Fond funciar

Dosar nr. 9714/288/2012

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA

SECŢIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr.4246

SENTINŢA CIVILA Nr.

Şedinţa publică din data de 26 mai  2014

Instanţa constituită din:

Preşedinte :

Grefier:

Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamantul D I.domiciliat în localitatea, judeţ Vâlcea în contradictoriu cu pârâţii COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR VALCEA cu sediul în Rm. Vâlcea, judeţ Vâlcea şi D E,  domiciliat în sector 4, Bucureşti, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică,  cu ocazia pronunţării au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită, fără citare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă,  care învederează instanţei, că pentru acest termen de judecată, reclamantul a depus la dosar concluzii scrise, supliment la concluzii scrise, precum şi dovada cheltuielilor  de judecată efectuate în acest dosar.

Se constată  că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 19 mai 2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub număr unic de dosar . 9714/288/2012 petentul D. I. formulat, în contradictoriu cu intimaţii Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor  Vâlcea prin Prefect şi  D E  plângere împotriva Hotărârii nr. 183/30.06.2011, emisă de comisia judeţeană solicitând anularea parţială a acesteia, pentru terenurile în suprafaţă de 1242 respectiv 426mp validate pârâtului D E  cu cheltuieli de judecată.

În motivarea plângerii, petentul arată în fapt că, prin Hotărârea nr. 183/30.06.2011 emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor  Vâlcea, s-a reconstituit dreptul de proprietate în natură, pentru terenul în suprafaţă de 1242mp în favoarea  pârâtului .

Petentul susţine că terenul din satul Rotăreşti punct Prund Gheţărie în suprafaţă totală de 2912mp a fost cumpărat de tatăl său în anul 1939 de la vânzătorul - preot G. P., fiind  stăpânit până în anul 1962, când a fost preluat de CAP.  Pentru că pe această suprafaţă autorul reclamantului avea o plantaţie de pomi fructiferi, terenul fiind îngrădit şi fiind amplasat în continuarea gospodăriei  familiei reclamantului, a rămas ca lot în folosinţă familiei sale, până la apariţia Legii fondului funciar nr. 18 din anul 1991, când acesta a formulat cerere de reconstituire  dreptului de proprietate înregistrată sub nr.  891/1991.

În baza cererii i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe totale de 0,38 ha, deoarece, alăturat, tatăl petentului mai cumpărase o parcelă în anul 1954.

Prin Hotărârea nr. 65/08.10.1991 anexa 3 poziţia 150 a Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar petentul a fost validat cu suprafaţa de 2912mp teren agricol situat în pct. „Prund”, în baza SC 7213/29.08.1994 pronunţată în dosarul 8233/1994 . Petentul susţine că terenul astfel validat a fost vizat de OCOT şi  că a întocmit schiţe cadastrale.

În continuare petentul susţine că, prin adresele 1850-1851 din luna august 1995 Comisia locală de fond funciar Nicolae Bălcescu le-a comunicat, acestuia şi pârâtului D E că deţin, conform actelor şi a unei schiţe cadastrale a anului 1935 recunoscută de ceilalţi proprietari, alte suprafeţe de teren decât cele ce rezultă din rolul agricol, pârâtului fiindu-i atribuită suprafaţă de 2851mp, deşi în registru figura cu 800mp . Mai susţine petentul că în prezent pârâtul stăpâneşte 3300mp.

De asemenea petentul precizează că, terenul ce i s-a validat prin Hotărârea nr. 65/08.10.1991 i s-a reconstituit în proprietate conform titlului 598/50776/22.01.1996, astfel că, la data emiterii Hotărârii nr. 183/30.06.2011 prin care i s-a validat pârâtului terenul în litigiu, această suprafaţă nu se mai afla la dispoziţia Comisiei.

La dosarul cauzei petentul a depus Hotărârea nr. 183/30.06.2011 a cărei anulare o solicită.

Pârâtul D E a formulat întâmpinare în termen legal, la data de 27.12.2012( fila 12 dosar) prin care a solicitat  respingerea ca nefondată a cererii reclamantului.

În acest sens pârâtul a arătat că, între acesta şi petent s-au purtat mai multe litigii, unul dintre acestea, făcând obiectul dosarului 7438/288/2009, ce are ca obiect grăniţuirea solicitată de către D.I în contradictoriu cu mai mulţi vecini, printre care se află şi pârâtul. În acest dosar, în momentul în care s-a întocmit reportul de expertiză pentru aplicarea titlurilor deţinute de părţi în vederea stabilirii întinderii acestora, D.I a  prezentat titlul de proprietate 598/50776/22.01.1996 care, în parte se suprapune peste terenurile proprietatea pârâtului.

Faţă de această situaţie, pârâtul la rândul său a formulat acţiune în instanţă pentru constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate anterior enunţat emis în favoarea reclamantului, dosar înregistrat sub nr. 5157/288/2011.

În continuare pârâtul a arătat că a formulat cereri succesive de reconstituire a dreptului de proprietate, prima înregistrată sub nr. 89/1991, a doua în anul 1995, după ce, prin SC 582/20//30.06.1995 pronunţată în dosarul 4976/1995 s-a admis cererea de a fi repus în termen pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 5000mp, în care este inclus şi terenul în litigiu, +2600mp+1664mp respectiv pe un total de 9264mp.

De asemenea pârâtul arată că prin Hotărârea nr. 65/08.10.1991 anexa 3 poziţia 150 a Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar a fost validat cu suprafaţa totală de  3,59 ha teren agricol şi 0,04ha teren neproductiv iar din totalul suprafeţelor validate prin această hotărâre  i s-a reconstituit efectiv dreptul de proprietate numai pentru suprafaţa de 2,8463 ha, astfel cum rezultă din titlul de proprietate 1397/14215/27.09.1999.

În ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 5000mp din punctul „Căminul casei” în care este inclus şi terenul în litigiu pârâtul susţine că,  bunicul său, M I D, l-a cumpărat de la numitul C.P C. prin actul de vânzare nr. 4772/30.07.1923 şi l-a transmis cu titlu de dotă fiicei lui M. Gh., căsătorită D. - mama pârâtului.

Din această suprafaţă, susţine pârâtul, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 3158mp, respectiv 1148mp reconstitui prin titlul de proprietate 1397/14215/27.09.1999 şi 1020 mp prin titlul de proprietate 1530/25751/07.12.1999 eliberat pe numele lui P M. Diferenţa de teren dintre cel reconstituit efectiv şi cel validat în suprafaţă de 5000mp din punctul „Căminul casei” se compune din suprafaţa de 600mp care se regăseşte în domeniul public al comunei Nicolae Bălcescu fiind ocupat de construcţia „Atelier Şcoală”, suprafaţa de 1242mp fiind cuprinsă în titlul de proprietate al reclamantului.

Concluzionând, pârâtul susţine că actele primare pe care le deţine sunt de natură a-l îndreptăţi la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.

La dosarul cauzei pârâtul a depus acte de stare civilă pentru a face dovada filiaţiei sale care să-i confere calitatea de moştenitor al autorului M. I D.,  acte primare de proprietate, actele de reconstituire la care face trimitere în cuprinsul  întâmpinării.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri şi s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate topo. De asemene s-au solicitat spre ataşare în vederea consultării dosarele în care părţile au mai purtat litigii şi care au legătură cu prezenta cauză,  7438/288/201093318/1994, 9665/2001.

Expertul desemnat în cauză  Bisericaru Aurel a întocmit lucrarea la data de 11 dec 2013 filele 197- 216 dosar, şi a răspuns la obiecţiunile părţilor la filele  286-303 dosar.

Analizând actele şi probele dosarului raporta la susţinerile părţilor instanţa reţine următoarele:

Cu privire la excepţie lipsei interesului legitim al petentului de a promova prezenta acţiune invocată de apărătorul pârâtului instanţa o va respinge reţinând în esenţă că, interesul, reprezintă o  condiţie de exercitare a acţiunii civile constând în folosul practic urmărit de către titularul acţiunii civile, iar acesta trebuie să fie născut şi actual, personal, direct şi legitim.

Din acest punct de vedere cercul persoanelor care pot cere constatarea nulităţii se restrânge în raport cu condiţiile evocate, necesar a fi întrunite sub aspectul folosului practic urmărit.

În cauză, cercetarea existenţei interesului trebuie să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată, iar îndeplinirea acestei condiţii va trebui să se raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestei cereri, având în vedere şi natura dreptului reclamantului în legătură cu obiectul actului juridic a cărei nulitate se cere.

Este de remarcat în acest sens  că, reclamantul justifică interes în formularea cererii având în vedere că actul juridic a cărui nulitate parţială o solicită are ca obiect un  teren aflat în proprietatea reclamantului.

Pe fondul cauzei instanţa reţine că reclamantul D. I.,  a fost adoptat de D. A. fiind, potrivit certificatului de moştenitor nr. 1056/26.08.1987,  unicul moştenitor al acestui autor, despre care se pretinde că a cumpărat de la preotul G. o bucată de pământ care se învecina, la est, cu terenul din punctul Căminul Casei, proprietatea autorului reclamantului. Este vorba despre suprafaţa de aproximativ 2.912 mp. pe care preotul P. I. G. a cumpărat-o de la I. V. D.prin actul de vânzare autentificat sub nr. 15522.05.1934 (fila 592). În cuprinsul acestui act de vânzare, se face menţiunea că terenul cumpărat de preotul G. era loc neproductiv, cu prundiş, care se învecina la E- cu drumul mare, la V-cu moştenitorii Ion. C Dumitru, la S-cu Dumitru Miricioiu şi la N cu Ghergina Gh. I. Dobre.

Pe verso-ul actului de vânzare nr. 155/1934, există scrierea olografă a cumpărătorului P. I. Ge.u, datată 29.05.1994, prin care declară că, prin anul 1939-1940 a vândut terenul în suprafaţă de 2.912 mp, din comuna Nicolae Bălcescu, sat Rotăreşti, punctul Prund, fără a menţiona şi cui l-a vândut.

Reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,38 ha. în punctul Prund şi a fost validat, prin HCJ nr. 65/08.10.1991 pe anexa 3, poziţia 180, dar punerea în posesie s-a realizat, prin revenirea la situaţia descrisă în harta cadastrală din anul 1933 şi prin stabilirea dimensiunilor terenului pe care se află construit atelierul şcolii, astfel că, acesta a fost pus în posesie şi i s-a emis titlul de proprietate nr.598/50776/22.01.1996 (fila 40) pentru suprafaţa de 3.100 mp în punctul Prund, alcătuită din parcelele nr. 1269/34 din tarlaua 40, în suprafaţă de 1.700 mp., cu vecinătăţile: la N-rest proprietate; la E-drum comunal; la S-pârâu; la V- Marin Maria şi nr. 1269/35 din tarlaua nr. 40, în suprafaţă de 1.400 mp., cu vecinătăţile: la N-drum sătesc, la E-drum comunal, la S-rest proprietate, la V-moşt. Marian Maria.

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză  de expert Bisericaru Aurel au fost aplicate pe teren atât actele primare de proprietate invocate de părţi, cât şi actele de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu, acesta stabilind împreună cu părţile prezente la efectuarea măsurătorilor că, terenul în litigiu îl reprezentând  suprafaţa de 1242mp identificat în anexa 1 (fila 296) ca fiind cel  cuprins în conturul poligonal  34-F-G-4-3-C-D-E-28-27-26-34. A constatat expertul, iar părţile au convenit că, terenul în suprafaţa de 426mp se află în domeniul privat al comunei N.Bălceacu şi a fost validată această suprafaţă  pe anexa 40 la despăgubiri cuvenite reclamantului D.I.

Expertul a transpus pe teren actele primare prezentate de părţi, menţionând totodată că, nici actul de vânzare din 1923, pentru terenul de 5.000 mp. din punctul Căminul Casei şi nici actul de vânzare din 1934 pentru terenul de 2.912 mp. din punctul Prund  respectiv cel din 1954 referitor la suprafaţa de 7 prăjini( 1400mp)nu oferă indicii privind forma, dimensiunilor şi nici măcar a suprafeţei exacte, expertul statuând că, actele primare ale părţilor au suprafeţe aproximative, iar transpunere pe teren s-a făcut independent în funcţie de elementele materiale de delimitare existente la efectuarea măsurătorilor începând e la părţile unde nu există litigii,  spre partea litigioasă,  astfel că pentru terenul pârâtului s-a transpus pe teren suprafaţa de 5000mp( care în act este specificată cca ? ha) plecând de la partea sud-vestică, vecin  P.C. şi B. V. – spre partea de nord-est, având la nord est şi la sud vest garduri, iar pentru reclamant s-a transpus suprafaţa de 1400mp( specificată în chitanţă cca 7 prăjini) plecând din partea nord-estică, ( drumul sătesc) spre partea litigioasă, continuând cu suprafaţa de 2912 mp suprafeţe menţionate în actele primare totalizând 6956mp iar suprafaţa din actele primare de proprietate fiind de 9312mp. În urma transpunerii pe teren a actelor de proprietate ale părţilor rezultă că acestea  se suprapun pe o porţiune de teren de  2356mp cuprinsă în conturul poligonal 35-34-F-I-J-3-2-C-30-L-K-35 - suprapunere ce include şi terenul ce face obiectul cererii de chemare în judecată, împrejurare ce a avut ca efect imposibilitatea pentru expert de a stabili cine a fost proprietarul iniţial al terenului.

Expertul a constatat însă, că la baza reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1.400 mp, situată în parcela 1269/35 din tarlaua 40, în favoarea reclamantului stă înscrisul sub semnătură privată din 18.04.1954, intitulat chitanţă, prin care numitul M. Gh. D. declară că a primit de la tatăl pârâtului, Anghel I. Dumitru, preţul pentru bucata de pământ, de cca. 7 prăjini, ce o avea de la mama sa, Ghe. I. V. Ghe. D.  în punctul Rotăreşti, cu vecinătăţile; la E-drumul Mare; la V-Ion I. D.; la S-A. I. D., la N- drumul şi Gh. M.

În ceea ce îl priveşte pe pârât, potrivit  actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei, D. E. este fiul lui D. I., decedat la data de 19.09.1981, şi al Ghe.Du., decedată la data de 15.01.1928.

Ghe. D. a fost fiica lui M. D., care, prin actul de vânzare din 10.07.1923 (fila 17), a cumpărat de la C. P. Ce. ,,un petic de pământ, învecinat la răsărit cu pârâul ce curge de la proprietatea Mandrea; la apus cu oborul comunal şi I.Va. D., la miază-zi cu drumul de comunicaţie între Milcoiu şi Stoieni şi la miazănoapte cu moştenitorii şui C. D., în întindere ca ? ha împreună cu clădirile aflate pe el”

Despre acest teren, pârâtul susţine că este situat în punctul Căminul Casei din satul Rotăreşti al comunei Nicolae Bălcescu, care a fost zonă cooperativizată.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, acesta a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 89/06.06.1991 (fila 28), prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma părinţilor săi, Dumitrescu Ion şi Dumitrescu Gherghina, pentru suprafaţa de 5,13 ha, din care terenuri agricole în suprafaţă de 2,55 ha situate în punctele : Vatra Satului-0,40 ha; 12 chingi situate în fosta luncă cu fâneţe pe şoseaua N. Bălcescu-Milcoiu, însumând 2,15 ha.; Dealul Corbilor -1 ha. teren neproductiv şi 1,50 ha. teren acoperit cu pădure; Căminul Casei- 0,08 ha.

Prin HCJ nr. 65/08.10.1991, pârâtul a fost validat pe anexa 3, la poziţia nr. 153 cu suprafaţa de 3,41 ha. agricol, 0.10 ha teren neproductiv şi 1,00 ha pădure, fiindu-i emisă, în acest sens adeverinţa provizorie de proprietate nr. 1/28.10.1991 (fila 19).

Prin sentinţa civilă nr. 5824/30.06.1995, pronunţată în dosar nr. 4976/1995 (fila 20), Judecătoria Rm. Vâlcea l-a repus pe reclamantul D. E. în termenul prevăzut de lege pentru a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr. 18/1991, pentru suprafaţa totală de 9.264 mp, - teren arabil situat pe raza comunei Nicolae Bălcescu. Deşi nu s-a menţionat amplasamentul suprafeţei de 9.264 mp., din considerentele sentinţei civile nr. 5824/30.06.1995, rezultă că, prin adresa nr. 1.408/07.06.1995, Consiliul Local al Comunei Nicolae Bălcescu a fost de acord cu repunerea reclamantului în termenul legal de a formula cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în discuţie. Or, din conţinutul adresei nr. 1.408/06.1995, aflată la dosar, rezultă că acordul se referea la trei terenuri individualizate, din care unul era cel de 5.000 mp. din punctul Căminul Casei, situat în satul Rotăreşti din comuna Nicolae Bălcescu, dobândit de bunicul matern al reclamantului, M. D., prin actul de vânzare nr. 4772, încheiat în data de  10.01.1923.

Raportat la sentinţa civilă nr. 5824/30.06.1995 şi adresa nr. 1.408/07.06.1995, rezultă că terenul de 5.000 mp. din punctul Căminul Casei de pe raza satului Rotăreşti nu este inclus în suprafaţa de 3,41 ha. agricol şi 0,10 ha. neproductiv validată prin HCJ nr. 65/08.10.1991, care stă la baza adeverinţei provizorii de proprietate nr. 1/28.10.1991. Cum reclamantul nu a depus o altă hotărâre de validare, rezultă că. pentru terenul de 5.000 mp. în discuţie, nu există validare, sau, cel puţin pentru diferenţa dintre suprafaţa menţionată în actul de vânzare invocat şi suprafaţa de 0,08 ha. din punctul Căminul Casei pentru care fusese formulată cererea de reconstituirea dreptului de proprietate nr. 89/06.06.1991.

Instanţa reţine că,  din punct de vedere faptic, însuşi actul primar de proprietate invocat de pârât oferă un indiciu asupra limitelor celor două proprietăţi învecinate, respectiv cea a lui D. M. şi cea a lui P.G., şi anume că, între ele, era pârâul ce curgea de pe proprietatea lui Mandrea.

Un indiciu că în anul 1923 pârâul curgea pe graniţa dintre proprietăţile lui M. şi G. este toponimia terenului în litigiu, şi anume „Prund” pentru că pe el rămânea pietrişul adus de apele pârâului.

La această concluzie contribuie şi faptul că suprafaţa cumpărată de bunicul reclamantului nu putea fi de cca., 5.000 mp. cât se menţionează în actul de vânzare cumpărare din anul 1923, întrucât vânzătorul C.P. Ce. nu dobândise în proprietate o astfel de suprafaţă, ci doar 12 stânjeni, adică 2.400 mp situaţie ce rezultă din actul de schimb încheiat în data de 18.02.1886, prin care numiţii D.I. D. şi I. I. R. au dat lui P. S. C. 12 prăjini  din locul rural ce-l aveau moştenire de la D.I.D., acoperit cu pietriş, pe care coschimbaşul l-a avut în chirie şi pe care construise două magazii de bârne, în schimbul a 12 prăjini situate în comuna Bălceşti, punctul Grădineşti. Nu s-a făcut dovada că fiul coschimbaşului, vânzătorul către M.u D., a mai cumpărat ulterior, dar până în anul 1923, încă 12 prăjini pentru  a se justifica suprafaţa de 5.000 mp. menţionată în actul de vânzare din 1923.

În plus, harta cadastrală din anul 1933 avută în vedere de comisia locală cu prilejul efectuării punerii în posesie, care a fost realizată la solicitarea locuitorilor comunei Nicolae Bălcescu, oferă elemente referitoare la întinderea reală a dreptului de proprietate dobândit de bunicul matern al pârâtului care se coroborează cu datele oferite de toate actele primare de proprietate ale părţilor depuse la dosarul cauzei. Astfel, în partea stânga jos a hărţii cadastrale, (figura 14 pe hartă)  , este reprezentată, în cadrul fostei proprietăţi a lui D.I. D.(poziţia 9 pe hartă) în suprafaţă de 8.835 mp., suprafaţa înstrăinată prin schimb de moştenitorii acestuia lui P.C., de 2.251 mp. şi nu de 5.000 mp. În continuarea acestei parcele înstrăinate lui P. C., până la drumul către Viişoara mai este parcela de 3.774 mp., din care, ulterior, a  dobândit preotul G. suprafaţa de 2.912 mp prin actul de vânzare din 1934, tot de la un moştenitor al lui D. I. D., iar suprafaţa de 7 stânjeni (1.400 mp) a fost deţinută de D. A.l, tatăl pârâtului, în baza înscrisului sub semnătură privată din 1954, de la alt moştenitor al lui D. I. D..

La acesta se adaugă faptul că tatăl pârâtului, D. I., a figurat în recensământul agricol din 1941, în punctul Cămin din satul Rotăreşti, cu suprafaţa de 1.250 mp. curţi şi suprafaţa de 1.000 mp. pomi, adică un total  2.250 mp., iar cu această suprafaţă a figurat şi în BAP-ul din anul 1948, potrivit adeverinţei nr. 3226/09.05.2013.

Instanţa mai reţine că, pentru terenul în litigiu petentul a fost validat prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 65/8.10.1991 ce a stat la baza emiterii procesului verbal de punere în posesie 479/15.02.1995 şi a titlului de proprietate 598/50776/22.01.1996.

Prin hotărârea contestată s-a modificat în mod esenţial şi substanţial validarea din hotărârea enunţată, în sensul că peste pârâtul este validat pentru  un teren reconstituit în proprietate altei persoane.

Prin aceeaşi hotărâre  practic s-a revocat în parte Hotărârea 65/8.10.1991, dată cu respectarea dispoziţiilor legii (art.III alin.11 din Legea nr.169/ 1997, introdus prin art. unic pct.2 al Titlului V din Legea nr.247/2005 şi art.6 şi 8 din H.G. nr.890/2005).

Potrivit disp. art.52 din Legea nr.18/1991, Comisia judeţeană este autoritate publică cu activitate administrativ –jurisdicţională.

Procedurile şi căile de atac împotriva hotărârii comisiei judeţene sunt reglementate în mod expres şi limitativ prin disp. art.27 alin.1 pct.6,7, 71 şi art.8 din H.G. nr.890/2005, coroborat cu art.III alin.11 din Legea nr.169/1997; art.53 alin.1 şi 2 şi art.55 alin.1 şi art.58 din Legea nr.18/1991. Legiuitorul a instituit o singură cale de atac –plângere la judecătorie, cale de atac prevăzută chiar şi în ipoteza în care însăşi comisia judeţeană solicită instanţei de judecată modificarea sau revocarea propriei hotărâri. Numai actele de drept administrativ pot fi revocate, modificate sau suspendate de către organul emitent, din proprie iniţiativă, sau de către organul ierarhic superior, ori pot fi atacate în baza legii contenciosului administrativ.

În concluzie, cum hotărârea nr. 183/30.03.2011 a fost adoptată cu nesocotirea dispoziţiilor imperative ale legii, se impune înlăturarea acelor efecte ale acesteia care îl prejudiciază pe petent.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse mai sus, instanţa apreciază că plângerea petentului este întemeiată în parte, astfel că va fi admisă în limitele în care efectele hotărârii contestate îi vizează direct (în calitate de moştenitor a autoarei său, A. D.).

În consecinţă, se va anula în parte Hotărârea nr. 183/30.03.2011 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Vâlcea, cu privire la terenul în suprafaţă de 1242 mp teren agricol validată pârâtului D. E..

Reţinând culpa procesuală a pârâtului, instanţa, în temeiul art. 274 C.pr.civ., îl va obliga pe acesta să plătească petentului suma de 1673 lei, cu titlu de cheltuire de judecată, reprezentând onorariu expert, contravaloare transport .

De asemenea instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 1081lit d) cod proc civ, va dispune aplicarea unei amenzi judiciare pârâtului  pentru refuzul acestuia de a se conforma dispoziţiilor instanţei de a achita parte din onorariul de expert, procedând la debitarea lui D.E. cu suma de 1000 lei reprezentând diferenţă onorariu expert stabilit în favoarea expertului Bisericaru Aurel

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei interesului legitim al reclamantului în promovarea cererii invocată de către pârât.

Admite acţiunea formulată de reclamantul D. I. domiciliat în localitatea ., judeţ Vâlcea în contradictoriu cu pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Vâlcea cu sediul în Rm. Vâlcea, str. Tudor Vladimirescu, judeţ Vâlcea şi D. E., domiciliat în sector 4, Bucureşti, . astfel cum a fost precizată în şedinţa publică din data de 25 februarie 2013( fila 57).

 Anulează în parte hotărârea nr. 183/20.06.2011, emisă de Comisia Judeţeană Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, cu privire la terenul în suprafaţă de 1242 mp teren agricol validată pârâtului D. .

În temeiul art. 108 indice 1 pct. 2 lit. h aplică amendă judiciară în cuantum de 500 lei pârâtului pentru refuzul de a se conforma dispoziţiei instanţei cu privire la achitarea diferenţei onorariului de expert.

Debitează pârâtul D. E.cu suma de 1000 lei reprezentând diferenţă onorariu expert stabilit în favoarea expertului Bisericaru Aurel.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului 1673 lei cheltuieli de judecată faţă de reclamant.

Cu  recurs în termen de  15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26.05.2014.

Preşedinte

Grefier

Domenii speta

Spete similare