Contestaţie la executare

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 10964/2014

Şedinţa publică de la 06 noiembrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE ………..

Grefier ……….

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorii …………….. şi pe intimaţii …… prin reprezentant legal SC ……………, având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul de şedinţă expune referatul cauzei, învederându-se instanţei că în prezenta cauză s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, după care:

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa din 23.10.2014, fiind consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, în vederea deliberării, a amânat pronunţarea iniţial pentru data de 30.10.2014, iar ulterior, în vederea deliberării, pentru astăzi.

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND,

Constată că, prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.04.2014, timbrată cu 1.000 lei taxă judiciară de timbru (fila 6), contestatorii ……., în contradictoriu cu intimaţii …….., au formulat contestaţie la executare împotriva masurilor de executare începute de parata … in dosarul execuţional nr. ……..2013, solicitând: anularea titlului executor in baza căruia s-a demarat procedura de executare împotriva lor, cat si a masurilor de executare demarate de către parata in dosarul execuţional nr. …….2013 al BEJ ……, ca netemeinice si nelegale.

În motivare, contestatorii au arătat că, în fapt, la data de 28.09.20007 intre ….. in calitate de împrumutat, respectiv …… (actualmente decedat) in calitate de coplătitori, si ……… a

intervenit contractul de credit bancar nr. 1487/PF/28.09.2007 prin care banca a acordat împrumutatului un credit pentru nevoi personale in suma de 25.500,00 RON, pe o perioada de 120 luni, care se calculează de la data primei trageri de credit. Prin încheierea nr. 6227/03.10.2013, pronunţata in dosarul nr. 17823/271/2013 al Judecătoriei Oradea, instanţa a admis cererea formulata de care petentul BEJ ……., si in consecinţa, a încuviinţat executarea silita in dosarul execuţional nr. 739/2013 având ca obiect cererea de executare silita formulata de creditorul urmăritor …… prin reprezentant ……. împotriva debitorilor P…… ……..(actualmente decedat), in temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru nevoi personale nr. 1487/PF/28.09.2007. La data de 10.04.2014, le-au fost comunicate următoarele: înştiinţarea privind

declanşarea urmăririi silite împotriva lor, încheierea nr. 1/07.04.2014 privind suma totala ce constituie creanţa urmărita, inclusiv cheltuielile de executare silita pana la acel moment procedural, precum si somaţia prin care li s-a pus in vedere ca in termen de 1 zi de la primirea acesteia sa achite creditoarei ………. SRL suma de 54.434,59 lei.

Consideră ca masurile demarate in dosarul execuţional sunt nelegale deoarece: prezentul contract de nevoi personale a fost încheiat intre …… in calitate de împrumutat, respectiv ……. (actualmente decedat) in calitate de coplătitori si ….., ori cererea de executare silită împotriva lor a fost introdusa la solicitarea ….. prin reprezentant legal ……. Susţin ca masurile de executare împotriva lor sunt nelegale, având in vedere ca ……… prin …… nu este parte in contractul de credit nr. 1487/PF/28.09.2007, in consecinţa nu au calitate procesuala si nu justifica vreun interes in formularea vreunei cereri de executare silita sau a oricăror altor cereri împotriva lor, în consecinţă nu sunt îndeplinite condiţiile necesare exercitării acţiunii civile. Cu toate ca presupun ca a intervenit un contract intre … S.A si ….

SRL prin reprezentant legal …… privind cesiunea creanţei ce formează obiectul contractului de credit bancar pentru nevoi personale nr. …….09.2007, existenta acestui contract nu le-a fost adusa la cunoştinţa, respectiv nu au fost notificaţi de cesiunea de creanţa intervenita. Cu toate ca, in conformitate anexa privind condiţiile de creditare ale contractului nr. …./28.09.2007 la punctul 10 privind cesiunea este menţionat faptul ca "Banca poate cesiona unui terţ drepturile si obligaţiile sale din prezentul contract, in contractul nr. 1487/PF/28.09.2007 este menţionat faptul ca "prezentul contract poate fi modificat si/sau completat numai cu acordul ambelor parţi, prin acte adiţionale". In aceste condiţii, cesionarea creanţei de către cedentul …. către cesionarul .. prin reprezentant legal ………SRL trebuia adusa la cunoştinţa debitorului cedat printr-o notificare deoarece, cu toate ca nu a avut loc o schimbare a obiectului contractului, a avut loc o schimbare a părţilor intre care a fost încheiat contractul de credit bancar pentru nevoi personale, respectiv o societate cu răspundere limitata a preluat drepturile si obligaţiile unei instituţii bancare.

Cu toate ca, in conformitate cu prevederile art. 1573 alin. 1 Cod Civil, creanţa este cedata prin simpla convenţie a cedentului si a cesionarului, fara notificarea debitorului, susţin ca, in aceasta situaţie, consimţământul debitorului era absolut necesar având in vedere ca in speţa este vorba despre un contract de credit bancar pentru nevoi personale, iar in conformitate cu prevederile art. 1574 alin. 2 creanţa este legata in mod esenţial de persoana creditorului, având in vedere ca numai instituţiile bancare ce îndeplinesc condiţiile menţionate in Legea 58/1998 care reglementează condiţiile necesare autorizării desfăşurării activităţii bancare, fapt pentru care notificarea in vederea menţionării poziţiei debitorului cedat era nu numai necesara, ci si obligatorie. Mai mult decât atât, conform prevederilor art. 1578 Cod Civil, debitorul cedat ar fi fost ţinut sa plătească cesionarului numai in momentul in care debitorul "accepta cesiunea printr-un înscris cu data certa", ori in cazul de fata debitorul nu a fost notificat si in consecinţa acceptarea nu a avut loc, schimbarea creditorului a fost cunoscuta de către contestatori abia in momentul comunicării de către executor a somaţiei si a înştiinţării privind începerea executării silite. Adaugă faptul ca nu a avut loc nici măcar o comunicare scrisa a cesiunii in care sa se arata identitatea cesionarului, identificarea creanţei act prin care se solicita debitorului sa

plătească cesionarului. In aceste condiţii, începerea executării silite este nelegala, neexistând nici măcar vreo intenţie a debitorului de a nu-si onora obligaţiile prevăzute in contractul de creditare, fiind vorba despre o înţelegere frauduloasa intre banca in calitate de împrumutător si societatea cu răspundere limitata, ce prejudiciază debitorii.

Contestatorii au mai arătat că o condiţie prealabila a efectuării acestei cesiunii este aceea a declarării scadente a creditului de către banca, procedura care consta in comunicarea de către banca a unei notificări in acest sens către debitor. Ori pana la data prezentei nu au primit nicio notificare in acest sens, ceea ce încalcă prevederile art. 8.3 din contractul încheiat intre părţi, astfel ca cesiunea contractului este lovita de nulitate. De asemenea, cu toate ca cesiunea de creanţa isi produce efectele intre cedent si cesionar din momentul încheierii contractului de cesiune, pentru opozabilitatea ei fata de terţi, trebuie îndeplinite formalităţile de publicitate prin intermediul cărora sa se realizeze opozabilitatea inclusiv fata de debitorul cedat ori fata de terţii care justifica vreun interes. Astfel, susţin ca momentul realizării opozabilităţii prin aducerea la cunoştinţa a existentei contractului de cesiune este esenţiala, întrucât abia din acel moment ar fi obligaţi sa plătească direct cesionarului.

În drept, s-a invocat art. 711 NCPC.

Intimatul …..SRL prin reprezentant legal ………. S.R.L. a depus întâmpinare (fila 34), prin care a invocat excepţia netimbrării acţiunii, în măsura in care instanţa va constata, la prima zi de înfăţişare, ca la dosar nu exista dovada timbrării acţiunii in conformitate cu dispoziţiile Legii 80/2013. Referitor la susţinerile debitorilor-contestatori cu privire la contractul de credit bancar de nevoi personale nr. ……/28.09.2007, încheiat intre ……….., in calitate de împrumutat, respectiv ……… (actualmente decedat), in calitate de co-plătitori, si …….., au solicitat să se ia in considerare următoarele: Contractul de credit bancar cu nr. ……./28.09.2007 încheiat intre debitorii mai sus menţionaţi si ……. a fost cesionat de aceasta către …….. prin reprezentant legal ……..…SRL, ca urmare a contractului cu nr. ……. din data de 08.10.2010 In consecinţa ….L S.a.R.L….. prin reprezentant legal ……… are calitatea procesuala ceruta de lege. In acest sens, depune alături copie a contractului de cesiune încheiat intre ………. S.a.R.L prin reprezentant legal ……..

Debitorii-contestatori susţin posibilitatea intervenirii unui contract semnat intre ……….. prin reprezentant legal …… S.R.L, privind cesiunea de creanţa ce formează obiectul contractului de credit bancar pentru nevoi personale nr. 1…./PF/28.09.2007, insa afirma ca nu au fost notificaţi despre cesiunea de creanţa intervenita, iar in acest sens ataşează in copie dovada notificării debitorilor. Mai mult decât atât, solicită instanţei sa retina: ,,Cesiunea de creanţă este o modalitate de transmitere a obligaţiilor în formă convenţională, prin care un creditor (cedent) transmite o creanţă a sa unei alte persoane (cesionar), debitorul creanţei fiind obligat faţă de cesionar, odată cu îndeplinirea formalităţilor de opozabilitate a acestei operaţiuni, fără a i se cere consimţământul". Debitorilor li s-a comunicat prin scrisoare cesiunea de creanţa intre creditorul cedent, devenindu-le astfel opozabila".

De asemenea, debitorii-contestatori afirma ca „trebuie îndeplinite formalităţile de publicitate prin intermediul cărora sa se realizeze opozabilitatea incluziv fata de debitorul cedat", iar pentru a veni in întâmpinarea celui susţinute de debitori, ataşează si extrasul din Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare.

Intimata …. SA a depus întâmpinare (fila 60), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ………., având in vedere următoarele motive: Banca ………, prin Sucursala Alesd, judeţul Bihor, a acordat

împrumutatului ……… un credit de trezorerie nenominalizat pentru nevoi personale in suma de 25.500 lei, in baza contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1…. pf din 28.09.2007. Alături de împrumutat s-au obligat prin contract la restituirea creditului si plata dobânzii coplătitorii ……. La data 08.10.2010, intre ………A., in calitate de cedent, si ….., al cărei administrator de active este Societatea Comerciala ……….., in calitate de cesionar, s-a încheiat contractul de

cesiune de creanţa nr. ../08.10.2010, prin care toate drepturile creditorului - banca împotriva debitorilor - împrumutatul si coplătitorii - , au fost transferate cesionarului menţionat mai sus, urmând ca acesta sa se subroge in calitatea procesuala a băncii. Ca efect al cesiunii a operat transmiterea creanţelor din patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului, împreună cu toate drepturile accesorii acestor creanţe, inclusiv dreptul de a urmări silit bunurile si veniturile împrumutatului si coplătitorilor. De aceea, ……..,

nemaifiind titulara drepturilor de creanţa, nu poate justifica calitate si interes in cauza. Fata de aceasta situaţie, a solicitat să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ….SA, pentru motivele invocate mai sus.

Pe fondul cauzei, privitor la unele din susţinerile contestatorului, a solicitat instanţei de judecata sa retina ca acestea nu sunt fondate, întrucât: dispoziţiile art. 1578 din Codul civil nou, nu sunt aplicabile in speţa. Art. 1578

din noul Cod civil nu are incidenţa asupra contractului de cesiune semnat intre parţi la data de 08.10.2010. Chiar si in situaţia in care cesiunea de creanţa ar fi intervenit după data de 01.10.2011, data intrării in vigoare a noului Cod civil, spetei de fata i s-ar fi aplicat tot prevederile vechiului Cod civil. Astfel art. 117. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispune: „Creanţa transmisă prin cesiune sau subrogaţie, intervenită după data intrării în vigoare a Codului civil, îşi păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data naşterii creanţei." Aşadar, validarea tezei susţinute de contestatori privind incidenţa noului Cod civil asupra contractului de cesiune de creanţe in discuţie, ar încălca prevederile Legii nr. 71/2011 iar, din perspectiva ordinii de drept, ar aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile consacrat in cuprinsul art. 15 (2) din Constituţia României. Ca atare, nu există niciun temei legal in baza căruia sa poată fi invocata de către

contestatori neopozabilitatea fata de ei a cesiunii intervenite prin încheierea contractului de cesiune de creanţa nr. J 918 din 08.10.2010. Sub aspectul naturii sale juridice, definita de vechiul Cod civil, cesiunea de creanţa este valabil încheiata prin simplul acord de voinţa al pârtilor, consimţământul debitorului cedat nefiind cerut, întrucât nu este parte in contractul de cesiune. In plus, la pct. 10 Cesiune - din Condiţiile generale de creditare - Anexa la contractul de credit încheiat cu împrumutatul, este prevăzut in mod expres dreptul băncii de a cesiona drepturile si obligaţiile sale din contractul de credit.

Contractul de credit nu este un contract intuitu personae si chiar daca ar fi, in speţa nu este vorba despre cesionarea unui contract de credit bancar ci de cesionarea unei creanţe, având in vedere caracterul cert, lichid si exigibil al acesteia. Împrumutaţii nu si-au respectat obligaţiile de plata aşa cum si le-au asumat prin contractul de credit semnat cu ………… SA, astfel incat, in mod justificat, bazându-se pe clauzele contractului, banca a procedat la declararea ca exigibile a creanţelor rezultate din acordarea creditului, cedând apoi creanţele sale rezultate din contract. Băncii nu ii este interzis sa procedeze in acest fel si in acest sens invocă Decizia nr. 2438 din 17.09.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie a României, din care rezulta ca băncile au dreptul de a cesiona creanţele provenite din derularea contractelor de credit. Obiectul de activitate al cesionarului, respectiv „Activităţi auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activităţi de asigurări si fonduri de pensii" (Cod CAEN 6619), care include si monitorizarea si recuperarea creanţelor fata de clienţii băncilor, îndreptăţeşte

desfăşurarea activităţilor ce implica cesionarea creanţelor. Este evident ca nu pot

încheia contracte de credit decât instituţiile abilitate de lege, dar cesionarul (societate comerciala) nici nu intervine in vreun fel in raportul juridic iniţial, ci prin cesiunea de creanţa se realizează doar transferul acelei parti a obligaţiei ce vizează recuperarea creanţei. Din aceasta perspectiva, nu se poate retine ca, prin cesiunea creanţei sale, banca ori si cesionarul ar fi încălcat un monopol legal, întrucât, aşa cum a subliniat, nu contractul de credit s-a cesionat ci creanţa exigibila rezultata din acest contract.

Contrar celor susţinute de reclamant, acesta a fost notificat privitor la

intervenirea cesiunii creanţelor provenite din contractul de credit încheiat cu banca, fiind respectata si procedura de înscriere la Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare a cesiunii intervenite, iar dovezile acestor operaţiuni pot fi depuse la dosarul cauzei prin grija cesionarului, respectiv a administratorului său de active.

In drept, invocă textele de lege ia care face trimitere in cuprinsul prezentei

întâmpinări.

Instanţa a încuviinţat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, ………., a acordat împrumutatului ……….. un credit de trezorerie nenominalizat pentru nevoi personale in suma de 25.500 lei, in baza Contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1487 PF din 28.09.2007. Alături de împrumutat, s-au obligat prin contract la restituirea creditului si la plata dobânzii coplătitorii ………..

La data 08.10.2010, intre Banca ……….., in calitate de cedent, si …… al cărei administrator de active este Societatea Comerciala ……….., in calitate de cesionar, s-a încheiat Contractul de cesiune de creanţă nr. J 918/08.10.2010, prin care toate drepturile băncii creditoare au fost transferate cesionarului menţionat mai sus, urmând ca acesta sa se subroge in calitatea procesuala a băncii. Ca efect al cesiunii, a operat transmiterea creanţelor din patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului, împreună cu toate drepturile accesorii acestor creanţe, inclusiv dreptul de a urmări silit bunurile si veniturile împrumutatului si coplătitorilor.

Prin Încheierea nr. 6227/03.10.2013, pronunţată în Dosarul nr. 17823/271/2013, Judecătoria Oradea a admis cererea formulată de petentul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC ………… şi, în consecinţă, a încuviinţat executarea silită în dosarul execuţional nr. …….., având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul urmăritor ….. împotriva debitorilor …….., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. ……….7 PF/28.09.2007. A fost autorizat creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu, şi anume pentru recuperarea sumei de bani ce rezultă din contractul de credit (fila 18).

Prin Somaţiile emise în data de 07.04.2014, contestatorii au fost somaţi să achite creditoarei ……. suma de 54.434,59 lei, compusă din 48.115,29 lei reprezentând debit principal, dobânzi aferente creditului şi comisioane restante, şi 6.319,30 lei cheltuieli de executare silită (filele 9-12).

Cu privire la susţinerea contestatorilor ca intimata ………. nu ar avea calitatea de creditor al lor, instanţa retine că, prin Contractul nr. J918 încheiat la data de 08.10.2010, creditoarea Banca ……... a cesionat creanţele pe care aceasta le-a avut împotriva debitorilor contestatori către ……..., astfel ca aceasta din urma a dobândit toate drepturile izvorâte din contractul de credit (filele 84-89).

De asemenea, in vederea opozabilităţii cesiunii către terţi, contractul de cesiune de creanţe a fost înscris in Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare, conform dovezii depuse la fila 92 din dosar.

De menţionat că, la art. 10 din Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1487 PF din 28.09.2007, părţile au convenit expres că ,,banca poate cesiona unui terţ drepturile şi obligaţiile sale din prezentul contract’’. Chiar dacă în contract de credit s-a inserat şi clauza potrivit căreia ,,prezentul contract poate fi modificat şi/sau completat numai cu acordul ambelor părţi, prin acte adiţionale’’, instanţa va considera că această clauză nu se referă la o eventuală cesiune de creanţă, pentru o astfel de operaţiune nefiind necesară încheierea unui act adiţional semnat de ambele părţi.

Faţă de susţinerea contestatorilor ca acest contract de cesiune de creanţe nu are calitatea de titlu executoriu, instanţa retine ca prin acest contract au fost transmise creanţele băncii către cesionar, creanţe constatate prin titlul executoriu reprezentat de contractul de credit, or, executarea silita se desfăşoară in baza acestui titlu executoriu si a celorlalte acte subsecvente care garantează executarea obligaţiilor, iar nu in baza contractului de cesiune de creanţa, care se poate încheia prin simplul acord de voinţa al parţilor.

Deşi contestatorii au făcut trimitere în motivarea contestaţiei la executare la dispoziţiile art. 1578 din noul Cod civil, instanţa va considera că acestea nu sunt aplicabile in speţa de faţă.

Astfel, art. 1578 din noul Cod civil nu are incidenţă asupra contractului de cesiune de creanţă încheiat la data de 08.10.2010. Chiar si in situaţia in care cesiunea de creanţa ar fi intervenit după data de 01.10.2011, data intrării in vigoare a noului Cod civil, spetei de fata i s-ar fi aplicat tot prevederile vechiului Cod civil, în contextul în care art. 117, alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispune: „Creanţa transmisă prin cesiune sau subrogaţie, intervenită după data intrării în vigoare a Codului civil, îşi păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data naşterii creanţei."

Prin urmare, conform dispoziţiilor art. 1391-1398 din vechiul Cod civil, aplicabil în speţă dat fiind data naşterii raporturilor juridice dintre părţi, cesiunea de creanţa este un contract consensual prin care un creditor transmite o creanţa a sa unei alte persoane. Sub aspectul naturii sale juridice, cesiunea de creanţa se încheie valabil prin simplul acord de voinţa al parţilor. Pentru validitatea cesiunii de creanţa, nu este necesar consimţământul debitorului, el nefiind parte, ci având calitatea de terţ fata de convenţia încheiata intre cedent si cesionar.

Conform dispoziţiilor art. 1393 din acelaşi Cod civil, cesiunea este opozabila debitorului cedat numai din momentul in care acesta a fost notificat prin intermediul executorilor judecătoreşti sau a acceptat cesiunea prin înscris autentic. Astfel, cu toate ca cesiunea de creanţa îşi produce efectele între cedent si cesionar din momentul încheierii contractului de cesiune, pentru opozabilitatea ei fata de terţi, trebuie îndeplinite anumite formalităţi de publicitate. Publicitatea cesiunii poate fi făcuta în doua feluri: prin notificarea cesiunii către debitor sau prin acceptarea cesiunii de către debitor.

Prin notificarea către debitor a cesiunii, se aduc la cunoştinţa debitorului persoana noului creditor si clauzele esenţiale ale contractului de cesiune.

Cel de-al doilea mijloc de realizare a publicităţii cesiunii consta în acceptarea ei de către debitor printr-un înscris autentic. Acceptarea printr-un act sub semnătura privata face opozabila cesiunea creanţei numai fata de debitorul cedat, nefiind opozabila celorlalţi terţi.

Între parţi, cesiunea de creanţa are ca efect transferul dreptului de creanţa din patrimoniul cedentului în patrimoniul cesionarului. Creanţa se transmite aşa cum a existat în patrimoniul cedentului, păstrându-si natura civila sau comerciala, cu toate accesoriile si garanţiile ei.

Fata de terţi, cesiunea de creanţa produce efecte în sensul că le este opozabila numai din momentul îndeplinirii cerinţelor de publicitate care constau în notificarea făcuta debitorului sau acceptarea cesiunii de către debitor prin înscris autentic.

Practic, întrucât este considerat a fi un terţ fata de contractul de cesiune, debitorul cedat poate sa ignore acest contract până în momentul îndeplinirii formalităţilor prevăzute de art. 1393 din vechiul Cod civil, chiar daca se poate afirma ca debitorul ar fi aflat indirect despre acest contract.

Cesiunea fata de debitorul cedat începe sa-si producă efecte din momentul în care cesiunea îi devine opozabila, si anume de la data notificării făcuta prin executorul judecătoresc sau de la data acceptării făcute de debitorul cedat prin act autentic sau act sub semnătura privata. Astfel, până la acest moment,  debitorul cedat poate plăti în mod valabil cedentului, conform art. 1395 din vechiul Cod civil. Daca cedentul face cesiunea, debitorul cedat se poate apăra împotriva cesionarului invocând dovezile de plata obţinute de la cedent, cu condiţia ca acestea sa aibă o data anterioara notificării sau acceptării cesiunii. Aşadar, valabilitatea acestor dovezi nu depinde de data la care s-a făcut cesiunea, întrucât chiar în cazul în care debitorul cedat a plătit cedentului după ce s-a făcut cesiunea, el va fi liberat de obligaţie daca plata a fost făcuta înainte de notificare ori de acceptare. Deşi cesiunea de creanţă intervine fara a se cere consimţământul debitorului cedat, ea nu poate dauna acestui debitor, motiv pentru care acesta îşi păstrează dreptul de a opune cesionarului toate excepţiile pe care le putea opune si cedentului: nulităţile, rezilierea, prescripţia, autoritatea de lucru judecat, etc.

In cauza de faţă, contractul de cesiune de creanţa încheiat intre Banca …….. nu este opozabil decât contestatorului …………., semnatar al convenţiei de credit în calitate de împrumutat (debitor principal), după cum reiese din notificarea depusă la filele 90-91 şi 108 din dosarul cauzei. De menţionat că această notificare nu s-a efectuat prin intermediul executorului judecătoresc, ci prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Faţă de ceilalţi contestatori, care au calitatea de coplătitori în cadrul convenţiei de credit, intimatele nu au făcut dovada ca acestora le-a fost notificată cesiunea prin executor judecătoresc sau ca au acceptat-o expres, prin înscris autentic, şi nici măcar că le-a fost notificată cesiunea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Este de menţionat ca, potrivit dispoziţiilor vechiului Codul civil, menţionate anterior, pana la data îndeplinirii formalităţilor cerute de lege pentru opozabilitatea cesiunii, debitorul cedat poate sa o ignore, chiar daca ar avea cunoştinţa despre cesiune. O eventuala opozabilitate a efectelor cesiunii de creanţa către codebitori ar fi avut loc numai de la data notificării cesiunii faţă de aceştia, conform art. 1393 din vechiul Cod civil. Însă, un astfel de demers nu a fost niciodată îndeplinit faţă de codebitorii din convenţia de credit - ……. (actualmente decedat) -, iar faţă de împrumutatul-debitor principal ………… a fost efectuată doar notificarea sub forma scrisorii recomandate cu confirmare de primire.

Deşi contestatorii susţin ca nu le-a fost notificata cesiunea de creanţa, ceea ce ar duce la anularea actelor de executare silita, întrucât intimata de rândul 2 nu ar fi creditor al contestatorilor, instanţa apreciază ca acest aspect nu atrage nulitatea actelor de executare, deoarece lipsa notificării cesiunii de creanţa către debitorii cedaţi nu este sancţionata cu nulitatea actului de cesiune, ci cu inopozabilitatea cesiunii fata de debitorii cedaţi, aceştia din urma putând plăti creanţa doar creditorului iniţial (cedentului), nu si cesionarului.

Or, in speţa de faţă, contestatorii nu au făcut dovada efectuării unor plăţi din ratele de credit către ………………...

Toate precizările de mai sus conduc la concluzia ca, în realitate, lipsa notificării sau a acceptării cesiunii de creanţa de către debitorul cedat nu are nicio influenţă asupra validităţii acestei operaţiuni juridice, iar, în ceea ce priveşte opozabilitatea cesiunii, aceasta trebuie analizata exclusiv din perspectiva subiectului/subiecţilor de drept cărora li se poate realiza plata în mod valabil, dar si a celorlalte modalităţi de stingere a creanţei cedate în raporturile cu cedentul sau/si cesionarul.

Practic, în cazul în care debitorul cedat nu a realizat vreun act susceptibil a conduce la stingerea creanţei ce a format obiectul cesiunii, acesta nu se poate prevala de inopozabilitatea acestei operaţiuni pentru a paraliza procedura de executare silita declanşata de cesionarul devenit creditor, pentru ca nu ar justifica existenta unui interes legitim în derularea unui astfel de demers si ar constitui o valorificare a conduitei sale culpabile de a nu executa de bunăvoie obligaţia pe care si-a asumat-o fata de creditorul iniţial. Ori nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

În alta ordine de idei, din interpretarea sistematica si literala a prevederilor art. 1, art. 2 lit. a si art. 29 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999 - aplicabile în speţă raportat la data încheierii contratului de cesiune de creanţă -, cesiunea drepturilor de creanţa îndeplineşte condiţia de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanţie în Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare, iar în speţa de faţă a fost realizata aceasta formalitate, potrivit precizărilor de mai sus.

Pe de altă parte, instanţa va considera că, inclusiv în ipoteza în care se poate considera că notificarea cesiunii nu este opozabilă niciunuia dintre debitori, nici măcar debitorului principal, comunicarea către contestatori a somaţiilor emise în data de 07.04.2014 de ………, în cadrul dosarului execuţional nr. 739/2013, valorează o astfel de notificare prin intermediul executorului judecătoresc în sensul prevăzut de art. 1393 din vechiul Cod civil.

Prin urmare, instanţa va considera că susţinerile contestatorilor sunt nefondate. De menţionat că nu s-a contestat în niciun caz de către contestatori caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei urmărite silit, iar aceştia nu au probat care este vătămarea suferită prin faptul că nu au fost notificaţi despre cesiunea de creanţă anterior primirii somaţiilor emise de executorul judecătoresc în data de 07.04.2014, cu respectarea strictă a formalităţilor prevăzute de art. 1393 din vechiul Cod civil.

Dacă oricare dintre contestatori ar fi dorit să facă o plată, ar fi putut face o astfel de plată, în mod valabil, inclusiv către ……….. până la momentul la care au aflat de cesiunea de creanţă cu ocazia primirii somaţiilor emise de executorul judecătoresc în data de 07.04.2014. Aceasta deşi contestatorului-debitor principal ……….. i s-a făcut notificarea cesiunii de creanţă anterior, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, după cum s-a reţinut mai sus.

Faţă de considerentele ce preced, instanţa va respinge ca nefondată prezenta contestaţie la executare.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei …………….., instanţa o va respinge, considerând că această intimată ar trebui să fie parte în prezentul dosar măcar pentru opozabilitatea hotărârii, mai ales că există discuţii cu privire la notificarea cesiunii de creanţă faţă de contestatori, după cum instanţa a detaliat mai sus.

Constatând culpa procesuală a contestatorilor, în baza art. 453, alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va respinge cererea acestora de restituire a taxei de timbru şi de acordare a cheltuielilor de judecată, luând act că intimaţii nu au solicitat astfel de cheltuieli.

Raportat la art. 716, alin. 2 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a contestatorilor, instanţa îi va obliga în solidar pe aceştia să achite către BEJ ……… suma de 140 lei reprezentând xerocopierea dosarului execuţional nr. 7…………/2013, plata urmând a se face fie direct la sediul biroului executorului judecătoresc, fie în contul acestuia nr. …………. deschis la …..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei ……….., excepţie invocată de această intimată.

Respinge ca nefondată contestaţia la executare formulată de contestatorii …., judeţul Bihor, în contradictoriu cu intimaţii ……..

Obligă în solidar contestatorii să achite către …… suma de 140 lei reprezentând xerocopierea dosarului execuţional nr. 739/2013, plata urmând a se face fie direct la sediul biroului executorului judecătoresc, fie în contul acestuia nr. ………. deschis la ….. …………..

Fără alte cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Oradea.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 06 noiembrie 2014.

Domenii speta

Spete similare