Abuz de drept. Sancţionarea reclamantului pentru introducerea cu rea-credinţă a unor cereri vădit netemeinice. Posibilitatea de a stabili şi aplica sancţiunea constând într-un avertisment.

Sentinţă civilă 856 din 01.10.2012


Judecătoria constată că reclamantul nu numai că a investit în mod repetat instanţa cu pretinse încălcări de drepturi petrecute în anul 2010, dar şi că finalitatea urmărită de reclamant nu este aceea de a obţine încetarea încălcării dreptului sau repararea prejudiciului produs, ci obligarea pârâtului de a suporta o încălcare a intimităţii proprii, primirea unui sărut, căruia i se adaugă supunerea acestuia la un supliciu public, prezenţa a cel puţin 20 de persoane în faţa judecătorului, reclamantul definindu-şi cererea ca fiind una care îmbracă forma răzbunării sale.

(Judecătoria Lipova, Dosar nr 934/250/2012, Sentinţa civilă nr 856/1 octombrie 2012)

1. Judecătoria constată că prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr 934 în data de 10 iulie 2012, scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art 15 lit f1 din Legea nr 146/1997, constituind prezentul dosar civil, reclamantul T.G., domiciliat în C, nr, Judeţul Arad în contradictoriu cu pârâtul I.Ş., domiciliat în C, nr, Judeţul Arad învederează instanţei de judecată că are pretenţii de formulat în legătură cu faptele pârâtului constând în:

+ violarea domiciliul în lipsa sa, când a intrat la el în casă

+ furtul a 217 lei

+ otrăvirea apei de băut, a uleiului de gătit şi a mâncării

+ ruperea fotografiilor cu amantele reclamantului, M. şi D., îndoind fotografia din liceu a reclamantului, respectiv tăind şi îndoind fotografia cu mama reclamantului

+ distrugerea mobilierului, tăierea hainele noi şi pătarea lor cu cerneală

+ despicarea cu securea a grinzilor din podul casei

+ distrugerea faţadei casei

+ distrugerea maşinii de scris.

1.1. De asemenea, reclamantul reclamă că zilnic pârâtul trimite oameni în secret ca să-l urmărească pe reclamant pentru a vedea dacă acesta este plecat de acasă. Solicită să se ia interogatoriul pârâtului.

1.2. Solicită ca pârâtul să fie obligat în şedinţă publică să primească sărutarea reclamantului, pe faţă.

1.3. Reclamantul şi-a precizat acţiunea depunând înscrisul de la fila 9 dosar prin care arată că pretenţiile sale sunt de ordin moral reprezentând obligaţia de a face, aceea de a primi sărutul reclamantului pe obraz, drept răzbunare, în faţa completului de judecată şi a unui public de cel puţin 20 de persoane.

2. Pârâtul nu s-a prezentat la judecată şi nu a depus întâmpinare, deşi a fost legal citat, primind sub semnătură citaţia.

3. Din informarea administrativă internă furnizată, documentaţie aflată la filele 11-15 dosar, Judecătoria reţine că reclamantul a sesizat aceleaşi fapte prin acţiuni care au dus la constituirea pe rolul Judecătoriei Lipova a dosarelor civile nr 1.107/2010, nr 521/2011, nr 51/2012 şi nr 600/2012 soluţiile fiind, în aceeaşi ordine, de renunţare la judecată, perimare, anulare pentru netimbrare, supendare în temeiul art 242 alin 1 pct 2 C pr civ.

4. Reţine, în continuare, că reclamantul, prin declaraţia de la fila 10 dosar, îşi asumă conţinutul acţiunilor formulate, îşi asumă că faptele sesizate au avut loc în anul 2010, menţionând că l-a iertat pe pârât, dar nu şi pentru fapta de a fi otrăvit din nou apa în luna mai 2012 atunci când i-au murit reclamantului 20 de pui care băuseră apa otrăvită.

5. În baza celor reţinute, examinând cu prioritate în baza art 137 alin 1 C pr civ excepţia abuzului de drept, în temeiul art 1081 alin 1, pct 1, lit a) raportat la art 723 combinat cu art 129 alin 1 C pr civ, cu trimitere la dispoziţiile contravenţionale de drept comun prevăzute de art 7 din OG nr 2/2001, Judecătoria va admite excepţia, va respinge acţiunea şi va sancţiona pe reclamant aplicându-i un avertisment, cu motivarea care urmează.

5.1. Judecătoria învederează părţilor conţinutul art 723 alin 1 C pr civ: „Drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege”, normă juridică prin care se impun părţilor, în acţiunile şi apărările formulate, să fie de bună-credinţă şi să caute să obţină în proces un rezultat recunoscut de lege. La originea exercitării acţiunii civile de către reclamant sau a formulării unei cereri în apărare de către pârât se află interesul legitim de a proteja un drept recunoscut de lege.

5.2. Or, Judecătoria constată că reclamantul nu numai că a investit în mod repetat instanţa cu pretinse încălcări de drepturi petrecute în anul 2010, dar şi că finalitatea urmărită de reclamant nu este aceea de a obţine încetarea încălcării dreptului sau repararea prejudiciului produs, ci obligarea pârâtului de a suporta o încălcare a intimităţii proprii, primirea unui sărut, căruia i se adaugă supunerea acestuia la un supliciu public, prezenţa a cel puţin 20 de persoane în faţa judecătorului, reclamantul definindu-şi cererea ca fiind una care îmbracă forma răzbunării sale.

5.3. În justiţie, judecătorul caută să facă dreptate părţii prejudiciate, o dreptate caracterizată de elementele verificabile ale raţionalităţii, iar dreptatea făcută să contribuie la întărirea încrederii comunităţii în actul de justiţie. Prin iniţiativa judiciară a reclamantului, finalitatea procesului a fost mutată din sfera legalităţii înfăptuirii justiţiei, în zona arbitrară a satisfacerii unui orgoliu privind răzbunarea personală în forme de neprevăzute de lege.

5.4. Judecătoria va alege să sancţioneze reclamantul prin aplicarea unui Avertisment necesar să-i atragă atenţia asupra evaluării cu deplină responsabilitate a situaţiilor conflictuale în care se află, astfel încât să deducă judecăţii numai acele fapte care există cu adevărat şi îi produc prejudicii reale, în caz contrar, prin investirea abuzivă a instanţei în mod repetat cu acţiuni vădit netemeinice, sancţiunea care i se aplica urmând a fi severă.

6. Va consemna că nu sunt cerute cheltuieli de judecată.

NOTĂ. Soluţia a devenit irevocabilă prin nerecurare.