Prejudicii. Daune

Sentinţă civilă 2876 din 19.04.2010


Prejudicii. Daune

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu, reclamantul a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligat pârâtul la plata sumei de 20.610,50 lei despăgubiri. De asemenea s-a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Temeiul principal al răspunderii în prezenta cauză este răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie prev. de art.998, 999 C.civ. Aşadar trebuie analizate toate elementele răspunderii civile delictuale, respectiv: să se dovedească existenţa unei fapte ilicite, săvârşite cu vinovăţie, care a cauzat un prejudiciu, existând o legătură de cauzalitate între fapta culpabilă şi prejudiciul cauzat.

 Fapta ilicită.

 Fapta ilicită constă în nerespectarea regulilor de circulaţie, ceea ce a dus la producerea unui accident de circulaţie.

 În ce priveşte forma vinovăţiei, apreciem că sunt incidente disp. art.999 C.civ. referitoare la răspunderea pentru culpă (neglijenţă ori imprudenţă). Instanţa reaminteşte că răspunderea civilă delictuală operează integral pentru cea mai uşoară culpă (culpa levissima).

 Prejudiciul.

 Acest capitol presupune dovedirea mai întâi a existenţei prejudiciului, ceea ce nu ridică niciun fel de probleme, rezultând din ansamblul probatoriului administrat, mai cu seamă din expertiza tehnică întocmită în cauză.

 Legătura de cauzalitate.

 Pentru a se institui răspunderea civilă delictuală nu este suficient să se dovedească existenţa unei fapte ilicite şi a unui prejudiciu; trebuie să se dovedească şi că există o legătură directă sau cel puţin consecvenţională între cele două elemente.

 În cauză, în raport de probele administrate, rezultă că există o legătură directă, nemijlocită, între fapta delictuală şi prejudiciul produs numitului şi o legătură consecvenţională cu prejudiciul produs reclamantei. Astfel, din cauza inexistenţei unei poliţie RCA valabile, reclamanta, în baza dispoziţiilor legale în vigoare, a plătit terţului vătămat despăgubirea cuvenită, având dreptul de regres împotriva persoanei ce se face vinovată de producerea prejudiciului..

 Pentru cele arătate, instanţa va admite acţiunea astfel cum a fost formulată.

Conform art.274 alin.1 C.proc.civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. În prezenta cauză pârâtul este partea care a căzut în pretenţii, astfel încât, văzând şi cererea reclamantului, va fi obligat la plata sumei de 1301 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru şi timbru judiciar.