sediul social în Bucureşti, şi a fost citată în Bucureşti, str.  SC SRL are sediul social în Satu Mare, şi a fost citată în Bucureşti, 

 S-a arătat că, instanţa de apel nu poate disjunge acţiunea civilă, deoarece infracţiunea de înşelăciune pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este o infracţiune de prejudiciu, iar determinarea corectă a acestuia determină încadrarea juridică a acestei infracţiuni.