Fond funciar

Sentinţă civilă 131 din 06.02.2013


Dosar nr. 2155/244/2012  - fond funciar -

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA HUŞI – JUDEŢUL VASLUI

Sentinţa civilă nr. 131/2013

Şedinţa publică din 6 Februarie 2013

Completul constituit  din:

PREŞEDINTE A. A.

Grefier G. M.

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulata de reclamanţii  N. M., N. Ş. , M. M. şi S. E. în contradictoriu cu pârâţii  L. V., Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991  şi Comisia Judeţeană pentru aplicarea Lg. 18/1991 având ca obiect fond funciar. 

La apelul nominal făcut în şedinţă publică s-au prezentat apărătorul reclamanţilor av.A. M. cu împuternicire avocaţială nr. 29/15.11.2012 aflată la fila 17 din dosar, lipsind  reclamanţii şi pârâţii.

Procedura de citare  este legal îndeplinită. 

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că dosarul se află la  al treilea termen de judecată, cauza amânată în vederea studierii actelor depuse la dosar.

Apărătorul reclamantului arată că a studiat înscrisurile depuse la dosar. Precizează că reclamanţii nu i-au adus la cunoştinţă  faptul că părţile  au avut pe rolul Judecătoriei Murgeni o cauză al cărui obiect a fost anularea titlului de proprietate nr. 1538/48269, acelaşi titlu ce face obiectul prezentei cauze.

Instanţa invocă din oficiu excepţia autorităţii de lucru judecat doar cu privire la reclamantul N. M. având în vedere cadrul procesual, respectiv obiectul, părţile şi cauza invocată din dosarul nr. 1125/2002 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 2/14.01.2003 a Judecătoriei Murgeni. Cu privire la ceilalţi reclamanţi, respectiv M. M., S.E. şi N. Ş. instanţa urmează a se pronunţa asupra pretenţiei deduse judecăţii.

Instanţa acordă cuvântul părţilor asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocată de instanţă din oficiu.

Reclamanţii, prin apărător, lasă la aprecierea instanţei pronunţarea asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocată de instanţă din oficiu.

Nemaifiind alte cereri de formulat  şi excepţii  de invocat  instanţa acordă cuvântul  părţilor pentru dezbaterea cererii formulată de reclamanţii M. M., S.E. şi N. Ş..

Reclamanţii, prin apărător, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată de reclamanţii M. M., S. E. şi N.Ş.. Să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate  nr. 1538/48269/1 din 1.04.1998 şi obligarea Comisiei Locale Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991  de a întocmi pretitlul de proprietate iar Comisia Judeţeană a titlului de proprietate comun pentru suprafaţa de 5 ha situată în extravilanul satului Berezeni, jud. Vaslui.

Prin titlul de proprietate menţionat s-a reconstituit dreptul de proprietate doar  pe numele L. V. şi nu pentru toate părţile care erau îndreptăţite, respectiv şi reclamanţii din prezenta cauză. 

Reclamanţii, prin apărător solicită admiterea acţiunii pentru motivele arătate în cererea de chemare în judecată.

Fără cheltuieli de judecată.

Instanţa lasă cauza în pronunţare atât pe excepţia autorităţii de lucru  judecat cât şi asupra fondului cauzei.

După deliberare dându-se prezenta hotărâre;

I N S T A N Ţ A

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă cu nr. 2155/244/2012 reclamanţii N. M., N. Ş., M. M. şi S. E.  au solicitat în contradictoriu cu pârâţii  L. V., Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991  şi Comisia Judeţeană pentru aplicarea Lg. 18/1991 constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.1538/1998 eliberat pe numele pârâtei L.(Gavril) V. şi obligarea celor două comisii să elibereze  pe numele tuturor părţilor un titlu de proprietate pentru suprafaţa de 5 ha teren..

În motivarea acţiunii, reclamanţii arătă că, în titlul de proprietate sus menţionat s-a reconstituit pe numele pârâtei L. V. dreptul de proprietate pentru suprafaţa de teren de 5 ha în extravilanul satului Berezeni. 

Pentru a ajunge la o asemenea situaţie pârâta a ignorat cu rea credinţă drepturile lor egale cu ale ei pentru această suprafaţă de teren.

Menţionează că nici unul, inclusiv N. M. pe vremea aceea în Galaţi unde locuia, în momentul în care s-a  hotărât să solicite  reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 5 ha nu locuia în comuna Berezeni  şi, de aceea, s-a  deplasat acolo şi împreună cu pârâta a format un dosar cu cererile fiecăruia dintre  urmând ca acesta să fie depus de ea la Comisia comunală în temeiul Lg.168/2007 de modificarea Lg.18/1991.

 A considerat că sora lor va fi de bună credinţă şi va depune la Comisie toate cererile dar după plecarea noastră, a înregistrat acolo doar cererea ei şi, în cele din urmă, titlul de proprietate s-a întocmit pe numele doar al pârâtei noi fiind excluşi cum¬ani arătat.

În ceea ce priveşte relaţia de rudenie dintre ele arătă că toţi sunt fii mamei lor N. I., decedată de 20.01.1990 la Berezeni. Numai că sunt din căsătorie doar cu N. M. iar din concubinaj  N. Ş., M. M. şi S. E..

Mama a fost căsătorită cu N. I. care a decedat în război la 22.09.1941 la Odesa. Din căsătoria ei a rezultat  N. M.. După decesul tatălui său în gospodărie a rămas mama cu ea şi cu G. I. care era ajutorul nostru la câmp cum  rezultă din documentul nr.l136 BC/27.04.2012 al Filialei Vaslui a Arhivelor Naţionale.

Din acelaşi document rezultă că mama era înscrisă în luna ianuarie 1948 în Borderoul populaţiei, proprietăţilor şi exploataţiilor agricole din satul Berezeni, plasa Făleai, jud.Fălciu cu suprafaţa de teren de 5 ha 5000 mp.

Cu timpul s-a născut relaţia de concubinaj dintre mama şi G. Ion în urmat căreia s-au născut ceilalţi fraţi. Cum rezultă din adresa nr. 3186/27.03.1997 a Prefecturii Vaslui, G. I. nu a venit cu pământ pe raza comunei Berezeni astfel că el nu avea nicio contribuţie la dobândirea suprafeţei de teren de 5 ha 5000 mp şi nici nu avea cum deoarece acest pământ îl moştenise mama de la soţul decedat N. I..

Pentru această suprafaţă de teren s-a întocmit titlul comun de proprietate nr. 1520/1.04.1998.

Pe de altă parte, mama a avut anterior colectivizării teren rămas şi de la părinţii ei, respectiv 4,75 ha cum rezultă din documentul nr. C. 1097/22.11.2004 a Direcţiei Judeţene Vaslui a Arhivelor Naţionale.

Pentru această suprafaţă de teren pârâta a ascuns cererile lor pretinzând la Comisia Locală că pământul ar fi doar al tatălui ei şi că ea este singura moştenitoare obţinând astfel titlul asupra căruia poartă acţiunea noastră. 

În dovedirea acţiunii, reclamanţii au depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr.1520/48269 din 1.04.1998, titlul nr.1538/48269 din 1.04.1998, certificate de la Arhivele Statului, precum şi mai multe acte de stare civilă.

Comisia locală Berezeni pentru aplicarea legii 18/1991 a depus la dosar întâmpinare în care arată că nu sunt de acord cu acţiunea formulată pentru următoarele considerente:

Din căsătoria lui N. Ioan cu N. I. au rezultat fiii N. M. si M. M. Dupa decesul lui N I. in anul 1941, din diverse relaţii N. I. da naştere la inca trei copii, purtând diverse nume, precum N. Ş. dupa numele mamei, G. V. si G. I. (căsătorita Sarbu), recunoscuţi de concubinul G. I.

După decesul lui N. I. au rămas moştenire 5,50 ha teren agricol , la masa succesorala venind cei cinci copii materni N. M., N. Ş., M. M., G.V. si S. E., revendicat si retrocedat prin titlul de proprietate nr. 1520/48269 din 01.04.1998 pe numele moştenitorilor materni.

In urma defunctului G. V.I., au rămas 5,00 ha teren agricol pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 153 8/48269 din data de 01.04.1998, pe numele G. V. eliberat in baza cererii nr.2130 din 21.03.1991 depusa de G. V. ( fraţi de mama cu reclamanţii) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra moştenirii.

Reclamanţii N.M., N. Ş., M. M. si S. E. nu sunt Înregistraţi cu cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate de la defunctul G. V.I..

Numitul G.V. I. nu este Înscris în Registrul Agricol al comunei Berezeni, cu suprafaţa de 5,00 ha, dar este Înscris in Situaţia centralizatoare privind patrimoniul membrilor CAP Berezeni la pag.61, poziţia 2553 cu suprafaţa de 5,00 ha.

In dosarul nr. 1125/2002, reclamantul N. M. solicita instanţei anularea titlului de proprietate nr. 153 8/48269 din 01.04.1998 pe numele G. V., prin care instanţa respinge cererea.

In dosarul nr. 191/264/2009, reclamantul N. M. solicita instanţei dezbaterea succesorala asupra masei succesorale rămasa de pe urma defunctului Gavril V. Ioan decedat in data de 31.05.1984, prin care instanţa respinge cererea.

S-au depus la dosar  copii după evidenţele din registrul agricol, documentaţia ce a stat la baza eliberării titlului de proprietate pe numele numitei L. V.,copie dup sent. civ. nr.41/2010  a Judecătoriei Murgeni şi după sent. civ. nr.2/2003 a aceleaşi judecătorii.

Faţă de dispoziţiile acestei din urmă sentinţe,instanţa ,din oficiu,a invocat excepţia puterii de lucru judecat a prezentei cereri de chemare în judecată în raport de sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni, rămasă definitivă şi irevocabilă.

Din actele şi lucrările dosarului de faţă instanţa constată următoarele:

  În baza art.137 alin. 1 cod pr. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte,  cercetarea în fond a pricinii.

Excepţia puterii de lucru judecat a prezentei cereri de chemare în judecată în raport de sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni,rămasă definitivă şi irevocabilă este întemeiată pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată ce a fost soluţionată prin sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni, reclamantul N. M. a chemat în judecată Comisia locală Berezeni pentru aplicarea legii 18/1991 şi Comisia Judeţeană Vaslui pentru aplicarea legii 18/1991 pentru a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.1538/1998 eliberat pe numele pârâtei Leonte Vatica.

Prin cererea ce face obiectul dosarului de faţă, unul din aceeaşi reclamanţi, N. M., solicită în contradictoriu cu aceleaşi pârâte,  anularea aceluiaşi titlu de proprietate. Rezultă, aşadar,că între cererea de faţă şi cea care a fost soluţionată prin  sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni există identitate de părţi,obiect şi de cauză.

Prin ambele cereri s-a solicitat judecata în contradictoriu cu aceleaşi părţi,cererile au acelaşi obiect,respectiv constatarea nulităţii aceluiaşi titlu şi se invocă aceeaşi cauză,ca şi fundament al pretenţiei afirmate,respectiv că terenul în cauză a aparţinut tatălui reclamantului şi nu lui G. I..

Pentru aceste considerente,în baza art.166 Cd.pr.civ.,instanţa va respinge acţiunea  civilă formulată de N. M. în contradictoriu cu pârâţii  L. V., jud. Vaslui, Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991  şi Comisia Judeţeană pentru aplicarea Lg. 18/1991.

Cu privire la fondul cauzei

Părţilor li s-a eliberat  titlul de proprietate nr.1520/48269 la data de 1.04.1998 pentru suprafaţa de 5 ha şi 5000 mp teren pe raza com. Berezeni,jud. Vaslui în calitate de moştenitori după autoarea N. I.,care a fost mama reclamanţilor.

Dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe de teren a fost reconstituit reclamanţilor ca urmare a cererii formulate de aceştia după apariţia legii 18/1991,în calitate de moştenitori ai mamei sale.

 Pârâta L.V. este fiica lui G. V. Ioan care a avut  o relaţie de concubinaj cu mama reclamanţilor, N. Iordana.Din această relaţie au rezultat şi alţi copii, respectiv N. Ş., M. M.  şi S. E..

De fapt, pentru aceasta din urmă paternitatea a fost stabilită faţă de G. I., în timp ce N. M., N. Ş. şi M. M. sunt fiii lui N.  I., soţul numitei N.I. care a decedat în timpul războiului. Rezultă din adeverinţa eliberată de Primăria Berezeni că N. Ioan dec. la 4.04.1909 este una şi aceeaşi persoană cu M. I. Cei în cauză sau moştenitorii nu au procedat la o rectificare a actelor de stare civilă.

Pe lângă faptul că reclamanţii nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5 ha teren  care  ar fi aparţinut lui Gavrilă Ioan,nu sunt nici îndreptăţiţi să primească această suprafaţă de teren.

Potrivit art.8 al.3 şi 4 din legea 18/1991,modificată, stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

(4) Prin familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor

 Pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate ,în condiţiile legii 18/1991,este necesară formularea unei cereri,excluzându-se dobândirea acestui drept din oficiu.

Nedepunerea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în condiţiile legii 18/1991,la primăria localităţii în raza căreia se află terenul duce la decăderea din dreptul de reconstituire a proprietăţii funciare.

Termenul de sesizare a comisiilor de fond funciar este un termen de decădere,atât din punct de vedere substanţial cât şi din punct de vedere formal,fiind însă o sancţiune juridică ce constă în pierderea dreptului de a exercita anumite acte sau valorifica anumite drepturi subiective în privinţa cărora,prin dispoziţii legale,s-a stabilit pentru titular obligaţia de a le valorifica într-un anumit mod şi într-un anumit termen iar acesta nu a îndeplinit obligaţia respectivă

În legătură cu constituţionalitatea disp. art 13 al.2 din legea 18/1991,Curtea Constituţională a arătat prin Decizia 1221/2007 că ,,dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. 

Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - şi scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat, către foştii proprietari sau moştenitorii acestora, reglementarea condiţiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului şi cu finalitatea reparatorie a legii.

De aceea, dreptul moştenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanţă cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate în patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moştenitori. În acest sens, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moştenirii, termen ce a fost prelungit prin art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005.,,

Nulitatea unui titlu urmează să fie verificată în raport de dispoziţiile legale existente la data emiterii actului contestat (art.III alin.1 Lg.169/1997).

Condiţiile de valabilitate ale unui titlu de proprietate eliberat în baza Lg. 18/1991 sunt cele prevăzute de legea în vigoare la data emiterii.

Analizând titlul de proprietate eliberat pe numele pârâtei,instanţa constată că acesta  a fost  eliberat cu respectarea disp.Lg.18/1991, cuprinzând întreaga suprafaţă de teren cu care autorul pârâtei figura în registrul agricol şi pentru care  s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Pe de altă parte chiar dacă şi S. E.(Ileana) este fiica lui Gavrilă Ioan, aşa cum rezultă din certificatul de naştere depus la dosar de către Comisia locală Berezeni,totuşi, acesteia nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate deoarece nu a formulat cerere în acest sens.

Chiar dacă G. V. Ioan nu este înscris în registrul agricol al com. Berezeni cu suprafaţa de 5 ha teren,apare evidenţiat în Situaţia centralizatoare privind patrimonial membrilor CAP Berezeni  la poziţia 2553 cu suprafaţa de 5,00 ha (fila 72 dosar).

Şi dispoziţiile art 11 al 1 din legea 18/1991 arată că la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să se ţină cont de ,,suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.,,

Potrivit disp. art.11 al.3 din legea 18/1991 ,,stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.,,

În condiţiile în care nu s-a făcut dovada că tatăl sau mama  relamanţilor ar fi deţinut şi acestă suprafaţă de teren cu care să fi intrat în CAP, nu s-ar putea reţine că aceştia ar fi îndreptăţiţi să primească acestă suprafaţă de teren.

Aşa cum s-a arătat mai sus, titlul de proprietate a cărei anulare se solicită a intrat în circuitul civil,ceea ce presupune cu necesitate respectarea principiului securităţii raporturilor juridice care este unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, care în decizia 517/2007,a arătat că „dispoziţiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice şi să aducă atingere drepturilor câştigate în temeiul legilor menţionate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii şi constituirii dreptului de proprietate funciară”.

Şi în jurisprudenţa CEDO s-a statuat că anularea titlurilor emise în baza disp. legii fondului funciar este permisă numai dacă este prevăzută de lege,urmăreşte un scop legitim,păstrează un just echilibru între interesul general al comunităţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului.(cauza  Toşcuţă c. României).Or,aşa cum s-a arătat mai sus, nu este incident în cauză nici unul din  motivele  de nulitate prev. de art.III din  legea 169/1997şi deci, anularea titlului de proprietate în cauză nu  se poate reţine că ,,este prevăzută de lege,,.

Concluzionând, faţă de considerentele arătate,instanţa constată că acţiunea formulată de reclamant  este  neîntemeiată,  urmând să fie respinsă.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

 HOTARASTE

Admite excepţia puterii lucrului judecat în ceea ce priveşte cererea formulată de reclamantul N. M. în contradictoriu cu pârâţii  L. V. , Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991  şi Comisia Judeţeană pentru aplicarea Lg. 18/1991faţă de sent. Civ nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni şi în consecinţă:

Respinge acţiunea civilă formulată de N. M. cu domiciliul în sat Rînceni, com. Berezeni,  jud. Vaslui în contradictoriu cu pârâţii  L. V, Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991  şi Comisia Judeţeană pentru aplicarea Lg. 18/1991.

Respinge acţiunea civilă formulată de N. Ş., M. M. şi S. E în contradictoriu cu pârâţii  L. V. c Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991  şi Comisia Judeţeană pentru aplicarea Lg. 18/1991.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publica azi, 6.02. 2013. 

Preşedinte, Grefier,

A. A. G. M.

Red. A.A.

Tehnored. A.A./G.M.

4 ex/13.02.2013