Plângere contravenţională. Nedescrierea faptei

Sentinţă civilă 567 din 02.04.2009


Prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 241/259/2009, petentul N.D.A a solicitat instantei ca prin hotarârea pe care o va pronunta în contradictoriu cu Inspectoratul Judetean de Politie Prahova sa dispuna anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria/nr.

În motivare petentul a aratat ca fapta contraventionala retinuta în sarcina sa nu este descrisa în mod corespunzator. De asemenea, în mod gresit agentul constatator a încadrat fapta contraventionala în cuprinsul art. 58 lit t din Legea 105/2005 si sanctionata de art. 59 lit. c din aceeasi lege. Petentul considera ca prin neindicarea actului normativ care sanctioneaza contraventia constatata, acesta se afla în imposibilitate de a verifica sub aspectul legalitatii masura luata împotriva sa, motiv care impune anularea procesului verbal contraventional.

Analizând legalitatea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, instanta a constatat ca fapta nu este descrisa corespunzator în cuprinsul procesului verbal contraventional contestat.

Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria/nr. petentul N.D.A a fost sanctionat cu amenda contraventionala în cuantum de 1000 lei pentru savârsirea faptei prevazute de articolul 58 lit t si sanctionata de art. 59 lit. c din Legea 105/2005,  retinându-se în cuprinsul acestuia ca la data de 21.01.2009, petentul a condus un autobuz pe DJ 102 având un numar în plus fata de numarul de locuri stabilit în certificatul de înmatriculare de 20 de persoane.

Astfel, asa cum se arata în cuprinsul articolului 16 al OG 2/2001, descrierea faptei trebuie facuta cu indicarea tuturor împrejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Aceasta deoarece instanta, conform prevederilor art. 34 din legea cadru poate sa aprecieze asupra gravitatii faptei si în consecinta sa reindividualizeze sanctiunea aplicata de agentul constatator, atât ca tip de sanctiune cât si ca cuantum. Întrucât procesul verbal contraventional reprezinta unicul act probator al savârsirii unei contraventii, el trebuie sa contina toate elementele pe baza carora sa se poata cerceta de catre instanta de judecata daca în realitate s-a comis o asemenea fapta si daca în mod concret se poate angaja raspunderea contraventionala a unei persoane. Se considera ca prin nedescrierea corespunzatoare a faptei contraventionale, se aduce atingere prezumtiei de nevinovatie de care trebuie sa beneficieze petentul. De aceea, insuficienta descriere a faptei contraventionale a fost echivalata cu nedescrierea, întrucât prin întocmirea procesului verbal în aceasta modalitate s-a cauzat petentului o vatamare care nu poate fi înlaturata decât prin anularea procesului verbal contestat.

De asemenea în cuprinsul procesului verbal contraventional contestat, fapta contraventionala nu a fost corect încadrata în dispozitiile art. 58 lit t din Legea 105/2005. Se considera ca prin neindicarea actului normativ care sanctioneaza contraventia constata, petentul este pus în situatia de a nu putea verifica sub aspectul legalitatii masura luata împotriva sa, motiv care impune anularea procesului verbal contraventional. Totodata, instanta de judecata nu se poate substitui agentului constatator în a indica actul normativ care ar prevede o astfel de sanctiune întrucât în aceasta situatie s-ar încalca principiul disponibilitatii procesului civil care îi confera petentului dreptul de a se plânge împotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

Constatând prin urmare ca petentul a rasturnat prezumtia de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul verbal de contraventie, instanta a admis plângerea contraventionala si a anulat procesul-verbal de contraventie atacat, exonerând petentul de plata amenzii aplicate.