Civil - pretenţii

Sentinţă civilă 933/2009 din 21.05.2009


ROMANIA

JUDECATORIA F

JUDETUL BRASOV

Sedinta publica din 21 mai 2009

Pe rol fiind pronuntarea in cauza civila formulata de reclamantii C C si B G, ambii cu domiciliul ales in localitatea T, A C, bl., ap., jud. Brasov, la sediul Cabinetului de Avocat M A - I, in contradictoriu cu parata S.C.”G C” S.R.L., cu sediul in mun. F, str., bl., sc., ap, jud. Brasov, pentru pretentii civile (restituire imprumut).

La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.

Procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza s-a dezbatut pe fond la termenul din 7 mai 2009, cand partile prezente au pus concluzii care se afla consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta sentinta.

I N S T A N T A

Constata ca prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.de mai sus, reclamantii C C si B G au chemat in judecata pe parata SC G C SRL F, solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 1.809.09 lei, reprezentand contravaloarea in lei a sumei de 500 euro data cu titlu de imprumut de catre reclamantul B G si la plata sumei de 14.479,20 lei, reprezentand contravaloarea in lei a sumei de 4000 euro data cu titlu de imprumut de reclamantul C C.

S-au solicitat cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca intre ei si parata s-a incheiat la data de 16.04.2005 un contract de imprumut, prin care ei si numitul R S au imprumutat acesteia suma de 6350 euro, astfel: numitul R S a imprumutat suma de 1850 lei, restituita ulterior de parata, reclamantul B G suma de 500 euro, iar reclamantul C C suma de 4000 euro. Intrucat parata nu le-a restituit nici pana in prezent sumele de mai sus, desi au somat-o prin adresa la data de 6.05.2008, au fost nevoiti sa formuleze prezenta actiune.

In drept, s-au invocat art.969, 970, 1073 Cod civil, art.274 Cod pr.civila.

S-au anexat urmatoarele inscrisuri, in copie: contract de imprumut (f. 4-5), notificare (f. 6-7).

Parata a formulat intampinare, prin care a invocat, pe cale de exceptie, prescriptia dreptului material la actiune.

A aratat ca, asa cum rezulta din actiune si din inscrisul sub semnatura privata, data la care reclamantii pretind ca i-ar fi imprumutat sumele de bani indicate este 16.05.2005. Intrucat nu s-a prevazut un termen scadent pentru restituirea sumei imprumutate, data la care se naste dreptul material pentru a cere executarea silita este aceeasi data de 16.05.2005, iar actiunea a fost depusa la data de 09.06.2008, dupa implinirea termenului general de prescriptie prevazut de Decretul nr.167/1958 privind prescriptia extinctiva.

Pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca sustinerile reclamantilor sunt neadevarate, ca acestia nu au dat nici un ban cu titlu de imprumut si ca nu pot pretinde restituirea unor sume care nu li se cuvin.

Astfel, la inceputul anului 2005, societatea – al carei reprezentant este cetatean italian – a incheiat un contract de prestari servicii cu o alta firma, cu sediul intr-o localitate din jud.S, servicii in activitatea de zootehnie, ocazie cu care reclamantii l-au contactat pe administratorul societatii propunandu-i initial sa ii angajeze ca ingrijitori la o ferma pe care o inchiriase, iar ulterior sa ii devina asociati, afirmand ca vor aduce animale de prasila pentru ferma respectiva. Bazat pe buna credinta a reclamantilor acesta a acceptat propunerea si, la dorinta acestora, a fost incheiat actul sub semnatura privata,  pentru a se consemna pentru fiecare cu ce suma urma sa participe, acestia afirmand ca valoarea animalelor  pe care le vor procura va fi de aprox.7000 euro. Reclamantii au profitat de faptul ca administratorul societatii cunostea foarte putin limba romana si au scris in act ca sumele cu care ei ar fi dorit sa participe ca asociati sunt sume imprumutate, ceea ce nu corespunde adevarului. Ulterior, asocierea aratata nu a mai avut loc, datorita faptului ca reclamantii nu au putut procura animalele de prasila, asa cum s-au angajat, situatie in care relatia s-a incheiat. La inceputul lunii martie 2007, unul dintre reclamanti i-a solicitat administratorului societatii parate sa il angajeze, fiind angajat cu contract de munca ca ingrijitor animale, insa pentru ca nu s-a prezentat la serviciu i s-a desfacut contractul.

In drept, a invocat – cu referire la exceptia invocata – disp.art.1,3 si 7 din Decretul nr.167/1958.

Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt urmatoarele:

Din inscrisul sub semnatura privata depus la dosar, intitulat contract de imprumut (f.4,5), rezulta ca parata S.C.”G C” S.R.L, reprezentata prin asociatul unic G G, a imprumutat suma de 2750 euro de la numitii C C – V si  B G, reclamantii din cauza de fata, si de la numitul R S, mentiune aflata pe prima pagina a filei pe care s-a redactat actul, in partea de jos a acesteia regasindu-se stampila societatii parate si o semnatura in dreptul acesteia, numele unuia dintre reclamanti (C) si sub aceasta o semnatura, fara sa se indice numele persoanei careia ii apartine. Pe cea de –a doua pagina a filei  exista o mentiune conform careia aceeasi societate a fost imprumutata cu suma de 3600 euro la data de 16.04.2005, urmata de aceeasi stampila si semnatura pentru societate, fara sa se mentioneze persoana care a acordat acest imprumut si fara sa existe pe aceasta parte a inscrisului vreo alta semnatura.

Din declaratia martorului R S rezulta ca, in urma unei intelegeri de a infiinta o ferma de crestere a porcilor, asociere in cadrul careia reclamantii si martorul urmau sa  contribuie cu bani pentru cumpararea animalelor, iar parata sa puna la dispozitie spatiile necesare acestei activitati, in prezenta sa, cei doi reclamanti au predat reprezentantului paratei suma de aprox. 4000 euro. Desi a intentionat sa participe la aceasta asociere, a aratat martorul,  nu a reusit sa respecte termenul pentru predarea banilor, astfel ca – chiar daca numele sau este mentionat in cuprinsul actului - el nu a imprumutat paratei nici o suma de bani. Din banii predati de reclamanti, reprezentantul paratei a achizitionat animalele, intelegerea fiind in sensul de a beneficia de veniturile acestei activitati, astfel ca nu a existat o intelegere de restituire a banilor. Ulterior, potrivit aceluiasi martor, reclamantii ar fi taiat pentru consumul familiei, cu ocazia unor Sarbatori de Craciun, animale din cele achizitionate de reprezentantul paratei.

Intrucat intelegerea la care s-a referit martorul nu a imbracat forma si nu a respectat conditiile legale ale unei asocieri, reclamantii au sustinut ca banii s-au dat paratei spre propriul ei folos, respectiv in scopul cumpararii animalelor si  desfasurarii obiectului sau de activitate, iar intelegerea a reprezentat o conventie de imprumut, cum de altfel atesta si actul sub semnatura privata pe care l-au incheiat.

Data de 16.04.2005, mentionata pe a doua pagina a filei pe care s-a redactat inscrisul, este - potrivit reclamantilor - data la care s-a incheiat contractul prin care au acordat paratei cu titlu de imprumut sumele de bani solicitate prin actiune. De asemenea, pentru ca nu s-a prevazut termenul de restituire a banilor, el trebuie stabilit de catre instanta, in conformitate cu disp.art.1582 cod civil, acesta fiind punctul de pornire in calculul termenului de prescriptie a dreptului de a cere restituirea imprumutului.

 Analizand exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, instanta retine ca - potrivit art.1, 3 si 7 din Decretul nr.167/1958 privind prescriptia extinctiva – dreptul la actiune avand un obiect material se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul de 3 ani stabilit de lege. Prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita, iar in cazul obligatiilor care urmeaza sa se execute la cererea creditorului, precum si in acelea al caror termen de executare nu este stabilit, de la data nasterii raportului de drept.

Potrivit disp.art.1582 cod civil, in cazul in care partile nu au stipulat un termen de restituire a bunului imprumutat, acesta va fi stabilit de catre instanta, dupa imprejurari. In acest caz, actiunea unica prin care se stabileste atat existenta obligatiei de restituire cat si termenul acesteia, contine de fapt doua cereri ale imprumutatorului, una prin care se solicita instantei stabilirea termenului si alta avand ca obiect restituirea imprumutului.

Intrucat actiunea prin care se cere stabilirea termenului nu poate fi imprescriptibila, pentru ca s-ar contraveni scopului prescriptiei, acela de a-l determina pe titularul dreptului subiectiv sa-si valorifice acest drept intr-un termen cat mai scurt, si pentru ca in materia drepturilor de creanta opereaza principiul prescriptibilitatii, iar exceptiile sunt limitate si expres prevazute de lege, situatia in discutie nefiind vizata prin acestea, rezulta ca  - in aceasta ipoteza  - prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului, potrivit art.7 alin.2 din Decretul nr.167/1958, care se refera la obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit.

Instanta retine ca fiind corecta sustinerea reclamantilor conform careia imprumutatorul nu poate cere restituirea bunului imprumutat imediat, pentru ca prin aceasta s-ar contraveni scopului imprumutului, care este acela ca imprumutatul sa se foloseasca de bun, dar aceasta nu inseamna ca, omitand stipularea in contract a unui termen de restituire, imprumutatorul nu poate cere instantei, chiar imediat, in baza art.1582 cod civil, sa stabileasca termenul obligatiei de restituire. In acest fel, momentul nasterii dreptului la actiune este acelasi cu cel al nasterii dreptului subiectiv, iar disp. art.7 alin.2 din decret sunt aplicabile, chiar pentru situatia din speta, in care reclamantii cer direct obligarea paratei la restituirea banilor, fara ca aceasta cerere sa fie precedata de una pentru stabilirea  termenului.

De asemenea, instanta constata ca sustinerea reclamantilor, in sensul ca data de inceput in calculul termenului de prescriptie este cea a notificarii paratei in vederea restituirii banilor, este lipsita de suport legal, nici o dispozitie in materia prescriptiei nestabilind un astfel de moment, astfel ca aceasta aparare in raport de exceptia invocata va fi inlaturata.

Fata de considerentele ce preced si retinand ca data incheierii conventiei de imprumut este 16.04.2005, iar actiunea a fost introdusa la data de 06.06.2008 ( data expedierii prin posta conform stampilei de pe plic), cu  depasirea termenului de prescriptie, instanta va admite exceptia invocata de parata si va respinge ca prescrisa actiunea reclamantilor.

Pentru aceste motive,

IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parata, si in consecinta:

Respinge actiunea civila formulata de reclamantii C C si B G, ambii cu domiciliul ales in localitatea T, A C, bl., ap., jud. Brasov, la sediul Cabinetului de Avocat M A - I, in contradictoriu cu parata S.C.”GC” S.R.L., cu sediul in mun. F, str., bl., sc., ap., jud. Brasov, pentru pretentii civile (restituire imprumut).

Domenii speta