- acordarea diferenţei dintre pensia de invaliditate stabilită prin certificate de încadrare în grad de handicap emise succesiv; calitatea procesuală activă a persoanei încadrată în gradul de handicap grav de a solicita salariile, sporul de vechime de 25% şi contravaloarea indemnizaţiei de concediu de odihnă, drepturi cuvenite asistentului personal -
Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 21.05.2014
La data de 04.02.2014 a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe acţiunea formulată de reclamantul S. Şt. prin care a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Judeţean M – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligaţi la plata de despăgubiri, reprezentând :
1.diferenţa dintre pensia de invaliditate stabilită prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2220/12.05.2011 şi pensia de invaliditate cuvenită potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 4314/29.07.2013, cu aplicarea sentinţei nr. 585/23.05.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, pe perioada 12.04.2011 - 29.07.2013;
- salariile cuvenite asistentului personal SN pe perioada 12.04.2011 - 29.07.2013, sporul de vechime de 25% din salariul cuvenit asistentului personal, pe aceeaşi perioadă, contravaloarea indemnizaţiei de concediu de odihnă aferentă anilor 2011, 2012 şi 2013, cuvenită asistentului personal;
2. daune morale în cuantum de 5.000 lei.
De asemenea, reclamantul a solicitat ca drepturile băneşti să fie actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, precum şi să fie obligaţi pârâţii la plata dobânzii legale de la data scadenţei până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că pârâtul Consiliul Judeţean M – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în urma reevaluării, la data de 12.05.2011, a emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2220/12.05.2011, iar ulterior Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a emis decizia nr. 6276/07.06.2011, înscrisuri pe care le-a contestat.
Prin sentinţa nr. 585/23.04.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova s-a dispus anularea certificatului şi a deciziei, precum şi emiterea unui nou certificat de încadrare în grad de handicap grav cu asistent personal.
Reclamantul a arătat că, deşi a făcut mai multe demersuri, până la data promovării acţiunii nu i-au fost calculate şi plătite drepturile legale ce i se cuveneau, respectiv diferenţa dintre pensia de invaliditate stabilită prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2220/12.05.2011 şi pensia de invaliditate cuvenită potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 4314/29.07.2013 pe perioada 12.04.2011 - 29.07.2013, salariile cuvenite asistentului personal conform art.35, art.37 din Legea 448/2006 pe perioada 12.04.2011 - 29.07.2013, sporul de vechime de 25 % cuvenit asistentului personal conform art.37 alin.1 lit.a din Legea 448/2006, Legea 284/2010 şi Legea 285/2010 pe aceeaşi perioadă, c/val indemnizaţiei de concediu de odihnă aferent anilor 2011, 2012 şi 2013, proporţional cu perioada lucrată, conform art.37 alin.1 lit.c din Legea 448/2006, Legea 284/2010, Legea 285/2010, precum şi art.144, 145 Codul muncii, deoarece asistentul personal nu a beneficiat de concediu în aceşti ani şi nici nu i-a fost acordată indemnizaţia.
Referitor la drepturile asistentului personal SN, reclamantul a arătat că pârâţii nu şi-au îndeplinit obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă, respectiv obligaţia contractuală privind plata muncii prestate şi a drepturilor derivând din această calitate, încălcând dispoziţiile legii speciale şi art. 166, 167 Codul muncii în materia plăţii drepturilor salariale.
Cu privire la prejudiciul material şi moral, reclamantul a arătat că este cert, actual şi există, prejudiciul material constând în drepturile salariale cuvenite asistentului personal, iar prejudiciul moral constând în suferinţa fizică şi psihică produsă de starea de sănătate precară şi de vârsta înaintată - 64 ani - necesitând ajutor permanent, ceea ce i-a cauzat o afecţiune psihică determinată de tergiversarea încheierii contractului de muncă al asistentului personal , creându-i un sentiment de abandon din partea autorităţilor statului .
Având în vedre atitudinea pârâţilor a solicitat obligarea acestora şi la plata dobânzii legale potrivit OG 9/2000, OG 13/2011, art. 1489 al.2, art.1531-1535 Cod civil.
Pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului M a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei competenţei materiale a Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, susţinând că drepturile băneşti solicitate de reclamant nu decurg dintr-un raport de muncă, nefiind drepturi salariale.
De asemenea, pârâta a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive , arătând că în dosarul nr. 1720/54/2011 soluţionat prin sentinţa nr. 585/2012 de către Curtea de Apel Craiova, DGASPC nu a avut calitate procesuală pasivă şi nu a fost obligată la plata unor despăgubiri pentru daune materiale şi morale. Mai mult, direcţia nu are atribuţii în stabilirea gradului de handicap, iar Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap este un organ de specialitate în subordinea Consiliului Judeţean M potrivit art.85 alin.4 din Legea 448/2006.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamantul nu dovedeşte culpa instituţiei în crearea prejudiciului, iar drepturile băneşti de care beneficiază persoanele cu handicap nu reprezintă pensie de invaliditate în accepţiunea Legii 263/2010, ci un ajutor special sub forma unei indemnizaţii lunare şi buget personal complementar lunar acordat conform art.58 alin.4 din Legea 448/2006.
Pârâta a mai arătat că reclamantul a contestat la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, certificatul nr. 2220/12.05.2011 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap M, iar prin decizia nr. 6276/07.06.2011 s-a menţinut gradul accentuat de handicap.
Prin sentinţa nr. 585/2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova s-a dispus anularea deciziei nr.6276/07.06.2011 şi a certificatului nr. 2220/12.05.2011, fiind obligată Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să emită un nou certificat de încadrare în grad de handicap „ grav cu asistent personal”. Ulterior, reclamantului i-a fost emis certificatul nr. 4314/29.07.2013 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap M, cu valabilitate permanentă, iar prin dispoziţia 4625/31.07.2013 reclamantului i-au fost acordate prestaţiile sociale reprezentând indemnizaţia lunară şi buget personal complementar reprezentând diferenţa dintre drepturile acordate pentru gradul accentuat şi grav de handicap pe perioada 01.06.2011- 31.07.2013.
În baza acestui certificat la DGASPC M s-a formulat cererea de opţiune nr. 15748/30.07.2013 prin care reprezentantul legal al persoanei cu handicap a optat pentru acordarea indemnizaţiei de însoţitor (ci nu pentru angajarea asistentului personal), cerere ce a fost înaintată Primăriei DTS – Serviciul Public de Asistenţă şi Protecţie Socială, care potrivit art.44 din Legea 448/2006 are obligaţia de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav şi de a asigura şi garanta plata indemnizaţiei lunare.
Faţă de aceste dispoziţii legale, pârâta a arătat că reclamantul fără temei legal susţine că DGASPC Mehedinţi nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală faţă de SN în ceea ce priveşte încheierea contractului de muncă cu asistentul personal.
Cât priveşte petitele privind plata daunelor morale şi a dobânzii legale pentru sumele solicitate, s-a arătat că reclamantul nu are dovezi că i-ar fi fost încălcate drepturile prevăzute de lege, solicitând respingerea acestor capete de cerere ca nefondate
Pârâtul Consiliul Judeţean M a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive susţinând că acordarea drepturilor băneşti solicitate nu incumbă acestei autorităţi.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată invocând aceleaşi apărări ca şi pârâta DGASPC M.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinările depuse de pârâţi prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a DGASPC M arătând că această instituţie este autoritatea publică însărcinată cu urmărirea încadrării corecte în grad de handicap, cu emiterea dispoziţiilor de plată şi cu plata drepturilor ce li se cuvin persoanelor îndreptăţite.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Judeţean M, a arătat că această instituţie nu a fost chemată în judecată de sine stătător, ci ca structură cu personalitate juridică în subordinea căreia se află Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, potrivit art.85 din Legea 448/2006, care a si fost obligată prin sentinţa civilă nr. 585/2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, să emită un nou certificat de încadrare în grad de handicap „grav - cu asistent personal”.
Referitor la excepţia lipsei competenţei materiale a Tribunalului M, reclamantul a arătat că este nefondată, deoarece drepturile pretinse nu decurg dintr-un raport de muncă, fiind vorba, pe de o parte, de drepturi ce decurg din asigurări sociale şi, pe de altă parte, fiind în prezenţa unei indemnizaţii de însoţitor ce trebuia plătită asistentului personal.
Prin precizările scrise depuse la dosar la termenul din 08.05.2014 reclamantul, prin apărător, a arătat că modifică primul petit al acţiunii în sensul că solicită obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre indemnizaţia lunară stabilită prin certificatul de încadrare nr. 2220/12.05.2011 în grad de handicap II şi indemnizaţia lunară cuvenită potrivit certificatului de încadrare nr. 4314/29.07.2013 în grad de handicap I ( grav cu însoţitor), pe perioada 12.04.2011-29.07.2013, diferenţe solicitate în temeiul art.58 alin.4 lit.a din Legea 448/2006.
Referitor la statutul asistentului personal a arătat că acesta este definit de art.5 pct.6 din Legea 448/2006, iar dreptul la asistent personal al persoanei cu grad de handicap grav este reglementat de art.35, 36 din aceiaşi lege.
În ceea ce priveşte dreptul de opţiune pentru indemnizaţia de însoţitor, a arătat că operează de la data de 30.07.2013, dată care excede perioadei în litigiu.
Prin încheierea de şedinţă din data de 08.05.2014 a fost respinsă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale reţinându-se că potrivit art.153 din Legea 263/2010 „tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: g) modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale”.
Faţă de faptul că reclamantul solicită diferenţa de indemnizaţie lunară conform art.58 alin.4 lit a din Legea 448/2006 în raport de gradul de handicap stabilit prin sentinţa civilă nr.585/2012 a Curţii de Apel Craiova, s-a apreciat că drepturile solicitate de reclamant în nume propriu se încadrează în categoria „alte drepturi de asigurări sociale” , apreciindu-se că instanţa este competentă material.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de cei 2 pârâţi în raport de drepturile solicitate de reclamant în nume propriu, respectiv diferenţele de indemnizaţie lunară cuvenită pentru gradul de handicap grav, s-au reţinut următoarele:
Potrivit art.2 pct.11 din HG 1434/2004 privind atribuţiile şi regulamentul cadru de organizare şi funcționare a DGASPC, această instituţie are atribuţii în ce priveşte acordarea şi plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu handicap şi faţă de atribuţiile legale care revin pârâtei în acest domeniu, s-a constatat că excepţia este nefondată.
Referitor la pârâtul Consiliul Judeţean M s-a constatat că prin acţiune a fost chemat în judecată în calitate de pârât Consiliul Judeţean M - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, rezultând că nu a fost chemat în judecată numai Consiliul judeţean .
Prin HG 430/2008 s-a reglementat metodologia de organizare şi funcţionare a comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, iar în art.1 se prevede că această comisie se organizează şi funcționează ca organ de specialitate fără personalitate juridică al consiliului judeţean.
În raport de părţile pârâte şi de disp. HG 430/2008, s-a reţinut că Consiliul Judeţean Mehedinţi - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap are calitate procesuală pasivă, iar excepţia invocată a fost respinsă.
Analizând acțiunea în raport de probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:
Prin certificatul nr.2620/10.05.2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean M, reclamantul S.Şt. a fost încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal.
Prin certificatul nr.2220/12.05.2011 emis de aceeaşi comisie, reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap accentuat. Acest certificat a fost contestat de reclamant la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte , iar prin decizia nr.6276/07.06.2011 a fost menţinut gradul de handicap stabilit de Comisia judeţeană.
Ulterior, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr.6276/2011 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte, iar prin sentinţa nr.585/23.05.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal s-a dispus anularea acestei decizii şi a certificatului nr.2220/12.05.2011 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean M, dispunându-se emiterea unui nou certificat de încadrare a reclamantului în gradul de handicap grav cu asistent personal.
Această sentinţă a rămas irevocabilă prin decizia nr. 9110/02.07.2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care au fost respinse ca nefondate recursurile declarate în cauză.
Prin acţiunea dedusă judecăţii aşa cum a fost precizată reclamantul solicită să fie obligaţi pârâţii Consiliul Judeţean M - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului la plata unei despăgubiri reprezentând diferenţa dintre indemnizaţia lunară stabilită prin certificatul de încadrare nr. 2220/12.05.2011 şi indemnizaţia lunară cuvenită potrivit certificatului de încadrare nr. 4314/29.07.2013 pe perioada 12.04.2011-29.07.2013, precum şi la plata salariilor cuvenite asistentului personal SN pe perioada 12.04.2011 - 29.07.2013, a sporului de vechime de 25% cuvenit acestuia pe aceeaşi perioadă şi a indemnizaţiei de concediu de odihnă aferentă anilor 2011, 2012 şi 2013 cuvenită asistentului personal; de asemenea, a solicitat ca aceste drepturi să fie actualizate cu indicele de inflaţie şi să fie obligaţii pârâţii la plata dobânzii legale pentru aceste sume, precum şi la plata de daune morale în cuantum de 5.000 lei.
Analizând solicitările reclamantului, instanţa reţine că în baza sentinţei nr. 585/23.05.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean M a emis certificatul nr.4314/29.07.2013 prin care reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal.
În baza acestui certificat s-a emis dispoziţia nr. 4625/31.07.2013 de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului M prin care reclamantului i-a fost acordată suma de 1.827 lei prestații sociale, reprezentând indemnizaţia lunară şi buget personal complementar pentru perioada 01.06.2011-31.07.2013 constând în diferenţa dintre drepturile acordate pe aceeaşi perioadă pentru gradul de handicap accentuat şi gradul de handicap grav, sumă ce a fost achitată reclamantului prin mandat poştal ( conform borderoului de plată depus la fila 72 dosar).
Prin urmare, se constată că diferenţele de prestaţii sociale cuvenite reclamantului urmare a încadrării în gradul de handicap grav cu asistent personal i-au fost acordate acestuia, însă plata efectivă s-a efectuat la momentul rămânerii irevocabile a sentinţei nr.585/23.05.2012, întrucât potrivit art. 20 al. 2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, recursul suspendă executarea .
Referitor la diferenţele de prestaţii sociale solicitate pe perioada 12.04.2011 - 31.05.2011, se constată că în baza certificatului nr.2620/10.05.2010 valabil până la data de 09.05.2011, reclamantului i-au fost plătite prestaţiile sociale constând în indemnizația lunară şi buget personal complementar aferente gradului de handicap grav cu asistent personal.
În acest sens se reţine că potrivit art.35 alin.1 din HG 268/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 448/2006, „dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă persoanelor cu handicap pe perioada valabilităţii documentului care atestă încadrarea în grad de handicap”, iar reclamantului i-au fost acordate aceste prestaţii pe perioada de valabilitate a certificatului nr.2620/10.05.2010.
Având în vedere considerentele expuse se apreciază că prestaţiile sociale aferente gradului de handicap grav cu asistent personal au fost plătite reclamantului pe perioada 12.04.2011 - 29.07.2013, în baza certificatului nr.2620/10.05.2010 pentru perioada aprilie, mai 2011, iar ulterior i s-au plătit diferenţele dintre gradul de handicap accentuat şi gradul de handicap grav pe perioada 01.06.2011-31.07.2013, diferenţe cuvenite în baza sentinţei nr.585/23.05.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 9110/02.07.2013.
Aceste diferenţe de prestaţii sociale au fost plătite reclamantului de către DGASPC M la data de 31.07.2013, după rămânerea irevocabilă a sentinţei civile nr.585/2012, astfel că nu se impune actualizarea sumei plătite cu indicele de inflaţie, respectiv acordarea dobânzii legale pentru această sumă.
Cât priveşte despăgubirea solicitată de reclamant reprezentând salariile şi sporul de vechime cuvenite asistentului personal SN pe perioada 12.04.2011 - 29.07.2013, precum şi plata indemnizației de concediu de odihnă cuvenită aceluiaşi asistent pe anii 2011, 2012, 2013, instanţa reţine următoarele:
Aşa cum s-a arătat anterior, prin sentinţa nr.585/2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost obligată Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi să emită reclamantului un nou certificat de încadrare în grad de handicap grav cu asistent personal. Anterior, în baza certificatului nr.2620/10.05.2010, reclamantul beneficia de aceeaşi încadrare în grad de handicap .
Potrivit art. 39 alin. 1 din Legea 448/2006 „ Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii”.
De asemenea, art.44 din aceeaşi lege prevede că „Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 43 alin. 2 au obligaţia: a) de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condiţiile prezentei legi”, autorităţile din art.43 alin.2 fiind primăria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.
Pentru a fi parte într-un proces este necesar ca reclamantul să aibă calitate procesuală activă, iar pârâtul să aibă calitate procesuală pasivă, ceea ce presupune existenţa identităţii între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat, respectiv între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În cauză, se apreciază că reclamantul nu are calitate procesuală activă să solicite drepturile cuvenite asistentului personal, întrucât aceste drepturi se acordă în baza contratului individual de muncă pe care asistentul personal îl încheie cu primăria de la domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav .
De asemenea, pârâţii Consiliul Judeţean M- Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nu au calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte acordarea şi plata drepturilor salariale către asistentul personal al persoanei cu handicap grav, deoarece aceste drepturi se plătesc de către primăria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.
Deşi prin acţiune reclamantul arată că cei 2 pârâţi nu şi-au îndeplinit obligaţia contractuală faţă de SN referitor la încheierea contractului individual de muncă şi plata drepturilor derivând din contract, se constată că această susţinere nu are suport legal, deoarece pârâţii din cauză nu au atribuţii în această materie.
Aşa fiind, se constată că este întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Consiliul Judeţean M - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului referitor la drepturile solicitate de reclamant pentru asistentul personal SN.
Având în vedere ansamblul considerentelor în fapt şi în drept anterior expuse, urmează ca acţiunea precizată să fie respinsă.
Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr. 3404/19.09.2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova prin care a fost respins apelul declarat de reclamantul S.Şt.
Curtea de Apel Galați
Asigurări sociale
Curtea de Apel Craiova
Acţiune formulată de casa de asigurări de sănătate pentru recuperarea indemnizaţiei de concediu medical plătită cu nerespectarea dispoziţiilor legale. Calitate procesuală pasivă.
Tribunalul Olt
Stabilirea drepturilor de pensie cu luarea în calcul a grupei a II a de muncă
Curtea de Apel Bacău
LITIGIU ASIGURĂRI SOCIALE – ADMISIBILITATEA VERIFICĂRII LEGALITĂŢII ÎNCADRĂRII ÎN GRUPA A II-A DE MUNCĂ CU OCAZIA EXAMINĂRII CERERII DE PENSIONARE
Curtea de Apel Ploiești
Actualizarea pensiei de invaliditate pentru magistraţi în acelaşi regim ca şi pensiile de serviciu