Ordonanţă preşedinţială - suplinire consimţământ părinte

Dosar nr. …/244/2013 ordonanţă preşedinţială - suplinire consimţământ părinte

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA HUŞI

Sentinţa civilă Nr.

Şedinţa publică de la … 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE //

Grefier //

Pe rol fiind judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamantul XX în contradictoriu cu pârâta ZZ, având ca obiect ordonanţă preşedinţială - suplinire consimţământ părinte.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pentru reclamant avocat M.S. cu procură judiciară, ataşată la dosar în xerocopie (filele 35,36), lipsind: reclamantul  XX şi pârâta  ZZ.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei următoarele:

- cauza are ca obiect ordonanţă preşedinţială - suplinire consimţământ părinte, este la al doilea termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită, acţiunea legal timbrată;

- prin compartimentul Registratură la data de 27.02.2013 (după terminarea şedinţei de judecată) apărătorul reclamantului a  depus la dosar o copie de pe sentinţa de divorţ pronunţată de Judecătoria Huşi în dosarul nr. …/244/2012 şi cererea completatoare în dublu exemplar, un exemplar fiind comunicat pârâtei;

- prin compartimentul Registratură la data de 28.02.2013 pârâta a depus la dosar întâmpinare, la care a anexat xerocopii de pe adeverinţele de elev şi xerocopii de pe actele de stare civilă ale minorilor, un exemplar de pe aceste înscrisuri a fost comunicat reclamantului la domiciliul procesual ales, după are:

Avocat M. S. pentru reclamant, depune la dosar sentinţa civilă nr. ../06.09.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. …/3/2012, Decizia civilă nr. …/22.11.2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. …/3/2012 şi Decizia civilă nr. …/A/2013 din … pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. …/24/2012. Interpelată de instanţă, arată că nu insistă în proba cu interogatoriul civil, având în vedere faptul că pârâta şi-a exprimat punctul de vedere prin întâmpinare şi nu mai are alte cereri de formulat. 

Instanţa, având în vedere că obiectul acţiune este ordonanţă preşedinţială, solicitată potrivit prevederilor art. 581 C.p.c. din 1865 ce reclamă judecarea cu celeritate şi faţă de faptul că pârâta a formulat întâmpinare solicitând încuviinţarea probei testimoniale, iar în acelaşi timp a  solicitat judecata cauzei în lipsă. În lipsa prezentării pârâtei la instanţă pentru termenul de azi şi a asigurării prezenţei martorilor şi având în vedere faptul că, în cauză nu mai sunt alte chestiuni sau probe de solicitat,  constată cauza în stare de judecată în temeiul art.150 Cod pr. civilă şi acordă cuvântul la fond pentru dezbateri.

Avocat M.S. pentru reclamant, având cuvântul la fond solicită admiterea acţiunii principale cu completarea de la termenul din 27.02.2013. Solicită a se observa că prin sentinţa civilă nr. …/06.09.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. …/3/2012 prin care Ministerul Justiţiei în calitate de reprezentant legal al reclamantului XX a formulat acţiune prin care a solicitat obligarea pârâtei ZZ să înapoieze minorii …. la reşedinţa din Canada, cu adresa precizată în cererea introductivă. Tot această sentinţă mai are o prevedere, stabileşte un termen de 3 săptămâni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, pentru ca pârâta să execute această obligaţie sub sancţiunea unei amenzi de 2000 lei, în favoarea statului român. Împotriva acestei sentinţe pârâta a declarat recurs, care a fost respins, la dosar fiind depusă copie de pe Decizia Curţii de Apel Bucureşti. În momentul în care această hotărâre rămâne definitivă, ea urmează să fie pusă în executare, deoarece este evident din conduita pârâtei şi din întâmpinare, aceasta refuză să se conformeze acestei hotărâri. Părţile au avut pe rolul acestei instanţe şi un dosar de divorţ, care se află în faza că s-a comunicat Decizia din apel. Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei să suplinească consimţământul acesteia deoarece în momentul în care reclamantul vine în ţară să pună în executare această hotărâre prin intermediul  Ministerului se va vedea în imposibilitatea de a pleca cu copii din aeroport, datorită lipsei paşapoartelor a celor doi minori, având în vedere vârsta acestora şi a consimţământului mamei. Temeiul de drept a unei astfel de cereri se găseşte în disp. art. 17 al. 2 din Legea nr. 248/2005 care a fost modificată printr-o Ordonanţă a Guvernului nr. 207/2008 în care se prevede la pct. 2 emiterea paşaportului pentru minor în situaţia în care există neînţelegere  între părinţi cu privire la exprimarea acordului sau unul dintre părinţi se află în imposibilitate, se efectuează numai după soluţionarea acestor situaţii de către instanţa de judecată, existând suficientă practică judiciară în acest sens. În aceste condiţii solicită ca instanţa să admită acţiunea pentru primele două capete de cerere. În ceea ce priveşte returnarea actelor de stare civilă ale celor doi minori, evident ele se află în posesia pârâtei, pentru că a depus copii după acestea odată cu întâmpinarea, sunt acte strict necesare deplasării minorilor la reşedinţa lor obişnuită din Canada, de unde au fost luaţi de către pârâtă fără drept şi reţinuţi aici în condiţiile în care, aceştia erau la cursuri, erau la şcoli, urmau cursuri de limbă străină s.a.m.d., aceste aspecte se pot vedea şi din acţiunea de divorţ a părţilor. Pârâta aventurându-se  într-o relaţie amoroasă a înţeles să rămână la Sibiu, să vină la Huşi, să se plimbe prin ţară, să dezrădăcineze cei doi minori, care unul este născut în Canada, să întrerupă studiile, să-i reînscrie la şcoală cu un an în urmă faţă de ceea ce ei erau acolo. Prin urmare, aceste acte sunt strict necesare şi de aceea solicită ca instanţa să oblige pârâta şi la daune cominatorii până la predarea acestor acte. În Noul cod civil şi a procedurii civile  s-a pus problema  în practică dacă amenda civilă cu privire la faza execuţională se suprapune peste aceste daune cominatorii. Există un recurs în interesul legii Decizia 2005, care spune că sunt instituţii separate şi că ambele sunt aplicabile. Dacă unul dintre părinţi refuză să dea aceste acte, aşa cum a dispus şi Tribunalul Bucureşti aplicându-i pârâtei o amendă în favoarea statului român, dacă nu va executa această sentinţă, la fel solicită şi în această cauză, daune cominatorii de 500 de lei pe zi, iar în cazul în care pârâta se va opune la executare să i se aplice o amendă conf. art. 580 C.p.c. din 1865.  Pârâta în întâmpinare, după ce enumeră textele de lege invocate de reclamant în acţiune, nu a invocat nici excepţii şi nici apărări de fond. În consecinţă solicită admiterea acţiunii, fără cheltuieli de judecată.

Instanţa lasă cauza în pronunţare, după deliberare dându-se sentinţa de faţă.

INSTANŢA

Asupra cererii de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de … sub nr. …/244/2013, reclamantul XX în contradictoriu cu pârâta ZZ a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună, pe cale de ordonanţă preşedinţială

- suplinirea consimţământului pârâtei la Serviciul public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Vaslui pentru efectuarea paşaportului minorilor …., născut la data de … şi …, născută la data de …;

- obligarea pârâtei ZZ să predea reclamantului actele de stare civilă ale celor doi minori ce le sunt strict necesare deplasării acestora şi anume certificatele de naştere în original, cardurile canadiene de sănătate;

- obligarea pârâtei ZZ să predea reclamantului paşaportul canadian al minorului Horeică Alex-Ştefan şi Cardul de Rezident Permanent Canadian.

- obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin sentinţa civilă nr…../06.08.2012 a Tribunalului Bucureşti, pârâta a fost obligată să înapoieze minorii …. la reşedinţa obişnuită din Canada, la tatăl lor.

Sentinţa a rămas definitivă prin respingerea recursului (Decizia …/22.11.2012 a Curţii de Apel Bucureşti). Pârâta refuză să-i pună la dispoziţie actele de naştere în original, să-şi dea acordul cu privire la eliberarea paşpoartelor. Atitudinea pârâtei este una şicanatorie, îmbrăcând forma abuzului de drept, îngrădind practic dreptul la libera circulaţie a celor doi minori.

În drept, reclamantul a invocat disp. art. 17 alin.2, din Legea nr.248/2005, iar în dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea cererii arătând că reclamantul nu a depus la dosar copie de pe deciziile Tribunalului şi a Curţii de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate în cauza ce a avut ca obiect răpire internaţională de copii. De asemenea, pârâta a precizat că cei doi minori sunt integraţi în societatea românească, aceştia locuind cu pârâta la Sibiu, minorul … este înscris la o creşă din Sibiu, iar minora … este elevă în ciclul primar al unei şcoli din Sibiu.

Pârâta a mai arătat că nu constituie un abuz de drept punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti executorii. Răspunderea pentru abuzul de drept rămâne în noua reglementare o formă particulară de manifestare a răspunderii civil delictuale, astfel încât aceasta nu poate fi angajată în absenţa vinovăţiei şi a prejudiciului cauzat unei alte persoane.

În ceea ce priveşte cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata daunelor cominatorii, aceasta a arătat că sfera de aplicabilitate a acestora este incidentă numai în cazul obligaţiilor de a face sau de a nu face, astfel încât în speţă nu sunt aplicabile.

În drept, pârâta a invocat prevederile art.15 NCC, depunând la dosar copie de pe actul de identitate emis pe numele său din care rezultă că şi-a stabilit reşedinţa în mun. Sibiu, de pe paşapoartele minorei …. (nr.050971520 şi 14471117) şi ale minorului … (nr.15128603 şi 050971521), adeverinţa emisă de şcoala nr.21 din Sibiu pentru minoră, copii de pe adeverinţele medicale cu n.4201 şi 4200 emise de medicul de familie pentru cei doi minori.

Pârâta  a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.411 al.1 pct.2 teza a II-a NCPC.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul XX şi pârâta ZZ sunt soţi şi soţie, căsătoria acestora având loc în anul 1998 în loc. … din România.

Cei doi sunt părinţii minorilor …., născut la data de … (în Canada) şi…, născută la data de …(în România).

Familia a avut domiciliul comun în Canada până la momentul deplasării pârâtei cu cei doi copii în România, în anul 2011.

Potrivit deciziei civile nr. .. pronunţată la data de … de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Bucureşti la data de …., pârâta a fost obligată să înapoieze cei doi minori la reşedinţa obişnuită din Canada, la tatăl lor, respectiv reclamantul din cauza de faţă.

De asemenea, pârâta a fost obligată la plata unei amenzi în favoarea statului român, în situaţia în care nu se va conforma în termen de 3 săptămâni de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei, pentru executarea obligaţiei de înapoiere a minorilor.

Reclamantul a solicitat în baza art.17 alin.2 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aşa cum a fost modificată prin OUG 207/2008, ca instanţa să suplinească consimţământul pârâtei în vederea emiterii paşapoartelor pentru cei doi minori şi de asemenea, să suplinească consimţământul pârâtei în vederea deplasării acestuia cu minorii în Canada, conform sentinţei pronunţate de Tribunalul Bucureşti.

La prima zi de înfăţişare, reclamantul a mai solicitat ca pârâta să fie obligată să-i predea actele necesare deplasării minorilor în Canada, respectiv paşaportul canadian al minorului …, cardurile de sănătate canadiene, certificatele de naştere ale minorilor, etc.

Pârâta a recunoscut că actele solicitate de reclamant sunt în posesia ei, susţinând însă că minorii sunt bine integraţi în societatea românească, aspecte ce nu au relevanţă în cauza de faţă.

Dispoziţii legale incidente în cauză:

Potrivit art.24 din Noul cod de procedură civilă (Legea nr.134/2010) „Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.”coroborat cu art.3 alin.1 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a legii nr.134/2010 (privind codul de procedură civilă), dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.

Iar art.81 din legea nr.76/2010 aşa cum a fost modificat prin OUG nr.4/2013 prevede că: „Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013”.

Cum cererea reclamantului a fost depusă la instanţă la data de 14.02.2013 (cu o zi înainte de data de 15.02.2013), rezultă că aplicabile în speţă sunt prevederile Codului de procedură civilă din 1865 şi nu ale Noului Cod de pr. civilă cum a arătat pârâta în întâmpinarea depusă.

De asemenea, cadrul procesual este dat şi de prevederile art.17 al.2 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aşa cum a fost modificată prin OUG 207/2008.

Totodată, având în vedere că fondul dreptului este dat de aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii ce au format obiectul dosarului civil de pe rolul Tribunalului Bucureşti, decizia pronunţată în acest sens are drept obiect să asigure înapoierea imediată a copiilor deplasaţi sau reţinuţi ilicit în orice stat contractant (art. 1 lit.a din convenţia de la Haga  din 25.10.1998) şi să facă să se respecte efectiv în celelalte state contractante drepturile privind încredinţarea şi vizitarea care există într-un stat contractant (art. 1 lit. b din convenţie). Prevederile acestei convenţii sunt aplicabile oricărui copil care îşi avea reşedinţa obişnuită într-un stat contractant imediat înainte de încălcarea drepturilor privind încredinţarea sau vizitarea, dar numai până la data când copilul atinge vârsta de 16 ani (art. 4 din convenţie).

Întrucât în chestiunile legate de reunirea copiilor cu părinţii lor oportunitatea unei măsuri trebuie judecată prin rapiditatea cu care este pusă în practică, asemenea cazuri necesită o soluţionare urgentă, deoarece trecerea timpului poate avea consecinţe iremediabile asupra relaţiilor dintre copii şi părintele care nu locuieşte cu aceştia.

Prin intermediul procedurii reglementate de Convenţia de la Haga nu se încearcă reglementarea definitivă a fondului privind încredinţarea minorilor, scopul acesteia fiind doar asigurarea înapoierii copilului deplasat ilicit într-un alt stat membru.

Pe cale de consecinţă, caracterul urgent al măsurii este determinat de faptul că în cazul refuzului pârâtei faţă de îndeplinirea procedurilor în vederea eliberării de noi paşapoarte minorilor, pe de o parte şi de a restitui actele strict necesare pentru deplasarea minorilor la reşedinţa lor din Canada, nu ar mai exista timp suficient având în vedere că prin decizia civilă nr… pronunţată la data de …. de Tribunalul Bucureşti s-a stabilit un termen de 3 săptămâni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii pentru executarea obligaţiei, care de altfel a fost depăşit tocmai din această perspectivă.

Aşadar, textul art.581 cod pr.civilă din 1865, stabileşte două din condiţiile de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială şi anume urgenţa şi caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, iar din aceasta din urmă decurge şi a treia condiţie şi anume că prin măsura luată să nu se atingă şi prejudece fondul.

În cadrul soluţionării cererii de ordonanţă preşedinţială, este obligatorie cercetarea sumară a titlurilor prezentate de părţi, pentru a se putea stabili de partea cui este aparenţa dreptului.

Faţă de disp. art.581 C. pr. civilă din 1865, petitul cererii formulate de reclamantă şi de motivele de fapt invocate în motivarea cererii, instanţa constată că în cauză sunt întrunite cerinţele art.581 C. pr. civilă.

1. În cadrul unor astfel de cereri, instanţa, pe baza probelor va trebui să stabilească urgenţa măsurii ce urmează să fie luate, adică să fie vorba de "cazuri grabnice" a căror soluţionare pe calea dreptului comun nu ar putea asigura o protecţie eficace a dreptului pretins încălcat.

Aşa cum am analizat mai sus, urgenţa măsurii este dată de ducerea la îndeplinire a măsurii înapoierii minorilor aşa cum a fost ea stabilită prin decizia Tribunalului în lumina dispoziţiilor Convenţiei de la Haga. În situaţia în care pârâta refuză să-şi dea consimţământul al emiterea paşapoartelor, şi de asemenea, la predarea actelor strict necesare în vederea deplasării şi ulterior a şederii minorilor la reşedinţa lor obişnuită, s-ar ajunge practic în situaţia imposibilităţii executării deciziei pronunţate în cazul răpirii internaţionale de copii şi implicit la nerecunoaşterea caracterului executoriu al acesteia, aşa cum a fost a fost stabilit prin convenţii internaţionale la care România a aderat.

2. Condiţia vremelniciei măsurii solicitate de către reclamantă este dovedită.

Până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a procedurii divorţului, regula este ca minorii să rămână la reşedinţa lor obişnuită.

Până la momentul de faţă, pârâta nu a făcut dovada că o astfel de procedură ar fi fost soluţionată, dimpotrivă, prin sentinţa civilă nr. … din …. Judecătoria Huşi a admis excepţia necompetenţei generale a instanţelor române în soluţionarea divorţului cu toate capetele sale accesorii (printre care şi exercitarea autorităţii părinteşti şi stabilirea domiciliului minorilor), recursul pârâtei împotriva sentinţei fiind anulat ca netimbrat.

3. În ceea ce priveşte cea de-a treia condiţie, în sensul neprejudecării fondului cauzei, instanţa are dreptul de a cerceta aparenţa de drept.

Neprejudecarea fondului cauzei este determinată de faptul că o astfel de măsură se solicită doar pe cale de ordonanţă preşedinţială, neexistând acţiune pe dreptul comun având acest obiect.

Cât priveşte solicitarea reclamantului ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să suplinească consimţământul pârâtei în vederea deplasării lui cu cei doi minori în Canada, instanţa reţine că aceasta nu este fondată, având în vedere că situaţia juridică existentă între părţi este reglementată de prevederile Convenţiei de la Haga din 1980 la care statul român este parte, ce prevalează faţă de prevederile Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în cauză nefiind vorba de o deplasare obişnuită a minorilor ci de o măsură obligatorie stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

 Referitor la solicitarea reclamantul de obligare a pârâtei la plata daunelor cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere şi a unei amenzi în favoarea statului, instanţa reţine că aceasta nu este fondată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr.20 din 12 decembrie 2005 pronunţată în recursul în interesul legii a decis că : „Cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibilă şi în condiţiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art. 5803 din Codul de procedură civilă. Hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, în limita daunelor-interese dovedite.”

Instanţa supremă a statuat că „Daunele cominatorii reprezintă o sancţiune pecuniară, ce se aplică de instanţele de judecată în vederea asigurării executării unei obligaţii de a face sau de a nu face, determinată prin hotărâre judecătorească, precum şi că suma de bani stabilită să fie achitată cu acest titlu este independentă de despăgubirile ce trebuie să constituie echivalentul prejudiciului cauzat, iar raţiunea acordării unor astfel de daune o constituie exercitarea efectului lor de constrângere asupra debitorului care persistă în neexecutarea obligaţiei pe care şi-a asumat-o, prin silirea lui la plata către creditor a unor sume calculate în raport cu durata întârzierii îndeplinirii obligaţiei de a face sau de a nu face.

Aşadar, daunele cominatorii constituie un mijloc juridic subsidiar de înfrângere a rezistenţei debitorului la executarea silită şi au un caracter provizoriu, fiind acordate până când acesta îşi va îndeplini obligaţia asumată şi cu posibilitatea ca instanţa de judecată să le modifice dacă va considera necesar.

Fără să reprezinte un mijloc, direct sau indirect, de executare silită asupra bunurilor debitorului, aceste daune constituie totuşi o modalitate de constrângere ce rezultă din ameninţarea cu o atare executare dacă debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată.

Faţă de caracterul lor provizoriu, în cazul în care debitorul execută obligaţia, daunele cominatorii vor trebui să fie reduse la cuantumul despăgubirilor datorate pentru întârzierea executării, iar în cazul în care debitorul refuză executarea, cuantumul lor ar trebui convertit totuşi la valoarea exactă a prejudiciului suferit prin neexecutare, o altă soluţie nefiind posibilă.”

În cauză, reclamantul nu a făcut dovada cuantumului sumei solicitate.

Pentru cele ce preced, instanţa va admite în parte acţiunea formulată de către reclamantul XX în contradictoriu cu pârâta ZZ, conform dispozitivului sentinţei.

Având în vedere principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil ce operează şi cu privire la dreptul părţii de a solicita cheltuieli de judecată, instanţa va lua act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul XX, în contradictoriu pârâta ZZ, având ca obiect ordonanţă preşedinţială-suplinire consimţământ ş.a. şi în consecinţă:

- dispune suplinirea consimţământului pârâtei ZZ la Serviciul public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Vaslui pentru efectuarea paşaportului minorilor …., născut la data de …. Şi …, născută la data de …;

- obligă pârâta ZZ să predea reclamantului actele celor doi minori ce le sunt necesare deplasării acestora şi anume certificatele de naştere în original, cardurile canadiene de sănătate;

- obligă pârâta ZZ să predea reclamantului paşaportul canadian al minorului ….şi Cardul de Rezident Permanent Canadian.

Respinge capătul de cerere cu privire la obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere şi a unei amenzi judiciare în favoarea statului.

Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi,  …...

Preşedinte,

IULIA-CRISTINA ANTOHI

Grefier,

LUMINIŢA OBREJA

Red. //.

4 EX./… 2013

Domenii speta

Spete similare