Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei (art.447 C.p.p. şi art.86 ind 4 C.p.).

 Conţinut speţă:

-(art.447 C.p.p. şi art.86 ind 4 C.p.)-

Potrivit art .447 C.p.p. revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei .

,,(1) Asupra revocării sau anulării suspendării condiţionate  a executării pedepsei prevăzute în art. 83 ori în art.85 din Codul penal sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere  prev. în art.86 ind.4  şi art 86 ind.5  din Cod penal  se  pronunţă , din oficiu sau la sesizarea procurorului,instanţa care judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage  revocarea sau anularea.

(2)Dacă până la expirarea termenului de încercare nu au fost respectate obligaţiile civile prevăzute în art.84 sau cele prevăzute în art 86 ind. 4 alin 1 din Cod penal, partea interesată sau procurorul sesizează instanţa care a pronunţat în primă instanţă suspendarea, în vederea revocării suspendării executării pedepsei.

Potrivit art . 86 ind 4 C.p  Audierea martorilor sub 16 ani în anumite cauze. ,,În cauzele privind infracţiunile de violenţă între membrii aceleiaşi familii, instanţa poate dispune ca martorul sub 16 ani să nu fie audiat în şedinţa de judecată, admiţându-se prezentarea unor audieri efectuate în prealabil prin înregistrări audio,video, în coindiţiile art 86 ind.2 alin. (2 ), (4),(5 )şi (7).”

(Tribunalul Bihor-Secţia penală – Sentinţa Penală Nr. 44/P/2015)

Constată ca prin sesizarea înregistrata în data de 05.01.2015, Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Bihor a solicitat verificarea condiţiilor  prevăzute de art. 86/4 Cod penal a968 privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicata acestuia prin sentinţa penala nr. 105/2007 a Tribunalului Bihor.

În motivare s-a arătat ca persoana condamnata a avut o prima întrevedere cu consilierul responsabil de caz în data de 07.10.2009, când i s-au adus la cunoştinţa masurile impuse de instanţa precum şi consecinţele nerespectării acestora, însă începând cu data de 31.03.2011, acesta nu s-a mai prezentat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 105/17.04.2007 pronunţata de către Tribunalul Bihor în dosarul nr. 5242/111/2003 s-a dispus în baza art.25 rap. la art.215 al.2 C.p., condamnarea inculpatului Ş. I. la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În baza art.25 rap. la art.288 al.1 C.p. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare. În baza art.25 rap. la art.290 C.p. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare. În baza art.25 rap. la art.291 C.p. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare. În baza art.334 C.p.p., a fost schimbata încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prev. şi ped. de art.208 al.1 şi 3 rap. la art.209 al.1 lit.a şi g şi al.3 C.p. în infracţiunea prev. şi ped. de art.208 al.1 şi 3 rap. la art.209 al.1 lit.a şi g C.p. cu art.13 C.p., texte în baza cărora l-a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În baza art.33, 34 C.p., au fost contopite pedepsele de mai sus şi aplicata inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare. În baza art.861 al.1 lit.a C.p., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit conform art.862 C.p., obligându-l totodată pe inculpat să se prezinte la Serviciul de Probaţiune din cadrul Tribunalului Bihor, pentru a se verifica respectarea măsurilor de supraveghere prev. de art.863 al.1 lit.b – d C.p., pe care le impune în sarcina acestuia.

Prin decizia penala nr. 19/A/19.03.2009 a Curţii de Apel Braşov s-a admis apelul inculpatului S. I. şi a fost desfiinţata sentinţa nr. 105/2007 a Tribunalului Bihor şi rejudecând s-a constatat incidenta prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de fals şi uz de fals, menţinându-se celelalte pedepse aplicate, rezultanta de 3 ani închisoare, precum şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Prin decizia penala nr. 2421/2009 a ICCJ a fost respins ca nefondat recursul declarat de către inculpat.

Potrivit adresei nr. 72/S/2009/30.12.2014 a Serviciului de probaţiune Bihor, condamnatul Ş.I. a fost luat în evidenta acestei instituţii la data de 08.07.2009, iar la data de 07.10.2009 a avut loc prima întrevedere cu consilierul responsabil de caz în cadrul căreia i s-a adus la cunoştinţa masurile impuse de instanţa în sarcina sa, precum şi consecinţele nerespectării acestora.

Ulterior, au mai avut loc un număr de 13 întrevederi cu consilierul de probaţiune, ultima în 17.12.2010, data după care condamnatul nu s-a mai prezentat la întâlnirile stabilite conform programului de supraveghere.

Consilierul de probaţiune a luat legătura cu membrii familiei condamnatului în data de 04.04.2011 care au susţinut ca acesta ar fi internat intr-un spital din Bucureşti. Ulterior, membrii familiei condamnatului au susţinut ca acesta ar fi internat în Spitalul de Psihiatrie Zam, internare ce a durat pe parcursul întregului an 2011, într-un spital din Olanda în perioada februarie – decembrie 2012 şi în Spitalul Clinic de Psihiatrie Costiujeni din Codru Republica Moldova în perioada 2012- ianuarie 2014, prezentând mai multe înscrisuri.

În urma verificărilor efectuate de către consilierul de probaţiune a reieşit ca persoana condamnata a fost internata în Spitalul de Psihiatrie Zam circa o luna în perioada 09.05.2011 – 27.06.2011 cu diagnosticul episod depresiv de intensitate medie (fila 11), dar nu a fost deloc internata în unitatea spitaliceasca din Republica Moldova în perioada 2006-2014 (fila 26). De asemenea, consilierul de probaţiune a efectuat mai multe deplasări la domiciliul persoanei condamnate, fără însă a se întâlni cu acesta, iar membrii familiei au afirmat ca Ş.I. ar fi plecat de acasă de mai mulţi ani.

După sesizarea instanţei, condamnatul a fost citat de la domiciliul cunoscut pe care nu avea obligaţia sa nu îl schimbe fără sa anunţe în prealabil conform art. 86/3 Cod penal 1968, menţiunea agentului procedural cu privire la destinatar fiind „plecat din tara” (fila 46). Au fost efectuate verificări în baza de date a DEPABP, iar rezultatul a fost în sensul ca nu au interveni modificări ale domiciliului acestuia după anul 2006 (fila 56).

Însă, aceeaşi verificare a relevat împrejurarea ca faţă de persoana condamnata s-a emis mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, fiind urmărit conform ordinului nr. 236401 pentru executarea pedepsei de 12 ani închisoare aplicata de către Tribunalul Prahova.

La termenul de judecata din data de 23.02.2015, mama persoanei condamnate a depus la dosarul cauzei un înscris în care solicita amânarea cauzei pentru a angaja un aparator ales şi pentru ca fiul sau sa se prezinte.

A fost acordat un alt termen de judecata la care s-a prezentat aparatorul ales al condamnatului, fără însă ca şi aceasta din urma sa se prezinte la cauza.

Din conţinutul procesului verbal întocmit de către organele de politie investite cu executarea mandatului de aducere emis pe numele condamnatului Ş.I. reiese ca acesta nu a fost găsit la domiciliu, menţionându-se ca a mai fost căutat de către organele de politie întrucât figurează în evidentele politiei ca persoana urmărita.

Potrivit art. 864 alin. 2 Cod penal 1968 daca cel condamnat nu îndeplineşte cu rea credinţa masurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţa, aceasta revoca suspendarea executării sub supraveghere dispunând executarea în întregime a pedepsei.

În cauza, se constată ca persoana condamnata nu a continuat după data de 17.10.2010 sa se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bihor conform programului stabilit de către consilierul de probaţiune şi s-a sustras cu rea credinţa supravegherii impuse prin sentinţa penala nr. 105/P/2007 a Tribunalului Bihor, omiţând sa anunţe schimbarea de domiciliu şi deplasările efectuate, precum şi informaţii privind mijloacele sale de existenta.

Reaua sa credinţa este reliefata de lipsa oricăror demersuri pe o lunga perioada de timp – 4 ani - de a răspunde solicitărilor consilierului de probaţiune, coroborata cu comunicarea de informaţii nereale prin intermediul membrilor de familie şi, chiar, procurarea de înscrisuri falsificate în susţinerea acestor informaţii (a se vedea în special „certificat” fila 18).

De asemenea, aşa cum rezulta din extrasele de pe portalul Tribunalului Prahova, persoana condamnata a manifestat un cu totul alt interes pentru afacerile judiciare de pe rolul acelei instanţe, formulând contestaţii la executare împotriva unei alte hotărâri pronunţate de către Tribunalul Prahova,  ceea ce arata ca nu a existat un impediment obiectiv ce l-ar fi pus pe condamnat în imposibilitate de a respecta masurile de supraveghere şi obligaţiile impuse prin hotărârea Tribunalului Bihor.

Faţă de cele de mai sus, va admite sesizarea Biroului de executări penale din cadrul Tribunalului Bihor şi, în consecinţă:

În baza art. 15 alin. 2 şi 16 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 864 alin. 2 Cod penal va revoca suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penala nr. 105/2007 pronunţata la data de 17.04.2007 în dosarul nr. 5242/111/2003 al Tribunalului Bihor, modificata prin decizia penala nr. 19/A/2009 a Curţii de Apel Oradea, definitiva prin decizia penala nr. 2421/2009 a ICCJ, aplicata condamnatului Ş.I, şi dispune executarea în întregime a pedepsei în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal

În baza art. 192 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia

În baza art. 189 Cod de procedură penală, onorariul în cuantum de 100 lei pentru avocatul din oficiu Z.T. din cadrul Baroului Bihor se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei conform delegaţiei nr. 536/09.02.2015

Domenii speta

Spete similare