Contestatie la executare

Prin cererea înregistrată la data de 15.07.2014 pe rolul Judecătoriei M.sub nr.de dosar …, contestatorii A. P. şi A. L. au solicitat în contradictoriu cu intimaţii SC C. S. SRL şi U. T. Bank SA ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Încheierii pronunţată de Judecătoria M. la data de 28.05.2014 în dosarul nr. …, anularea actelor de executare întocmite în cadrul dosarului de executare nr. 265/2014 al SCPEJ C. şi A. şi suspendarea executării silite.

Au arătat contestatorii că prin contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. … la BNPA M. B. şi A.B. B. au garantat cu imobilul apartament situat în M., str. Z.bl. … ., ap…, jud. B., un contract de credit acordat de intimata U. T. Bank SA intimatei SC C. SERV SRL, contract având nr. …, modificat prin acte adiţionale.

Datorită crizei economice debitoarea a intrat în procedură de insolvenţă începând cu data de 15.04.2013 conform Încheierii pronunţată de Tribunalul B. în dosarul nr. …, iar orice acţiune judiciară sau extrajudiciară îndreptată împotriva ei a fost suspendată.

Drept urmare, creditoarea U. T.Bank SA a încercat recuperarea creanţei de la contestatori prin executare silită.

Procedura de executare silită este nelegală deoarece au fost emise două somaţii imobiliare fiind împărţit în mod arbitrar şi nelegal debitul în cotă parte de ½ pentru fiecare soţ.

Au precizat contestatorii că la data formulării cererii au regimul matrimonial al comunităţii de bunuri prev. de Codul civil de la 1864 şi nu există vreun act de partajare a bunurilor comune, apartamentul fiind deţinut în devălmăşie şi nu pe cote părţi.

Creanţa executată nu este certă, lichidă şi exigibilă deoarece creditoarea Unicredit avea obligaţia de a-şi înscrie creanţa la masa credală a debitoarei falite, iar din tabelul preliminar al creditorilor reiese că aceasta nu şi-a înscris creanţa, altfel spus, din punct de vedere al legii speciale debitoarea falită nu datorează nimic creditoarei şi nu a recunoscut datoria pe care susţine creditoarea că ar avea-o de achitat.

Datorită acestui fapt, administratorul judiciar a decis înlăturarea creditoarei din tabelul creditorilor, decizie contestată de creditoare, iar prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de T. B. a fost admisă contestaţia. Prin decizia civilă nr. … a Curţii de Apel B. s-a decis în mod definitiv înlăturarea de la masă a creanţei creditoarei.

Deoarece obligaţia de garantare pe care ei şi-au asumat-o prin contractul de ipotecă este accesorie obligaţiei principale a debitoarei falite, obligaţie care nu îndeplineşte condiţiile legale, conform principiului accesoriul urmează principalul, nici obligaţia de garantare a debitoarei nu subzistă, astfel că nu pot fi executaţi silit.

De asemenea, conform noului Cod civil, dacă printr-o faptă imputabilă creditorului acesta şi-ar pierde drepturile faţă de debitorul principal, codebitorii solidari, în speţă contestatorii, sunt exoneraţi de obligaţii până la concurenţa valorii acelor garanţii.

Astfel, creditoarea avea obligaţia de a se înscrie la masa credală, înscrierea care conferea creanţei caracter cert, lichid şi exigibil.

Dacă aceasta nu a fost suficient de diligentă pentru a-şi îndeplini obligaţia este indubitabil că este o faptă imputabilă, iar dacă drepturile izvorâte din această creanţă sunt pierdute, contestatorii sunt exoneraţi de obligaţia garantării acestei creanţe.

s-a mai precizat că executarea trebuia începută după lichidarea patrimoniului debitoarei, în măsura în care creditoarea nu şi-ar fi îndestulat creanţa, fiind vorba despre beneficiul de discuţiune.

Dacă creditoarea şi-ar îndestula creanţa din averea contestatorilor, aceştia ar avea drept de regres împotriva debitoarei falite, dar dacă până la naşterea acestui drept procedura falimentului ar fi închisă, dreptul lor nu mai poate fi exercitat.

Pentru aceste motive, se impune admiterea cererii în forma menţionată mai sus.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 711 şi următoarele Cod procedură civilă.

În susţinerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei.

Intimata U. T. Bank SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

A arătat intimata că potrivit art. 493 Cod procedură civilă „Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora.

Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceară împărţeala”.

Potrivit art. 30 din Codul familiei bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt de la data dobândirii bunuri comune ale soţilor, iar soţii răspund cu bunurile comune pentru obligaţiile pe care le-au contractat împreună.

Prin urmare există prezumţia egalităţii cotei părţi în cazul bunurilor comune obţinute în timpul căsătoriei, iar contractul de ipotecă a fost încheiat de ambii soţi, iar fiecare soţ are dreptul, ca regulă generală la o cotă de ½ din bunurile comune.

Astfel, dacă unul dintre soţi ar susţine că are o cotă majoritară din bunurile comune, această cotă trebuie dovedită în instanţă, printr-o serie de probe şi nu sunt foarte dese situaţiile în care se reuşeşte acest fapt.

De asemenea, creanţa este certă, lichidă, exigibilă, fiind îndeplinite condiţiile art. 662 Cod procedură civilă.

Prin neachitarea creditului de către debitoare, contractul a fost declarat scadent anticipat, debitoarea a fost decăzută din beneficiul termenului de plată prevăzut în contract prin neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, iar banca are dreptul de a se îndrepta împotriva debitoarei, dar şi împotriva garanţilor ipotecari, pentru recuperarea creanţei.

Exigibilitatea a fost verificată atât de executorul judecătoresc, cât şi de instanţă prin Încheierea de admitere a cererii de încuviinţare a executării silite.

În ce priveşte dosarul de insolvenţă, a fost formulată cerere de înscriere a creanţei, dar nu au fost notificaţi în termenul legal pentru a înscrie creanţa, astfel că cererea nu a putut fi formulată în termen. Contestaţia formulată împotriva măsurii neînscrierii în tabel a fost admisă şi s-a dispus înscrierea creanţei alături de alţi creditori, printre care şi cei doi contestatori a căror creanţă a fost înscrisă sub rezerva executării silite. Împotriva sentinţei de admitere a contestaţiei a fost formulat recurs, acesta a fost admis de Curtea de Apel B. şi împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare, aceasta nefiind soluţionată la data formulării întâmpinării.

De asemenea, neînscrierea în tabel atrage doar sancţiunea decăderii din dreptul de a valorifica creanţa în cadrul acestei proceduri, dar nu şi interdicţia de a valorifica creanţa faţă de debitorii ipotecari care răspund solidar.

Conform art. 1425 şi următoarele, are posibilitatea de a recupera creanţa de la oricare dintre debitorii solidari, iar susţinerea că procedura de executare silită a fost demarată prematur este incorectă deoarece cei doi contestatori sunt înscrişi în tabelul preliminar cu această creanţă, astfel că o pot recupera dacă ar fi executaţi silit.

În concluzie, cererea este neîntemeiată.

În susţinerea întâmpinării au fost depuse înscrisuri.

La data de 01.10.2014 contestatorii au precizat că încheierea de încuviinţare a executării silite este nelegală deoarece face referire la un contract având un alt număr decât cel ce se execută în prezenta cauză.

Au fost ataşate dosarul de executare şi dosarul în care s-a pronunţat încheierea de încuviinţare a executării silite.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. 3082/21.11.2011 cei doi contestatori au garantat îndeplinirea integrală şi la timp a tuturor obligaţiilor împrumutatei SC C. Serv SRL ce proveneau din contractul de credit nr. … din data de 14.07.2011, modificat prin acte adiţionale, constituind în acest sens în favoarea băncii ipotecă imobiliară asupra a două apartamente, unul în B., cel de al doilea în M..

Astfel cum au precizat şi părţile, împotriva debitoarei a fost deschisă procedura insolvenţei, creditoarea a formulat cerere de înscriere a creanţei ce provenea din contractul de credit în tabelul creditorilor, cererea a fost respinsă, măsura a fost contestată în cadrul dosarului nr. …, a fost admisă prin sentinţa civilă nr. … a Tribunalului B., iar prin decizia civilă nr. … pronunţată de Curtea de apel B. a fost admis recursul formulat împotriva acestei sentinţe şi a fost respinsă contestaţia, motivat de faptul că cererea de înscriere a creanţei a fost formulată tardiv.

La data de 12.05.2014 creditoarea a formulat cerere de executare silită a contractului de ipotecă şi a solicitat urmărirea imobiliară a apartamentului situat în Moineşti, jud. Bacău.

A fost format astfel dosarul de executare silită nr. … al SCPEJ C.şi A. şi s-a solicitat încuviinţarea executării silite.

Prin Încheierea pronunţată la data de 28.05.2014 de Judecătoria M. în dosarul nr. … a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite prin poprire şi urmărire mobiliară.

În dosarul de executare au fost emise somaţii imobiliare, executorul judecătoresc prin care s-a pus în vedere fiecărui contestator să achite jumătate din debitul executat silit, fiind menţionat că în caz contrar se va trece la vânzarea bunului ipotecat.

A mai fost efectuat un raport de expertiză prin care a fost evaluat imobilul şi a fost emisă publicaţie de vânzare a acestuia.

Instanţa constată că potrivit art. 662 Cod procedură civilă „Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

(2) Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

(3) Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

(4) Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată”.

De asemenea, potrivit art. 821 Cod procedură civilă „După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita de îndată instanţei de executare în circumscripţia căreia se află imobilul încuviinţarea urmăririi lui silite, dispoziţiile art. 664 şi 665 aplicându-se în mod corespunzător”.

Potrivit art. 665 şi următoarele Cod procedură civilă orice act de executare este emis doar după încuviinţarea executării silite de către instanţă.

În cazul de faţă, creanţa executată este certă, lichidă şi exigibilă, fiind îndeplinite toate condiţiile prevăzute de textul de lege citat mai sus, existenţa ei rezultând din contractul de credit şi din faptul că suma urmărită nu a fost achitată, este lichidă deoarece este determinată şi exigibilă, prin neachitarea împrumutului acesta fiind declarat scadent anticipat conform clauzelor contractuale.

Pe de altă parte, creditoarea are dreptul de a urmări pe oricare din debitorii solidari, situaţie în care chiar dacă cererea de înscriere a creanţei la masa credală a debitoarei falite i-a fost respinsă prin decizia Curţii, are dreptul de a executa silit orice altă persoană care s-a obligat alături de debitoare să asigure executarea obligaţiilor.

Acest drept, l-ar fi avut creditoarea şi în ipoteza în care ar fi fost înscrisă creanţa la masa credală, tocmai acesta fiind scopul încheierii contractului de ipotecă, respectiv asigurarea creditorului că în cazul în care debitorul principal nu-şi îndeplineşte obligaţiile, are posibilitatea recuperării creanţei de la cei care s-au obligat în solidar.

În aceste condiţii, instanţa constată că încheierea prin care a fost încuviinţată executarea silită a fost pronunţată cu respectarea prevederilor legale, motiv pentru care va fi respinsă cererea de anulare a încheierii.

Cu toate acestea se constată că deşi s-a solicitat executarea silită imobiliară, iar toate actele de executare au fost emise în vedere executării silite în această variantă, prin încheierea menţionată nu a fost încuviinţată această formă de executare silită, fiind încuviinţat ca executarea silită să fie efectuată doar prin urmărire silită mobiliară şi poprire.

Textele de lege citate mai sus stabilesc fără echivoc că executarea silită se efectuează doar după încuviinţarea executării silite, în cazul urmării imobiliare trebuind să fie precizată expres această modalitate de executare.

În cazul de faţă, deşi s-a efectuat o executare silită imobiliară, aceasta nu a fost încuviinţată de către instanţă, modalităţile de executare admise fiind menţionate în dispozitivul încheierii.

În aceste condiţii, instanţa constată că toate actele de executare silită sunt nelegale fiind efectuate în absenţa încuviinţării instanţei în acest sens, astfel că întreaga executare silită este nulă.

Faţă de aceste motive se vor anula actele de executare şi nu vor mai fi analizate şi celelalte motive invocate de contestatori.

În ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, aceasta va fi respinsă deoarece cauţiunea stabilită de instanţă şi care trebuie achitată în mod obligatoriu pentru a putea fi analizată cerere, nu a fost achitată.

Domenii speta

Spete similare