Concurs ideal între infracţiunea de fraudă informatică şi înşelăciune

Concurs ideal între infracţiunea de fraudă informatică şi înşelăciune. Potrivit art. 49 din Legea nr. 161/2003, constituie infracţiunea de fraudă informatică  fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date, ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material  pentru sine sau pentru altul.

Conform art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen., fapta de a induce în eroare o persoană prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a produs o pagubă. Conform alin. 2 al aceluiaşi articol, fapta este mai gravă dacă s-a comis prin mijloace frauduloase, iar în economia alin. 3 este definită o specie a infracţiunii de înşelăciune şi anume înşelăciunea în convenţii, care constă în fapta de a induce sau de a menţine în eroare o persoană cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate.

Din interpretarea textelor de lege menţionate mai sus rezultă că infracţiunile de mai sus se află în concurs etiologic, caracterizat (cu conexitate), respectiv, infracţiunea de fraudă informatică a fost săvârşită în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune; mijlocul prin care a fost săvârşită infracţiunii de înşelăciune a fost săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică fără a fi fost imposibil de realizat.

În cazul în care nu s-ar fi realizat conţinutul infracţiuni de înşelăciune, chiar din motive independente de inculpat, respectiv, victima şi-ar dat seama că ar fi înşelată prin convenţie, art. 49 din Legea nr. 161/2003 pedepseşte această faptă, respectiv, introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date, ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material  pentru sine sau pentru altul.

Prin sentinţa penală nr. 20 din 15 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 943/90/2009,  a fost respinsă cererea formulată de inculpaţi prin apărători privind schimbarea încadrării juridice din concurs ideal între infracţiunile de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C. pen., ambele în formă continuată, în infracţiunea de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.

În baza art. 334 C. pr. pen.,

S-a Dispus  schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C. pen., respectiv, art. 25 şi 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. art. 215 alin. 1,2 şi 3 C. pr. pen., respectiv, art. 25 şi 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi  3 C. pen., privind pe inculpaţii -  C.A. , C.I. C., M.N. G., C..N. I.

1. În baza  art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

Condamnă pe inculpatul  C.A., la 2 ani şi 6 luni  închisoare.

În baza art. 215 alin. 1,2 şi 3  C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

Condamnă pe acelaşi inculpat la 2 ani şi 6 luni  închisoare:

În baza art.42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003 cu aplic art.41, alin. 2 C.pen., raportat la art. 74 lit. a şi art. 76 lit. e C. pen,

Condamnă pe acelaşi inculpat la 2 luni închisoare.

În baza art.46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. d C. pen.:

Condamnă pe acelaşi inculpat la 6 luni închisoare:

În baza art. art. 7 din Legea nr.39/2003, raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. b C. pen.:

Condamnă pe acelaşi inculpat la 4 ani închisoare:

În baza art. 33 lit. a şi b C. pen., cu aplicarea art. 34 lit. b C. pen.,

Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Costache Aurelian în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen.,

Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 24 septembrie 2008 şi până la data de 25 ianuarie 2010, inclusiv.

În baza art. 71 C. pen.,

Interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută concomitent cu executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003,

Interzice inculpatului drepturile complementare  prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., pe o durată de 3 ani,  cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

Inculpatul C.A. va executa pedeapsa închisorii  4 ani  şi pedeapsa complementară de 3 ani, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

2. În baza art.25 raportat la  art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

Condamnă pe inculpatul C. I.C., la 2 ani închisoare.

În baza art.25 raportat la art.  215 alin. 1,2 şi 3  C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

 Condamnă pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare:

 În baza  art. 7 din Legea nr.39/2003, raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

 Condamnă pe acelaşi inculpat la 3 ani închisoare:

 În baza art. 33 lit. a şi b C. pen., cu aplicarea art. 34 lit. b C. pen.,

 Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului C.I.C. în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

 În baza art. 88 C. pen.,

 Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 24 septembrie 2008 şi până la data de 25 ianuarie 2010, inclusiv.

 În baza art. 71 C. pen.,

 Interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută concomitent cu executarea pedepsei închisorii.

 În baza art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003,

 Interzice inculpatului drepturile complementare  prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., pe o durată de 3 ani,  cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

 Inculpatul C.I.C. va executa pedeapsa închisorii de 3 ani  şi pedeapsa complementară de 3 ani, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

3. În baza art.26 raportat la  art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003:

Condamnă pe inculpatul M.N.G.  la 2 ani închisoare.

În baza art.26 raportat la art.  215 alin. 1,2 şi 3  C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003:

Condamnă pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare:

În baza  art. 7 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003,

Condamnă pe acelaşi inculpat la 2 ani şi 6 luni  închisoare:

În baza art. 33 lit. a şi b C. pen., cu aplicarea art. 34 lit. b C. pen.,

Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului M.N.G. în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen.,

Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 24 septembrie 2008 şi până la data de 25 ianuarie 2010, inclusiv.

În baza art. 71 C. pen.,

Interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută concomitent cu executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003,

Interzice inculpatului drepturile complementare  prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., pe o durată de 3 ani,  cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

Inculpatul M.N.G. va executa pedeapsa închisorii de 2  ani şi 6 luni şi pedeapsa complementară de 3 ani, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

4. În baza art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

Condamnă pe inculpatul P.D.C., la 2 ani şi 6 luni închisoare.

 În baza art.  215 alin. 1,2 şi 3  C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

 Condamnă pe acelaşi inculpat la 2 ani şi 6 luni închisoare:

În baza  art. 7 din Legea nr.39/2003 raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. b C. pen.:

 Condamnă pe acelaşi inculpat la 4 ani închisoare:

 În baza art. 33 lit. a şi b C. pen., cu aplicarea art. 34 lit. b C. pen.,

 Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului P.D.C. în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

 În baza art. 88 C. pen.,

Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 24 septembrie 2008 şi până la data de 25 ianuarie 2010, inclusiv.

În baza art. 71 C. pen.,

Interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută concomitent cu executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003,

Interzice inculpatului drepturile complementare  prevăzute de art. 64 lit. a,  b C. pen., pe o durată de 3 ani,  cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

Inculpatul P.D.C. va executa pedeapsa închisorii de 4 ani  şi pedeapsa complementară de 3 ani, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

 5. În baza art.26 raportat la  art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. c C. pen.:

 Condamnă pe inculpatul C.N.I. la 2 ani şi 6 luni  închisoare.

În baza art.26 raportat la art.  215 alin. 1,2 şi 3  C.p, condamnă pe acelaşi inculpat la 2 ani şi 6 luni închisoare:

În baza  art. 7 din Legea nr.39/2003 raportat la art. 74 lit. a şi 76 lit. b C. pen.:;

Condamnă pe acelaşi inculpat la 3 ani închisoare:

În baza art. 33 lit. a şi b C. pen., cu aplicarea art. 34 lit. b C. pen.,

Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului  în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen.,

Deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 14 august 2009 şi până la data de 16 martie 2011, inclusiv.

În baza art. 71 C. pen.,

Interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută concomitent cu executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003,

Interzice inculpatului drepturile complementare  prevăzute de art. 64 lit. a,  b  C. pen., pe o durată de 3 ani,  cu excepţia dreptului de a alege, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

Inculpatul C.N.I. va executa pedeapsa închisorii  de 3 ani  şi pedeapsa complementară de 3 ani, pedeapsă ce se execută după  executarea pedepsei închisorii.

 În baza art. 14 şi 15 C. pr. pen.,

Obligă inculpaţii, în solidar la plata următoarelor sume faţă de următoarele părţi civile;

1. - 6.716,70 euro faţă de - Ferdando Ferreira Da Silva

2. - 5300 euro faţă de - Lebrun Patrick – 

3.  - 600 dolari australieni faţă de - Wiliem  Chua

4. - 6300 euro faţă de Endl Gerald – 

5. - 250 euro faţă de Tomas Ingergald 

 6.  - 1094,41 USD faţă de - Yen Young Sim  Edmund –

7. -  210 USD faţă de - 

8. - 900 USD faţă de - Ramzy Alduwaik –

 9. - 150 euro faţă de - Lehner Michael,

10. -  605 euro faţă de - Duursma Stephan,

11. - 225 USD faţă de - Rui Alberto. 

 12.-132 GBS faţă de - Robert Lee Robinson,

13. - 400 USD faţă de - Jake Greembaum, cu încuviinţarea părintelui său Lauren Gerber,.

14. -  300 euro faţă de - Dorothee Schmid

15. - 2139,37 USD faţă de - Richard Showan.

16. -  1815,84 USD  faţă de - Robyn Argus. 

17. - 500,63 euro faţă de - Luis Carlos Rimolidi

18. -  1744,03 USD faţă de - Crystal şi Kerry Phillips – 

19. -  71,45 euro faţă de - Robert Coleman,

20. - 1000 euro faţă de – Harri Nimeton 

 22. -  210 euro faţă de - Jatin Thakur – 

23. -800 euro faţă de - Canli Mustafa –

24. - 100 euro faţă de - Hauth Cristopher Johannes

25. - 228,28 euro faţă de

26. - 3500 euro faţă de - Adrianus Hak

27. - 2190,51 euro faţă de - Hovath Gyula –

28. -  3700 USD faţă de - Lukasz Baranowski

29. - 5781,55 euro faţă de - Robert Wieketa

30. - 500 euro faţă de - Schropp Jochen Alexander.

31. - 500 euro faţă de -  Dennis Chmielewski

32. - 150 euro faţă de - Vautey Michael

33.- 283,6 euro faţă de partea civilă Mohammed Hussain;

34. -  1500 lire faţă de partea civilă Shavit Michael Atkinson

Ia act că partea vătămată Compania Ebay Inc.- nu se constituie parte civilă.

Ia act că partea vătămată Nazario Zampaglione – 19, Hillview Drive, Clarkfield, Victoria, 3430, Australia, nu se constituie parte civilă.

 Respinge cererea formulată Compania Paypal - prin reprezentantul său Lisa Kelly, cu domiciliul ales la Ambasada SUA ca nedovedită.

 Dispune confiscarea specială a sumei de 0,63 euro.

 Dispune confiscarea următoarelor echipamente electronice de la inculpaţii: ECHIPAMENTE ELECTRONICE.

Menţine sechestru asigurator asupra următoarelor sume de bani: 15850 euro şi 1000 USD, ridicate de la reşedinţa inculpatului C.A. precum şi 1600 euro, ridicată de la domiciliul inculpatului P.D.C, dispuse de Procuror prin Ordonanţele din 15 ianuarie 2005 date în dosarul nr. 155/B/2005.

Stabileşte onorariul definitiv în sumă de 6.000 lei pentru expertiza contabilă efectuată în cauză de expertul C.I. 

Obligă pe inculpatul C.N.I. la 200 lei cu titlu de diferenţe onorariu definitiv expert, faţă de expertul contabil Cîrstina Ion.

Obligă pe inculpaţii C.A., C.I.C. P.D.C.,  C.N.I.,  la câte 10.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă pe inculpatul M.N.G. la plata sumei de 10.400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat în care se include onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat T.A., în sumă de 400 lei ce va fi achitat anticipat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat următoarele:

La data de 17.03.2009, sub numărul 943/90/2009, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea-Secţia penală, rechizitorul D.I.I.C.O.T – Biroul teritorial Vâlcea, întocmit în  dosarul nr.155/B/P/2005, prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii:

1.C.A., cercetat pentru comiterea infr. prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., de art. 215 alin. 1,2 ,3 şi 5 C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art.42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003 cu aplic art.41, alin. 2 Cp, art.46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 si art. 7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a şi b  C.p.;

2. C.I.C., cercetat pentru comiterea infr. prev. de art. 25 C.p. rap.la art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art.25 C.p. rap.la art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art. 25 C.p. rap.la art.. 42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p  şi art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a şi b C.p. 

3. M.N.G., cercetat pentru comiterea infr. prev. de 26 C.p. rap.la art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art.26 C.p. rap.la art. 215 alin. 1,2, 3 şi 5 C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art. 26 C.p. rap.la art.. 42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p  şi art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a şi b C.p. 

4. P.D.G., cercetat pentru comiterea infr. prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. aşi b C.p.

Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului,

5. C.N.I.  cercetat pentru comiterea infr. prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 49 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art. 26 C.p.rap. la  art. 215 alin. 1,2 ,3 şi 5 C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art. 7 din Legea 39/2003, toate  cu aplic.  art. 33 lit. a şi b C.p.

În motivarea actului de sesizare procurorul a reţinut următoarele:

Organele de urmărire penală din România au fost sesizate de mai mulţi cetăţeni străini cu privire la faptul că începând cu anul 2005 aceştia au fost induşi în eroare prin intermediul internetului de inculpaţii şi învinuiţii menţionaţi, în sensul că accesând site-urile Ebay sau ale altor companii specializate în vânzarea unor produse on-line, au luat legătura cu aceştia şi au negociat prin e-mail sau prin telefon condiţiile de tranzacţionare a unor bunuri, în special utilaje agricole şi telefoane mobile, iar după ce au transferat banii în România, prin Western Union sau prin altă modalitate de plată,  reprezentând un avans sau preţul total al obiectului contractului, aşa zişii vânzători au întrerupt orice legătură cu victimele.

De asemenea, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Vâlcea s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că un grup infracţional organizat, coordonat de C.A., aşa cum s-a stabilit mai târziu, acţionează în special în municipiile Drăgăşani şi Bucureşti, în scopul inducerii în eroare a cetăţenilor străini în modalităţile descrise anterior, grupul având o structură bine definită, incluzând paliere ierarhice de coordonare şi execuţie, de racolare a altor persoane dispuse contra unui comision să ridice banii care aveau ca sursă fraudele informatice şi care erau transferaţi de victime prin sistemul Western Union sau în alte moduri.

  În sfârşit, companiile Ebay şi Paypal au formulat sesizări şi au prezentat date şi informaţii din cuprinsul cărora rezultă că grupul infracţional organizat a deţinut date informatice prin utilizarea cărora au fost fraudate conturi ale utilizatorilor legitimi ai celor două companii, generând astfel prejudicii localizate în patrimoniul lor.

Pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale s-a stabilit că faptele ce constituie obiectul dosarului au fost comise de inculpaţii C.A., M.N.G., C.I.C. şi P.D.CV., precum şi de învinuiţii C.N.I. şi B.C.G. în circumstanţele ce vor fi descrise în cele ce succed, după o analiză succintă a structurii organizatorice a grupului şi a modalităţilor de operare.

Astfel, aceştia, în perioada 2005-2008, prin accesarea nelegală a unor conturi aparţinând unor companii specializate în vânzarea on-line, prin crearea unor site-uri şi conturi capcană în cuprinsul cărora ofereau în mod mincinos spre vânzare diferite bunuri, cu preponderenţă utilaje agricole şi telefoane mobile, precum şi prin lansarea on-line a unor licitaţii frauduloase au prejudiciat nenumăraţi cetăţeni străini, cărora le-au produs o pagubă însumată extrem de mare, dacă ar fi să luăm în calcul toate formularele de plata Western Union ridicate de la instituţiile bancare, până în prezent depunând plângere penală 32 de cetăţeni străini şi două companii, care au suferit un prejudiciu total de aproximativ 278 000 de lei.

  S-a apreciat că organizatorul şi coordonatorul grupului infracţional organizat este inculpatul C.A.  care i-a atras în activitatea infracţională, în funcţie de aptitudinile fiecăruia, pe ceilalţi inculpaţi, învinuiţi şi făptuitori şi pe care i-a folosit în principal la ridicarea sumelor de bani ce proveneau din licitaţiile electronice frauduloase şi la racolarea altor persoane care să procedeze în acelaşi  mod.

  Se distinge sub acest aspect inculpatul C.I.C. care i-a racolat pe făptuitorii P.S. , M.I.  şi D.C.N. în scopul de a ridica bani transferaţi din străinătate ce proveneau din fraude informatice, după ce el însuşi a prestat această activitate. Astfel de activităţi de recrutare au fost efectuate şi de inculpatul Popa Dumitru - Cătălin, care supraveghea activitatea inculpatului M. N.G., conducându-l la unităţile Western Union în vederea ridicării banilor pentru C.A.. În susţinerea aceleiaşi idei, din actele dosarului se observa că sub coordonarea lui C.A., ceilalţi inculpaţi, învinuiţii şi făptuitorii au avut roluri precise în structura organizatorică a grupului, acesta funcţionând pe parcursul mai multor ani, perioadă în care s-au obţinut beneficii materiale considerabile.

  Toate aceste aspecte se desprind din analiza probelor administrate  care constau în interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice, precum şi a comunicărilor informatice derulate prin adresa de e-mail ,,[email protected]”, formularele Western Union, plângerile victimelor şi corespondenţa prin e-mail, declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor, precum şi ale învinuiţilor, constatările grafoscopice efectuate în cauză, rezultatul perchiziţiilor informatice efectuate asupra sistemelor informatice şi a suporturilor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpaţi, precum şi în celelalte acte ale dosarului. In cauză au fost efectuate percheziţii la domiciliile şi reşedinţele  inculpaţilor, învinuiţilor şi făptuitorilor, fiind identificate obiecte si înscrisuri cu valoare probatorie ce întregesc dovedirea activităţii infracţionale, constând în calculatoare, telefoane mobile, suporturi de stocare a datelor informatice etc. conţinând date şi informaţii referitoare la fraudele informatice, accesul fără drept la sisteme informatice, deţinerea fără drept de date informatice, adrese de e-mail folosite la înşelarea victimelor, fotografiile şi parametrii bunurilor tranzacţionate etc.

1. În luna februarie 2005, cetăţeanul singaporez  Yen Young Sim Edmund a vizitat site-urile Ebay în ideea de a achiziţiona telefoane mobile marca Nokia 9500, împrejurare în care a luat legătura cu titularul adresei de e-mail [email protected] care l-a convins să transfere în România  pe numele inculpatului M.N.G. prin sistemul rapid de plată Western Union în două tranşe, suma totală de 1.860 dolari singaporezi.  Este de observat că ofertantul i-a indus victimei ideea că reprezintă o companie prosperă, specializată  în tranzacţii on-line şi totodată şi-a impus propriile reguli de derulare a tranzacţiei, în sensul că banii urmau să fie transferaţi prin Western Union, ceea ce s-a şi întâmplat, iar bunul să fie trimis prin serviciul internaţional de livrare UPS, reguli care nu au nicio  legătură cu serviciile Ebay şi Paypal. În scopul ridicării banilor de la instituţiile bancare, inculpatul  M.N.G. a  completat formularele de plată Western Union cu MTCN 9926441858 şi 1815877860.

Partea vătămată s-a  constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu suma  de 1.860 dolari singaporezi.

2. În data de 27.07.2005  Daryoush Ghanbarpour i-a transferat prin sistemul Western Union  suma de 210 USD învinuitului C.N.I. reprezentând contravaloarea unui telefon mobil marca Nokia N90, pe care evident că victima nu l-a primit, negocierea având ca punct de plecare tot site-urile platformei Ebay. Suma de 210 USD, care compune prejudiciul pricinuit victimei, a fost încasată de inculpat în data de 28.07.2005 de la o agenţie Western Union din municipiul S., unde a completat formularul de plată cu MTCN  2345470457.

Partea vătămată s-a  constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu suma  de 210 USD reprezentând daune materiale.

3. În cadrul unei comisii rogatorii autorităţile judiciare din Germania au înaintat depoziţia părţii vătămate Dennis Chmielewski conform căreia în luna august 2005, în urma unei negocieri derulată prin internet i-a transferat în România lui C.N.I.suma de 250 euro, reprezentând jumătate din contravaloarea unui număr de 5 telefoane mobile marca Nokia 9300i. Sub pretextul că şeful lui o să-i facă mari necazuri pentru că a trimis telefoanele fără să primească toţi banii, reprezentând preţul lor, ofertantul l-a convins pe cetăţeanul german să trimită în România şi diferenţa de 250 euro, prejudiciul total suferit de victimă fiind de 500 euro. În data de 19.08.2005 inculpatul C.N-I. a completat la Poşta Româna SA Agenţia Craiova formularul de plată cu MTCN 3317782491.

4. Cetăţeanul german Dorothee Schmid a comandat două telefoane mobile pe Ebay, în cursul  lunii august 2005, pentru achiziţionarea cărora i-a transferat învinuitului C.N.I. suma de 300 euro, banii fiind încasaţi de învinuit în data de 23.08.2005 de la un oficiu poştal din mun. Craiova, împrejurare în care a completat formularul de plată Western Union cu MTCN 5093184592.

Victima Dorothee Schmid a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 300 de euro, precum şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de comiterea faptei.

5. În cursul lunii septembrie 2005 un alt cetăţean britanic Richard Showan a fost indus în eroare de membrii grupului, în sensul că după ce l-a contactat pe site-ul Ebay.co.uk pe ofertant, a acceptat propunerea de a transfera suma de 1.250 lire sterline prin sistemul Western Union inculpatului C.N.I.cu titlu de preţ al unui număr de 15 telefoane mobile în posesia cărora nu a intrat niciodată pentru simplul motiv că vânzătorul nu a intenţionat să i le trimită.

Richard Showan a solicitat să fie despăgubit cu suma de 1.250 de lire sterline, reprezentând prejudicial suferit de el.

6.În cursul lunii septembrie 2005 un alt cetăţean englez, respectiv Robert Lee Robinson a intenţionat să achiziţioneze un telefon mobil marca Sonny Ericsson W800, pentru care era dispus să plătească suma de 132 lire sterline, însă cu toate că legătura dintre cei doi s-a stabilit pe site-ul Ebay, ofertantul l-a convins pe cumpărător să nu trimită banii prin Paypal, ci prin Western Union, suma de bani menţionată fiind încasată de C.N.I. în data de 30.09.2005, de la Banca--- formularul de plată completat având MTCN 6035699935.

Robert Lee Robinson a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 132 lire sterline.

7. În  data de 17.10.2005 cetăţeanul englez  Rui Alberto Vieira Dias a licitat pe site-ul Ebay, în scopul achiziţionării unui telefon mobil marca Motorola MPX 300 pentru care a transferat în România învinuitului C.N.I. prin intermediul sistemului rapid de plată Western Union suma de 225 USD, însă evident că nu a intrat în posesia bunului licitat. Banii au fost încasaţi în aceeaşi zi de învinuit de la Banca ----i, fiind completat formularul de plată Western Union cu MTCN 858087340.

Partea vătămată a solicitat despăgubiri materiale în cuantum de 225 USD.

8. În perioada 10.10.2005–18.10.2005 cetăţeanul australian Robyn Argus a avut sentimentul că negociază cu reprezentantul unei companii prospere din România, specializată în comerţul cu produse electronice, aşa încât s-a lăsat convins să îi trimită în două tranşe inculpatului M.N.G. suma de 3.000 dolari australieni, reprezentând contravaloarea unui număr de 30 telefoane mobile marca Nokia N21, bunuri pe care evident că nu le-a primit deoarece a fost indus în eroare de ofertant, care lipsit de scrupule a încercat să obţină de la victimă şi alţi bani sub pretextul mincinos că în colet s-ar fi depus din greşeală 70 de telefoane mobile.

  În data de 13.10.2005, precum şi în data de 15.10.2005, inculpatul M.N.G. a ridicat de la -------- suma de bani ce constituie prejudiciul pricinuit victimei, completând formularele de plată cu MTCN 7522757902 şi 5017916490.

  Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu suma de 3.160 AUD, în care este inclusă şi taxa plătită pentru transferul banilor.

9. În data de 04.11.2005 cetăţeanul argentinian Luis Carlos Rimoldi, după ce a identificat pe site-ul Ebay un pseudovânzător care oferea spre vânzare telefoane mobile, i-a transferat învinuitului C.N.I.suma de 500 euro reprezentând preţul unui număr de cinci telefoane mobile marca Motorola V1150, pe care ofertantul în mod mincinos s-a angajat că i le va trimite, învinuitul intrând în posesia banilor după completarea formularului de plată cu MTCN 1070205069.

  Luis Carlos Rimoldi a solicitat să-i fie restituită suma de 500 de euro cu titlu de daune civile.

10. Autorităţile judiciare competente din Germania au înaintat organelor de urmărire penală din România o comisie rogatorie din analiza căreia rezultă că în luna noiembrie 2005, în timp ce căuta pe pagina de internet a Ebay un telefon mobil, cetăţeanul german Schropp Jochen Alexander a găsit o ofertă atractivă prezentată de o persoană care părea că este membru Ebay şi care l-a determinat să transfere în România, pe numele lui C.N.I. prin sistemul Western Union, suma totală de 500 euro reprezentând contravaloarea a trei telefoane mobile, marca Nokia.

11. Tot în urma unei cereri de comisie rogatorie internaţională înaintată de Biroul Teritorial Vâlcea, de această dată autorităţilor judiciare poloneze, acestea au procedat la administrarea unor probe din analiza cărora rezultă că în cursul lunii noiembrie 2005, cetăţeanul polonez  Lucasz Baranowski a identificat pe internet o ofertă atractivă referitoare la tranzacţionarea on-line a unor telefoane mobile marca Nokia, modelele 8800 şi N91, aşa încât ofertantul l-a convins ca în data de 15.11.2005 să transfere prin Western Union în România, pe numele inculpatului M.N.I. suma de 3.700 USD, reprezentând contravaloarea unui număr de 30 de telefoane mobile. După ce a efectuat transferul banilor ofertantul a abandonat-o pe victimă şi nu a mai răspuns nici la telefon şi nici prin e-mail, când Lucasz Baranowski a încercat să ia legătura cu el pentru a-şi recupera paguba. Suma de 3700 USD a fost încasată de inculpatul Măndoiu Nicolae Gabriel în data de 15.11.2005 de la ……. unde a completat formularul de plată Western Union cu MTCN  679 5910713.

  Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu suma de 3.700 USD.

12. În cursul lunii noiembrie 2005 cetăţeanul australian Ramzy Alduwaik, în timp ce explora site-urile aparţinând companiei Ebay pentru a cumpăra telefoane mobile marca Nokia, a contactat  la o adresă de e-mail disponibilă în contul de Ebay al autorului o persoană care a spus că se numeşte C.N.I.şi care l-a convins să-i transfere suma de 900 USD prin intermediul sistemului Western Union, reprezentând contravaloarea a cinci telefoane mobile marca Nokia, sumă ridicată de inculpat în data de 17.11.2005 de la Poşta Română, Agenţia Petroşani, unde a completat formularul de plată cu MTCN 8530420357.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în această cauză cu suma de 900 USD.

13. În cursul lunii noiembrie a anului 2005 partea vătămată Vauthey Michael a  intenţionat să achiziţioneze on line  un telefon mobil aşa încât a identificat pe site-ul www.eBay.com un astfel de bun, la preţul de 150 euro.  În cadrul negocierii, ofertantul a convins-o pe victimă să transfere prin Western Union suma 150 euro, în România, reprezentând preţul telefonului mobil, sumă încasată de inculpatul C.N.I. în data de 22.11.2005, de la Banca Transilvania, unde a completat formularul de plată cu MTCN 2070878224.

Parte vătămată Vauthey Michael  se constituie parte civilă în procesul penal şi solicită să fie despăgubită cu suma de 150 euro, reprezentând daune materiale.

14. În cursul lunii noiembrie 2005 cetăţeanul olandez Lehner Michael a sesizat organele judiciare cu privire la faptul că la data de 23.11.2005 a fost indus în eroare prin intermediul sistemelor informatice de membrii grupului, în sensul că aceştia i-au oferit spre vânzare un telefon marca Nokia 8800, bun pe care nu i l-au livrat niciodată, deşi învinuitul C.N.I.  a încasat prin intermediul sistemului de transfer rapid Western Union suma de 167 euro, împrejurare în care a completat formularul de plată cu MTCN 9865201002, la Poşta Română, Agenţia Petroşani.

15. În data de 29.11.2005 cetăţeanul american Jake Greembaum (minor la data faptei) a explorat site-urile Ebay cu scopul de a cumpăra un telefon mobil marca Nokia, aşa încât în data de 01.12.2005 a transferat în România suma de 445 USD prin sistemul Western Union pe numele inculpatului M.N.G. , care a completat formularul de plată Western Union cu MTCN 8972440240 la BRD  G.S.G.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat despăgubiri civile în  cuantum de 445 USD.

16. În cursul lunii decembrie a anului 2005 cetăţeanul australian Wi Liem Chua a  identificat pe site-urile ebay.com o ofertă potrivit căreia titularul contului oferea spre vânzare telefoane mobile en-gros aşa încât luând legătura cu ofertantul acesta l-a convins să transfere în România, prin Western Union în două tranşe, inculpatului C.I.C. suma totală de 2.800 dolari australieni, sumă a cărei restituire o solicită în calitatea sa de parte civilă cu titlu de  daune materiale. Într-una din cele două împrejurări inculpatul a completat formularul de plată cu MTCN: 5593172254 în data de 13.12.2005, la Banca -----.

17.  În luna decembrie 2005 Crystal si Kerry Phillips din Australia, cu toate că au identificat pe site-ul Ebay o ofertă de vânzare a unor telefoane mobile, au acceptat propunerea titularului acestei oferte de a negocia într-un sistem privat condiţiile şi termenii tranzacţiei electronice, aşa încât în zilele de 16.12.2005 şi 17.12.2005 i-au trimis inculpatului M.N.G.  suma totală de 2900 AUD, în ideea de a achiziţiona 20 de telefoane mobile marca Nokia N90 care nu au ajuns niciodată în posesia cumpărătorilor. În circumstanţele încasării banilor, inculpatul M.N.G. a completat la aceeaşi sucursală a BRD-G.S.G. formularele de plată cu MTCN 8831249757 şi 8100918217, precum şi formularul cu MTCN 5173616791 completat la ------

  Crystal si Kerry Phillips au solicitat să le fie restituită suma de 2.900 AUD cu titlu de daune civile.

18. În data de 21.02.2006 învinuitul C.N.I. a completat formularul de plată Western Union, cu MTCN 5973634557, prin intermediul căruia a încasat suma de 640 euro, transferată de cetăţeanul austriac Duursma Stephan cu titlul de preţ al unor telefoane mobile marca Sony Ericsson P 990i, în posesia cărora nu a intrat niciodată. Procedeul de racolare a victimei este identic cu celelalte cazuri, în sensul că oferta era prezentată pe site-ul www.eBay.at, însă la iniţiativa ofertantului au fost eludate regulile de tranzacţionare specifice companiei Ebay şi s-a recurs la o negociere directă cu caracter privat.

  Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu mata de 640 de euro reprezentând daune materiale. 

19. În data de 22.02.2006 cetăţeanul australian Jatin Thakur a intenţionat să cumpere un telefon mobil marca Nokia 8800, pe care l-a identificat oferit spre vânzare pe site-ul e.mobiltech.com şi pentru achiziţionarea căruia a plătit prin Western Union suma  210 euro, ridicată de învinuitul C.N.I. în ziua următoare, conform formularului de plată cu MTCN 2233289844.

  Potrivit procedeului consacrat bunul ar fi urmat să fie transportat prin serviciul UPS, ceea ce nu s-a întâmplat, aşa încât victima a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 233 euro şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.

20. În data de 21.03.2006  cetăţeanul olandez Canli Mustafa i-a trimis inculpatului M.N.G.  prin sistemul Western Union  suma de 800 euro reprezentând contravaloarea unui număr de 33 de telefoane mobile marca Nokia 8800, inculpatul completând la ridicarea banilor două formulare de plată, cu MTCN 4329205938 şi 9781401465.

  Partea vătămată a solicitat să fie despăgubită cu suma de 800 euro reprezentând despăgubiri civile.

21. În contextul soluţionării unei cereri de comisie rogatorie cetăţeanul german Alexander Rain a relatat în prezenţa autorităţilor judiciare germane faptul că în cursul lunii aprilie 2006 a vizitat pagina de internet a Ebay-  internaţional, unde a observat o ofertă ce viza un telefon mobil marca Nokia. Pentru că şi-a manifestat  interesul de a-l achiziţiona, în zilele următoare a negociat prin e-mail condiţiile de încheiere a tranzacţiei electronice aşa încât ofertantul l-a convins să trimită în România suma de 228 euro, pe numele învinuitului C.N.I., cu titlu de preţ al bunului. Suma de 228 euro a fost ridicată de Chelcioiu Nicolae Ion de la BRD-G.S.G.- Sucursala Piteşti în data de 10.04.2006, fiind completat formularul de plată Western Union cu MTCN 0313374499.

  În contextul audierii partea vătămată nu a fost întrebată dacă solicită acoperirea prejudiciului pricinuit prin comiterea faptei, iar în măsura în care victima nu va fi contactată în timpul cercetării judecătoreşti se va aplica instituţia juridică a confiscării speciale.

22. În cursul lunii iunie a anului 2006, cetăţeanul olandez Adrianus Hak a explorat site-urile de pe internet în ideea cumpărării  unui tractor, identificând oferta unei persoane din România care a afirmat că se numeşte Luci Ionescu şi care i-a comunicat prin e-mail părţii vătămate că este proprietarul unui astfel de tractor în valoare de 3500 Euro. Este de menţionat că Luci Ionescu utiliza adresa de e-mail  [email protected] precum şi postul telefonic cu nr. 0728 417 089, negocierea  derulându-se prin cele două mijloace de comunicare, respectiv prin poşta electronică şi prin telefon. Astfel, ofertantul l-a convins pe cetăţeanul olandez  să transfere în România, prin sistemul Western Union, suma de 3700 euro, reprezentând preţul tractorului, sumă încasată de inculpatul M.N.G.  în data de 16.06.2006, de la BancA--------, unde a completat formularul de plată cu MTCN 7077815592. Cetăţeanul olandez Adrianus Hak a solicitat, în contextul constituirii ca parte civilă, să fie despăgubit cu suma de 3700 euro.

23.În urma unei comisii rogatorii a fost audiat cetăţeanul german Cristopher Johannes Hauth, care a relatat autorităţilor judiciare germane că el şi nu mama sa a fost victima unei fraude informatice, în sensul că a intenţionat să cumpere un telefon mobil marca Motorola V3i, găsind pe site-ul Ebay o ofertă care viza vânzarea unor pachete cu câte 10 telefoane fiecare. Ofertantul i-a comunicat că în mod excepţional poate fi vândut un singur telefon la preţul de 100 de euro, aşa încât a lăsat impresia că îi face victimei o favoare, determinând-o să transfere prin sistemul Western Union suma menţionată, formularul de plată cu MTCN: 0934333322 fiind completat de învinuitul C.N.I. în data de 21.08.2006, la o sucursală a Băncii ----.

24. În luna decembrie 2006 Nazario Zampaglione din Australia a fost victima unei tentative de înşelăciune prin intermediul sistemelor informatice, autorul, respectiv inculpatul C.A.  prezentându-se sub identitatea învinuitului B.C.G., condiţiile tranzacţiei constând în livrarea unui tractor marca John Deere 6400 la preţul de 8500 AUD.  Dintr-un motiv independent de voinţa autorului tranzacţia nu a avut loc aşa încât acest act material a rămas în fază de tentativă, pentru că nu s-a produs urmarea imediată constând într-o pagubă specifică infracţiunilor de înşelăciune şi fraudă informatică, tentativă care se absoarbe în forma epuizată a infracţiunilor continuate.

25. În contextul unei comisii rogatorii efectuată de autorităţile judiciare poloneze, Robert Wiecheta a învederat că la sfârşitul anului 2006 a identificat pe pagina de internet Marcus o ofertă privind vânzarea unei maşini de tuns iarba, în achiziţionarea căreia îşi manifestase interesul. După ce a negociat cu ofertantul, prin e-amil şi prin telefon, care utiliza postul telefonic cu nr. 0751909070, acesta l-a convins pe cetăţeanul polonez să transfere prin Western Union, în România, suma de 18.000 zloţi, echivalând cu 4.500 euro,  pe numele inculpatului C.I.C. , care a ridicat banii de la ------ unde a completat formularul de plată cu MTCN 1113858690 în data de 09.01.2007. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu suma de 4.500 euro, reprezentând daune materiale.

26. În luna ianuarie 2007 cetăţeanul german Tomas Ingergald a explorat site-urile Ebay în ideea achiziţionării  unui telefon mobil marca Nokia, însă după ce a transferat suma de 250 de euro învinuitului C.N.I. în contul bancar deschis la B.C.R. pe numele învinuitului, sub pretextul că în loc de un telefon mobil „secretara” a expediat şapte astfel de telefoane, ofertantul a solicitat de la victimă încă 400 de euro, însă cetăţeanul german a realizat faptul că este victima unei înşelăciuni. Este de observat că în acest caz, când banii au fost ridicaţi de C.N.I.  ofertantul a relatat victimei că reprezintă o firmă prosperă specializată în comerţul cu produse electronice a cărei denumire este Electronics Shop, ca şi în anumite cazuri când banii au fost ridicaţi de M.G.N..

  Din conţinutul plângerii formulată de Tomas Ingergald rezultă în mod expres că acesta solicită restituirea sumei de 250 de euro, reprezentând prejudiciul suferit de el.

27. La începutul anului 2007 Harri Nimenton din Finlanda a identificat o reclamă pe site-ul www.mascus.com, iar după ce a negociat cu ofertantul prin poşta electronică şi prin intermediul telefonului a plătit inculpatului C.I.G-, prin Western Union, avansul de 1000 euro din suma de 5000 de euro negociată, ce reprezenta preţul unei caroserii de tractor, model 1H1455 care ar fi trebuit să-i parvină prin transportatorul DHL în 48 de ore de la negociere, ceea ce nu s-a întâmplat. Inculpatul a intrat în posesia banilor după completarea formularului de plată cu MTCN 6133713849, la o agenţie Western Union din cadrul Raiffeisen Bank.

  Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu suma de 1110 euro reprezentând prejudiciul propriu zis şi beneficiul nerealizat. 

28. În data de 09.06.2007 Robert Coleman  din Londra a transferat în România pe numele învinuitului B.C.G. suma 60 GPB, reprezentând preţul unor CD-uri muzicale pe care ofertantul nu i le-a trimis, victima solicitând să-i fie restituită suma de 60 GPB cu titlu de daune materiale. Învinuitul a ridicat banii de la o agenţie Western Union, după completarea formularului de plată cu MTCN 2379713841.

29.În cursul lunii septembrie 2007, după o instruire minuţioasă a cetăţeanului francez Lebrun Patrick, cu privire la circumstanţele şi regulile tranzacţionării unui tractor marca John Deere model 6410 inculpatul C.A. i-a transmis victimei prin e-mail un contract de vânzare-cumpărare scanat, în cuprinsul căruia la rubrica „vânzător” figurează inculpatul Călin Ion Cristian, valoarea tractorului fiind stabilită de inculpat  la suma de 5300 euro.

  Partea vătămată a transferat în România pe numele inculpatului C.I.C. suma de 5.300 de euro prin sistemul Western Union, inculpatul completând  în data de 19.09.2007 formularul de plată cu MTCN 6231489117, sumă  pe care victima a solicitat să-i fie restituită cu titlu de despăgubiri materiale, în contextul constituirii sale de parte civilă.

30. Autorităţile judiciare din Austria au înaintat organelor judiciare din România o cerere de cooperare judiciară internaţională, prin care au solicitat  preluarea urmăririi penale împotriva lui C.N.I., plângerea fiind formulată de cetăţeanul austriac Gerald Endl.

În data de 22.09.2007, Gerald Endl a identificat pe site-ul de licitaţii electronice Ebay oferta unei persoane care utiliza ID-ul “beau.unsuc.”, ofertă care viza vânzarea unui tractor marca Fendt Favorit 714 la preţul de 6.300 euro. Victima a fost îndrumată să transfere în contul deschis pe numele anterior al învinuitului C.N.I. ) la Institutul Bancar “K&H Bank”, H- 3530 Miskolc, Szechenyi, Utca 88, din Ungaria suma de 6.300 de euro, însă evident că nu a primit tractorul cumpărat. Din extrasul de cont pus la dispoziţie de autorităţile judiciare austriece rezultă că în contul bancar menţionat anterior au fost transferate, în data de 25.09.2007 suma de 6.300 euro şi în data de 26.09.2007 suma de 7.500 euro, iar în data de 28.09.2007 învinuitul a retras din cont suma de 13.755 euro. Este de menţionat că în aceeaşi perioadă, în afară de tranzacţia evocată anterior C.N.I.  a retras din contul bancar alte sume de bani, care mai mult ca sigur au aceeaşi sursă, respectiv frauda informatică.

  Partea vătămată se constituie parte civilă în procesul penal şi a solicitat să fie despăgubită cu suma de 6.300 euro cu titlu de  daune materiale.

31. În urma cererii de comisie rogatorie internaţională, înaintată de Biroul Teritorial Vâlcea autorităţilor judiciare competente din Ungaria, acestea au procedat la audierea părţii vătămate Horwath Gyula, împrejurare în care acesta a relatat amănunţit circumstanţe în care a fost indus în eroare prin intermediul sistemelor informatice, de o persoană din România care s-a prezentat sub identitatea lui C.N.I.  şi care i-a pricinuit o pagubă de 2.275 de euro.

  Astfel, în luna februarie 2008, pornind de la website-ul de licitaţii www.mascus.hu inculpatul C.A., prezentându-se sub identitatea lui C.H. din Franţa i-a oferit spre vânzare un tractor de tipul E64 Case 1056 XLA, la preţul de 4.500 euro şi pentru că victima a acceptat tranzacţia a primit prin e-mail de la vânzător un contract de vânzare-cumpărare redactat în două limbi, cu semnătura scanată şi în cuprinsul căruia figura la rubrica „vânzător” inculpatul C.I.C..

În data de 19.02.2008, partea vătămată a transferat prin sistemul Western Union, în România, inculpatului C.I.C.  suma de 2.275 euro, reprezentând jumătate din valoarea tractorului, însă este evident că  nu a primit bunul ce formase obiectul tranzacţiei, inculpatul completând în data de 19.02.2008 formularul de plată cu MTCN: 1679573998.

La fel ca în alte cazuri inculpatul şi-a ademenit victima prin faptul că i-a transmis detalii privitoare la regulile de încheiere a tranzacţiei, contractul de vânzare-cumpărare, parametrii tehnici şi fotografiile tractorului etc.

Partea vătămată Horwath Gyula se constituie parte civilă în procesul penal şi solicită să fie despăgubită cu suma de 2.275 euro.

32. În luna martie 2008 Ferdando Ferreira Da Silva din Portugalia a identificat pe un site de licitaţii on-line oferta privind vânzarea unui tractor  cu încărcător, fabricat în anul 2007, marca  Kubota B*24, aşa încât a luat legătura cu titularul ofertei, care l-a convins să încheie tranzacţia în termenii stipulaţi de el. Astfel pseudo-vânzătorul, mai precis inculpatul C.A.  i-a transmis prin e-mail cumpărătorului un contract de vânzare-cumpărare pentru un tractor folosit, în cuprinsul căruia la rubrica “vânzător” figura inculpatul C.I.C., iar la rubrica “cumpărător” partea vătămată  Ferdando Ferreira Da Silva, obiectul contractului constituindu-l tractorul menţionat anterior ce urma să fie tranzacţionat la un preţ de 6.500 euro. În scopul ridicării banilor, C.I.C.  a completat formularele de plată cu MTCN: 4748403872 şi 6788531326. 

Trebuie făcută precizarea că înscrisul transmis victimei de inculpatul C.A. purta o semnătură scanată, în scopul de a induce victimei certitudinea că afacerea este una corectă.

Partea vătămată se constituie parte civilă în cauză cu suma 6.716,70 euro.

33.Ebay Inc. este o companie din Statele Unite ale Americii, ce administrează site-ul ebay.com specializat în licitaţii on-line şi vânzarea de bunuri, prin intermediul căruia persoane şi companii cumpără şi/sau vând bunuri şi servicii pe mapamond. Compania Paypal este deţinută de către compania eBay şi are în principal rolul de a monitoriza şi facilita efectuarea plăţii bunurilor şi serviciilor cumpărate prin site-ul ebay.com, aşa încât pe lângă datele personale şi alte date, utilizatorii au obligaţia de a indica un card bancar valid. Accesul la cont se face pe baza unui ID şi a unei parole sustrase adesea de piraţii internetului prin metoda phishing.

Datele şi informaţiile prelevate la efectuarea percheziţiilor informatice conţinute în rapoartele en-case au fost transmise celor două companii. Analizând datele puse la dispoziţie ce provin de la inculpatul C.A.  şi coroborate cu baza de date a celor două companii, reprezentanţii acestora au identificat un număr de 14 seturi de informaţii personale ale unor cetăţeni străini compromise la compania eBay. Din cele 14 seturi de informaţii personale compromise, au fost identificate 14 conturi de acces la sistemul de banking on-line (Paypal) împreună cu parolele aferente.

Fiecare set de informaţii conţine următoarele date compromise,cont acces la platforma eBay, Inc.,cont acces la sistemul de banking on-line paypal, nume titular, adresa, telefon, cod personal (SSN), numele de fata al mamei, numar card bancar, cod CVV2 card bancar, cod PIN card bancar, numar cont bancar, cod routing bancar.

De asemenea, la compania Paypal s-au identificat un număr de 249 seturi de informaţii personale ale unor cetăţeni străini compromise.

Fiecare set de informaţii conţine următoarele date compromise, cont acces la sistemul de banking online paypal (email si parola acces), nume titular, adresa, telefon, serie permis conducere, data naşterii, număr card bancar, data expirării cardului bancar, cod CVV2 card bancar, cod PIN card bancar,numele de fata al mamei.

  Întrucât prejudiciul suferit este modic compania Ebay nu se constituie parte civilă în cauză, în schimb compania Paypal, prin reprezentantul său legal Liza Kelli, a solicitat despăgubiri materiale în cuantum de 18.953 USD, prejudiciu rezultat din compromiterea şi necesitatea resecurizării celor 249 de conturi ale unor utilizatori legitimi ai companiei.

  În cauză au fost administrate proba cu acte, declaraţii de inculpaţi date fie în faza urmăririi penale (inculpaţii ,în faza cercetării judecătoreşti s-au prevalat de dreptul la tăcere, conform art. 70 C. pr. pen.),  declaraţii de martori, expertiză contabilă efectuată în faza judecării cauzei şi au fost reevaluate şi valorificate probele  administrate în faza urmăririi penale.

Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în acest sens art. 174 C. pr. pen., s-a modificat introducându-se noi aliniate care conferă posibilitatea instanţei de a numi avocat din oficiu pentru părţile vătămate sau părţile civile din cadrul şi cursul procesului penal, Tribunalul a desemnat apărători din oficiu pentru părţile civile şi vătămate cu domiciliile în străinătate.

Din probele administrate în cauză rezultă următoarea situaţie de fapt:

Ca urmare a formulării de plângeri penale de către părţi vătămate de naţionalitate străine privind înşelăciunea pe internet, (acestea fiind trecute în actul de sesizare al instanţei) FBI a sesizat autorităţile judiciare din România să se efectueze cercetări sub acest aspect.

Astfel, Tribunalul constată că, impresionaţi de numărul mare al tinerilor, cunoştinţe sau prieteni, implicaţi în utilizarea calculatoarelor şi a programelor informatice, pentru a induce în eroare diverşi cetăţeni români sau străini, de asemenea, de uşurinţa cu care aceştia obţineau sume mari de bani şi nu în ultimul rând de lipsa de măsuri imediate împotriva unor astfel de acte materiale, fiecare din inculpaţii C.A. şi P.D.C., a hotărât să procedeze în acelaşi mod, ocupându-se doar de a-şi perfecţiona modul de operare şi a obţine din ce în ce mai mulţi bani, utilizând în acest sens şi abilităţile altor participanţi. Primele noţiuni despre modul cum trebuiau să acţioneze le-au dobândit la sălile de internet din D. , fie observându-i pe cei cu astfel de preocupări fie întrebându-i, ulterior, după ce au realizat că actele materiale frauduloase aveau efecte mult mai  mari în condiţiile în care acţionau împreună, ajutându-se unul pe celălalt, locuind împreună, folosind aceleaşi conturi, aceleaşi discuţii  pe care le purtau cu părţile vătămate (copiate pe stick-uri şi transmise de la unul la celălalt) ori apelând la aceleaşi persoane ce le puteau pune la dispoziţie programe informatice mai performante, pagini false sau  site-uri prin intermediul cărora definitivau procesul de inducere în eroare, evitând totodată  să fie identificaţi.

În consecinţă, deşi doar o parte din ei erau cunoscători de limbă străină, au ajuns la performanţa de a reuşi să încheie tranzacţii de vânzare-cumpărare a unor bunuri, pe internet, cu persoane de diferite cetăţenii.

În acest sens, folosind fie calculatoarele sălilor de internet, fie pe cele proprii, au procedat iniţial la postarea, pe site-uri comerciale, eBay, Paypal, a unor anunţuri prin care comunicau că oferă spre vânzare telefoane mobile, utilaje agricole, ori alte bunuri (noi sau la mâna a doua), pe care în realitate nu le deţineau, la preţuri situate sub preţul pieţelor. Această operaţiune nu necesita efectuarea vreunui demers special, întrucât lansarea ofertelor se realiza în principal pe site-uri ce nu solicitau plata anunţurilor, accesibile oricărei persoane, unde nu trebuiau să declare prea multe informaţii în afară de nume, adresă de email, număr de telefon şi textul ofertei, (eventual imaginea bunului).  Operaţiuni mai complicate (cumpărare de domenii, creare de conturi de utilizator, etc) necesitau însă sit-urile oneroase, eBay, Paypal, platforma respectivă fiind accesată de regulă de inculpa C.A. ce a combinat în activitatea sa două moduri de operare. O mare parte din datele de identificare pe care le introduceau în momentul înscrierii anunţurilor pe site-urile cu oferte gratuite erau false, fiind reale doar cele ce permiteau contactarea lor de persoanele interesate (număr de telefon, adresă de email). Pentru a realiza descrierea produselor, susnumiţii căutau pe GOOGLE anunţuri de vânzare a unor produse similare cărora le copiau conţinuturile (ce aveau de multe ori şi imagini) folosindu-le astfel în scop propriu. 

In convorbirile cu potenţialii cumpărători se recomandau sub alte identităţi, folosind nume false, (în acest sens a se vedea interceptările convorbirilor telefonice autorizate de instanţă).

Amatorii unor astfel de produse îi contactau, fie la adresa de email ataşată anunţului, fie prin intermediul site-ului comercial ce permitea celor interesaţi solicitarea de informaţii suplimentare. Intrarea în corespondenţă electronică determina astfel declanşarea procesului de inducere în eroare, (situaţie premisă a infracţiunii de înşelăciune)  constând în convingerea celor cu care conversau că tranzacţia este sigură şi că nu există nici un risc să vireze banii ce reprezentau contravaloarea lor.

Pentru a crea aparenţa de seriozitate a tranzacţiei autorii procedau la a-i informa pe cumpărători că aceasta urma să fie garantată de o firmă de transport ori curierat, sau chiar de un alt site, cunoscute de utilizatorii de internet (eBay, ) după  care, modificând informatic adresele de email ale acestor firme le trimiteau mesaje ce păreau că vin din partea reprezentanţilor lor. Totodată, în funcţie de cât de „convingători” trebuiau să fie, achiziţionau în prealabil de la alte persoane ce se ocupau cu astfel de activităţi, drepturi de a utiliza  site-uri false (prin introducerea unui nume de utilizator şi a unei parole) ce conţineau numere de colet pe care, de asemenea, le introduceau  în corespondenţa dintre ei şi cumpărători cărora le comunicau că se pot folosi de aceste informaţii pentru a putea urmări traseul geografic al coletului lor, cei interesaţi putând să le acceseze şi astfel având convingerea că totul este sigur.

Totodată, cooperarea autorilor, denumiţi „lansatori” în cadrul procesului de fraudare, prin utilizarea în comun a aceloraşi conturi, aceloraşi texte de inducere în eroare, prin punerea la dispoziţie, de la unul la celălalt, a unor mijloace logistice ce permiteau optimizarea modurilor de operare, prin transportul săgeţilor comune, prin primirea banilor comuni de la coordonatori, etc,  finalizate cu împărţirea proporţională a sumelor astfel obţinute  ori cu plata serviciilor oferite, a determinat prejudicierea unor victimele comune care sunt, de altfel, părţile vătămate din cauză, cu excepţiile ce se vor specifica la fiecare inculpat.

Mecanismul de fraudare presupunea în continuare comunicarea către potenţialii cumpărători a posibilităţilor de a trimite banii, sens în care aveau nevoie de alţi participanţi  care să le asigure nu numai anonimatul, pentru a nu fi identificaţi în cazul unei eventuale cercetări, dar şi timpul suficient pentru a pune în aplicare rezoluţia infracţională, scutindu-i astfel de a mai avea şi alte atribuţii. În acest sens stabileau de la început procentul din  aceste sume la a căror obţinere aveau o contribuţie esenţială, pe care urmau să-l primească,  respectiv 60-70%.

În ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, Tribunalul constată că potrivit textului de lege menţionat, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul C.A. a iniţiat şi constituit un grup infracţional în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice asociate cu infracţiunea de înşelăciune în convenţii a peroanelor fizice cetăţeni străini, iar inculpaţii  P.D.C., C.I.C., M.N.G. şi C.N.I., au aderat şi sprijinit acest grup prin săvârşirea unor asemenea fapte, fie în forma autoratului, fie sub forma instigării sau/şi complicităţii.

Aceste fapte sunt dovedite prin interceptările convorbirilor telefonice, autorizate conform legii, declaraţiile unora dintre inculpaţi, aşa cum se va descrie ulterior precum şi declaraţiile martorilor M.I. (f. 202 vol. I UP), P.S., f. 117 UP, D.C.N. f. 204 vol. I UP, B.C.G., f. 201, vol. I UP.

Din probele administrate în cauză , respectiv, interceptările convorbirilor telefonice autorizate conform legii, declaraţia inculpatului M.N.G. precum şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că inculpatul C.A. a săvârşit infracţiunile prevăzute de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., de art. 215 alin. 1,2 ,3 şi 5 C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art.42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003 cu aplic art.41, alin. 2 Cp, art.46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 şi art. 7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic. art. 33, lit. a şi b  C.p.

Potrivit art. 42 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 161/2003, accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

În legătură cu această infracţiune se impun anumite precizări, şi anume:

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale referitoare la securitatea sistemelor informatice, fie ca sunt de interes si utilitate publica, fie ca aparţin sferei de interes privat.

Obiectul material al infracţiunii il constituie chiar sistemul informatic atacat (prin "sistem informatic" se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate in relaţie funcţionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic).

Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoana fizica ce întruneşte condiţiile de vârstă şi responsabilitate, prevăzute de legea penala.

Infracţiunea este susceptibila de participatie penala in toate formele sale – coautorat, instigare si complicitate.

Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridică căreia i s-a cauzat în acest mod un prejudiciu.

Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizează infracţiunea consta într-o actiune şi anume, "accesul fără drept" la un sistem informatic.

Pentru existenta infracţiunii, fapta trebuie comisa "fără drept" şi trebuie să fie îndreptată împotriva unui "sistem informatic", aşa cum este el definit de art. 35 alin. (1) lit. a). Pentru existenta variantei agravante, este necesară îndeplinirea unei condiţii legate de scopul săvârşirii infracţiunii, şi anume, "pentru obţinerea de date informatice" (art. 35 alin. (1) lit. d)).

"Prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. In aceasta categorie se include şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către un sistem informatic". Fapta reprezintă o gravitate deosebita daca a fost săvârşita prin încălcarea masurilor de securitate.  Prin "masuri de securitate", se înţelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate, cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori.

Prin "acces" înţelegem "a programa, a executa un program, a intercepta, a instrui, a comunica cu ..., a depozita/arhiva/stoca) în ..., a recupera date din sau în oricare altă formă a unei surse oferita de computere, incluzând date sau programe pentru computere, sisteme de computere, reţele de computere sau baze de date".

Legea precizează sfera persoanelor care acţionează "fără drept", adică persoane care se afla în una din următoarele situaţii: nu sunt autorizate în temeiul legii sau al unui contract, depăşesc limitele autorizării, nu au permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente potrivit legii să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic, ori de a desfăşura cercetări ştiinţifice sau de a efectua orice altă operaţiune într-un sistem informatic.

Urmarea imediata constă într-o stare de pericol generată prin accesul nepermis la un sistem informatic şi chiar printr-o ă de natură materială, dacă în urma acelui acces s-au produs titularului sistemului informatic prejudicii.

Raportul de cauzalitate rezulta ex re .

Latura subiectiva – fapta poate fi săvârşită prin intenţie directă sau indirectă.

În speţă, Tribunalul constată că sunt probe că inculpatul Costache Aurelian a accesat fără drept sisteme informatice în scopul  obţinerii de date informatice .

Astfel, cu ocazia perchiziţiei informatice asupra hardiskului ridicat de  la acest inculpat s-au găsit date din care s-a acesta fără drept sisteme informatice ce aparţin E-bay şi  alte platforme informatice.

Conform art. 46 alin. 2 din aceiaşi Lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani:

a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42 - 45;

b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42 - 45.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42 - 45.

Din probele administrate în cauză în faza urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti rezultă că inculpatul Costache Aurelian  , a accesat fără drept conturile utilizatorilor legitimi ai companiilor eBbay şi Paypal, precum şi ai altor platforme specializate în tranzacţionarea on-line de bunuri şi servicii, în scopul de a obţine date informatice, dar şi de a introduce alte date informatice necesare activităţii de racolare a victimelor şi de inducere în eroare a lor prin oferirea mincinoasă spre vânzare a unor bunuri.  În continuarea acestei idei, din materialul probatoriu se desprinde ideea că inculpatul a deţinut coduri de acces şi date informatice în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile prevăzute de art. 42- 45 din Legea nr. 161/2003.

Cu ocazia perchiziţiei informatice şi constatării tehnico – ştiinţifice asupra echipamentului informatic ce a fost ridicat de la acest inculpat au fost găsite date din care rezultă că  a deţinut coduri de acces şi date informatice în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile prevăzute de art. 42- 45 din Legea nr. 161/2003. (f. 141 şi urm. vol. 9 UP).

Potrivit art.49 din Legea nr.161/2003, constituie infracţiunea de fraudă informatică  fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date, ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material  pentru sine sau pentru altul.

  Din cuprinsul plângerilor formulate de părţile vătămate care s-au constituit părţi civile în faza urmăririi penale, analiza corespondenţei purtată prin poşta electronică, rapoartele en-case, interceptarea convorbirilor telefonice, adresa de e-mail [email protected] etc., rezultă  că inculpatul ademenea victimele prin introducerea pe site-urile E-bay sau ale altor platforme, aşadar într-un sistem informatic, a unor date informatice privind oferte de vânzare a unor telefoane mobile şi utilaje agricole, licitaţii on–line, parametrii şi accesoriile, dar şi alte date tehnice ale bunurilor oferite spre vânzare, apoi prin intermediul telefonului, ori prin e-mail se derula negocierea, după ce inculpatul îşi impunea propriile lui reguli, adică transferul banilor prin Western Union şi livrarea bunului prin UPS, ori alt transportator, cu menţiunea că nici o clipă nu a existat intenţia de a trimite victimei bunul cumpărat. Mai mult decât atât, în scopul de a anihila complet vigilenţa victimei, inculpatul introducea în sisteme informatice alte date informatice false  cum ar fi, un e-mail care ar fi fost trimis, chipurile, de compania UPS potrivit căruia transportatorul aşteaptă dovada efectuării plăţii pentru a începe livrarea bunului, e-mail însoţit de o chitanţă falsă, acte de identitate scanate contrafăcute, contracte de vânzare-cumpărare scanate în cuprinsul cărora la rubrica vânzător  figura altă persoană decât ofertantul etc. 

În legătură cu  înşelăciunea comisă prin fraudă informatică , constituie infracţiunea de înşelăciune – prev. de art. 215 alin.1 C.p., fapta de a induce în eroare o persoană prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a produs o pagubă. Conform alin. 2 al aceluiaşi articol, fapta este mai gravă dacă s-a comis prin mijloace frauduloase, iar în economia alin. 3 este definită o specie a infracţiunii de înşelăciune şi anume înşelăciunea în convenţii, care constă în fapta de a induce sau de a menţine în eroare o persoană cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate.

În speţa de faţă, Tribunalul constată că inculpatul a săvârşit şi infracţiunea prevăzută de art. 215 C. pen., deoarece a săvârşit  fapte de a induce în eroare  părţile vătămate prin prezentarea ca adevărate a unor  fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine, un folos material injust şi  s-a produs o pagubă importantă, folosind pentru aceasta mijloace frauduloase.

Sub aspect probatoriu, edificatoare în acest sens sunt declaraţiile părţilor vătămate care s-au constituit sau nu părţi civile, declaraţiile martorilor audiaţi în faza urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, constatarea tehnico – ştiinţifică întocmită de Institutul pentru Tehnologii Avansate, constatarea grafică a documentelor prin care sa constatat ridicare banilor ca urmare a săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, interceptările convorbirilor telefonice autorizate conform legii.

În ce-l priveşte pe inculpatul P.D.C., Tribunalul apreciază că a săvârşit infracţiunea, printre altele, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003,  precum şi infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1,2 şi 3 C. pen.

Aceste infracţiuni sunt dovedită prin  percheziţia informatică  în memoria hardiskului aparţinând acestuia prin care  s-au identificat date privind tranzacţii electronice, precum şi accesări ale adresei de e-mail  [email protected], utilizată de membrii grupului pentru desfăşurarea activităţii infracţionale. Mai mult decât atât, s-au identificat texte în limba engleză privind vânzarea-cumpărarea unui tractor, a unei bărci şi a unui pian, instrucţiuni de plată prin intermediul sistemului Western Union şi numărul de telefon 0040751909070, atât în hardiskul menţionat, cât şi în cel aparţinând lui Costache Aurelian, precum şi în cuprinsul adresei de e-mail  [email protected], împrejurare care pune în lumină conjugarea acţiunii infracţionale desfăşurată de inculpaţi şi care se coroborează cu conţinutul convorbirilor telefonice. 

De asemenea,  numărul de telefon 0040751909070 a fost indicat în declaraţia sa de Robert Wiecheta ca aparţinând persoanei care l-a înşelat. În ce priveşte actele de instigare la comiterea unor infracţiuni comise de inculpatul P.D.C. constând în determinarea cu intenţie a altei persoane să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală având aceeaşi poziţie subiectivă, respectiv pe inculpatul M.N.G. , se absorb în forma de participaţie penală superioară a autoratului, aşa cum complicitatea se absoarbe în instigare.

Aceste probe se coroborează şi cu declaraţia inculpatul dată în faza urmăririi penale prin care acest inculpat relatează că îl cunoaşte pe inculpatul C.A., acesta din urmă l-a rugat să-i găsească peroane pentru a ridica bani de la diferite unităţi bancare cu transfer on –line.

Acesta a găsit pe inculpatul M.N.G. care a completat formularele de ridicare a banilor, i-a predat inculpatului C.A. pentru care au fost „cinstiţi” cu anumite sume de bani. De asemenea, infracţiunile pentru a fost trimis în judecată inculpatul P.D.  sunt  probate şi declaraţiile martorilor D.C.N., f. 204 vol, I, P.S., Vol. I., f. 206, M.I., vol. I, f. 207.

Din conţinutul probelor administrate în cauză rezultă că inculpatul C.I.C. a săvârşit infracţiunea de instigare la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 25 C. pen., rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 precum şi art. art. 25 raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen., precum şi art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Astfel, din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi , interceptarea convorbirilor telefonice, rezultă că inculpatul C.I.C.  a determinat pe alte persoane, respectiv, pe inculpatul M.N. care acţiona sub directa coordonare a acestuia,  să comită infracţiunile de mai sus în scopul de a beneficia de sume de bani rezultaţi din fraudă informatică.

De asemenea, din declaraţia dată de acest inculpat în faza urmăririi penale (vol. I, f. 178 ) rezultă că acesta cunoaşte pe inculpatul C.A. după anii 2006 – 2007 a fost rugat să ridice anumite sume de bani de la Western Union.

Dând curs acestei rugăminţi, cunoscând că banii au fost obţinuţi prin fraudă informatică, acest inculpat a contactat pe martorul D.C.N. pe care l-a transportat cu autoturismul la Bucureşti, acesta din urmă a completat formularele de ridicare a banilor după care 10% reveneau inculpatului, 10% reveneau martorului şi 80% reveneau inculpatului C.A.

În acest sens s-a procedat în mai multe rânduri sumele ridicate erau cuprinse între 2000 – 2700 Euro.

De asemenea, acest inculpat a ridicat de la Western Union anumite sume de bani (7 acte materiale) încadrându-se în infracţiunea de complicitate, dar aceasta fiind absorbită de infracţiunea de instigare.

În ce priveşte pe inculpatul M.N.G. , Tribunalul apreciază că a săvârşit infracţiunile de complicitate la infracţiunile prevăzute fraudă informatică şi înşelăciune.

Astfel, din conţinutul declaraţiei date de acesta în faza urmăririi penale (f. 168, vol. I dosar UP), rezultă că a copilărit cu inculpatul P.D. şi acesta din urmă, în anul 2004 l-a contactat făcându-i propunerea să ridice anumite sume de bani pentru o persoană care se numeşte C.A..

Acesta a fost de acord cu această propunere şi a procedat la completarea formularelor şi ridicarea banilor.

Din conţinutul aceleiaşi declaraţii rezultă că inculpatul şi-a dat seama că sumele de bani provin din fraude informatice şi pentru efectuarea acestor operaţiuni, de ridicare a banilor în mai multe rânduri, primea un comision de circa 10 – 15% din suma ridicată, fiind vorba de 7 acte materiale conform rapoartelor  de expertiză grafologică şi contabilă efectuate, primul în faza UP şi ultimul în faza cercetării judecătoreşti.

Prin urmare, aşa cum rezultă din declaraţia dată, inculpatul M.N.G. a ajutat organele de urmărire penală să descopere că şi inculpatul Popa Dumitru a contribuit la săvârşirea infracţiunilor de fraudă informatică, că acesta din urmă a cunoscut că sumele de bani ridicaţi de la diferite unităţi bancare cu transfer on-line proveneau din fraude informatice.

Şi în privinţa inculpatului C.N.I.  Tribunalul apreciază că sunt probe prin care se constată vinovăţia acestuia în săvârşirea infracţiuni de complicitate la săvârşirea infracţiunilor informatice asociate cu înşelăciunea.

Astfel, din probele administrate în cauză, respectiv, interceptările convorbirilor telefonice autorizate conform legii precum şi formularele completate de acest inculpat de la Western Union, expertizate grafologice precum şi expertiza contabilă efectuată în faza cercetării judecătoreşti, rezultă că acest inculpat a ridicat sume importante de bani pe care le restituia inculpaţilor C.I.C.  şi P.D. după ce în prealabil reţinea un comision de 10 – 15% din suma ridicată.

Acesta a ridicat de circa 17 ori sume de bani de la Western Union, cunoscând că sunt dobândiţi prin fraudă informatică.

Pe fondul cauzei, apărătorii inculpaţilor au ridicat excepţia privind schimbarea încadrării juridice din concurs ideal între infracţiunile de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C. pen., ambele în formă continuată, în infracţiunea de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.

Tribunalul va respinge această excepţie pentru cele ce urmează:

Potrivit art. 49 din Legea nr. 161/2003, constituie infracţiunea de fraudă informatică  fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date, ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material  pentru sine sau pentru altul.

Conform art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen., fapta de a induce în eroare o persoană prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a produs o pagubă. Conform alin. 2 al aceluiaşi articol, fapta este mai gravă dacă s-a comis prin mijloace frauduloase, iar în economia alin. 3 este definită o specie a infracţiunii de înşelăciune şi anume înşelăciunea în convenţii, care constă în fapta de a induce sau de a menţine în eroare o persoană cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate.

Din interpretarea textelor de lege menţionate mai sus rezultă că infracţiunile de mai sus se află în concurs etiologic, caracterizat (cu conexitate), respectiv, infracţiunea de fraudă informatică a fost săvârşită în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune; mijlocul prin care a fost săvârşită infracţiunii de înşelăciune a fost săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică fără a fi fost imposibil de realizat.

În cazul în care nu s-ar fi realizat conţinutul infracţiuni de înşelăciune, chiar din motive independente de inculpat, respectiv, victima şi-ar dat seama că ar fi înşelată prin convenţie, art. 49 din Legea nr. 161/2003 pedepseşte această faptă, respectiv, introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date, ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material  pentru sine sau pentru altul.

Pe cale de consecinţă şi faţă de cele ce preced, Tribunalul va respinge această cerere formulată de apărătorii inculpaţilor privind schimbarea încadrării juridice a faptei din concurs ideal între infracţiunile de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C. pen., ambele în formă continuată, în infracţiunea de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.

În ce priveşte schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C. pr. pen., respectiv, art. 25 şi 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. art. 215 alin. 1,2 şi 3 C. pr. pen., respectiv, art. 25 şi 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi  3 C. pen., privind pe inculpaţii – C.A., C.I.C. , M.N.G.,  P.D.C.,  C.N.I., Tribunalul o va admite pentru cele ce urmează:

Potrivit art. 146 C. pen., aşa cum este modificat prin Legea 278/2006, prin „consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane fizice sau juridice”.

De altfel, Curtea Constituţională prin Decizia nr. 77/1999 publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 323 din 6 iulie 1999 a statuat că „noţiunea de consecinţe deosebit de grave trebuie analizată prin prisma a două criterii: primul criteriu vizează valoarea pagubei materiale; al doilea criteriu, gravitatea perturbării activităţii cauzate unei instituţii publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane fizice sau juridice.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiţând recursul în interesul legii promovat de Procurorul General, prin Decizia nr. XIV din 22 mai 2006 a statuat că, în cazul infracţiunii continuate, caracterul de consecinţă deosebit de gravă se determină prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tutore persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective.

Din conţinutul Raportului de expertiză contabilă efectuat în faza cercetării judecătoreşti rezultă că prejudiciul total cauzat de inculpaţi ca urmare a săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă continuată este de 172.238, 42 lei, deci, sub valoarea de 200.000 lei.

Facem precizarea că, deşi am solicitat Companiei PAYPAL prin reprezentant legal să ne comunice în nenumărate rânduri documentele justificative ale prejudiciului civil cu care se constituie, aceasta nu a dat curs solicitării.

De asemenea, nu sunt documente justificative pentru a se demonstra că prin activitatea infracţională a inculpaţilor s-a perturbat grav activitatea desfăşurată de victimele acestor infracţiuni.

Pe cale de consecinţă şi conform art. 334 C. pr. pen., Tribunalul va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 C. pr. pen., respectiv, art. 25 şi 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. art. 215 alin. 1,2 şi 3 C. pr. pen., respectiv, art. 25 şi 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi  3 C. pen., privind pe inculpaţii – C.A., C.I.C. , M.N.G. ,  Popa P.D.C. ,  C.N.I..

1. Faptele în formă continuată săvârşite de inculpatul C.A. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., care pedepseşte introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date, ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material  pentru sine sau pentru altul, şi în baza acestui text de lege Tribunalul se va orienta în aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Faptele în formă continuată, săvârşite de acelaşi inculpat de a induce în eroare o persoană prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a produs o pagubă, prin mijloace viclene şi cu ocazia încheierii şi executării unui contract,  întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. 1,2 şi 3  C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi în baza acestui text de lege acesta va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

Faptele în formă continuată, săvârşite de acelaşi inculpat  de a accesa, fără drept, la un sistem informatic, cu scopul de a obţine date informatice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 161/2003, şi în baza acestui text de lege acesta va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

Faptele în formă continuată, săvârşite de acelaşi inculpat de a deţine fără drept coduri de acces şi date informatice în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile prevăzute de art. 42- 45, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 46 alin. 2  din Legea nr. 161/2003, şi în baza acestui text de lege acesta va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

 Fapta , săvârşită de acelaşi inculpat de a iniţia  sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 şi în baza textului de lege menţionat, acesta va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

Vor fi contopite pedepsele aplicate acestui inculpat, conform art. 33 lit. a şi b şi 34 lit. b C. pen., în pedeapsa cea mai grea.

Se vor reţine circumstanţele atenuante personale deoarece inculpatul, la data dezbaterilor asupra fondului cauzei a recunoscut faptele, aşa cum sunt descrise în actul de sesizare al instanţei, în societate a avut un comportament demn şi civilizat, aşa cum rezultă din declaraţia martorului propus de acesta în circumstanţiere.

Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

Prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnatului.

Din interpretarea textului de lege menţionat mai sus rezultă că scopul pedepsei este acela de a realiza prevenţia generală şi prevenţia specială.

În speţă, Tribunalul constată că pe raza Judeţului Vâlcea a luat amploare fenomenul infracţional al fraudei informatice fapt ce a determinat trimiterea în judecată, în loturi compuse de peste 20 inculpaţi,  a multor persoane acuzate că ar fi săvârşit asemenea fapte, în foarte multe dosare în care părţi civile sunt persoane de cetăţenie străină de pe întreg mapamond.

Fără a se lua măsuri ferme faţă de inculpaţii care au săvârşit infracţiuni informatice, nu se poate realiza scopul pedepsei, respectiv, realizarea prevenţiei generale, respectiv, cei tentaţi să de săvârşirea unor asemenea fapte vor cunoaşte că vor fi condamnaţi cu pedeapsa închisorii în regim de detenţie.

De altfel, constatăm că foarte multe persoane continuă să săvârşească infracţiuni informatice, chiar în condiţiile în care mulţi dintre aceştia au fost trimişi în judecată.

Prin executarea pedepsei în stare de detenţie se realizează nu numai scopul preventiv, ci şi cel educativ şi coercitiv al acesteia.

Astfel, în cazul în care pedeapsa nu ar fi executată în regim de detenţie, există posibilitatea reală ca acest inculpat să continue activitatea de fraudă informatică cunoscând că ar beneficia de clemenţa organelor judiciare, cu consecinţa directă a încurajării şi a altor persoane să săvârşească asemenea fapte de natură penală cu consecinţe deosebit de periculoase.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului C.A. , Tribunalul va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pe., respectiv, limitele prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care inculpatului a fost trimis în judecată, nu are antecedente penale, dar şi gradul de pericol social ridicat al unor asemenea fapte, a recunoscut faptele aşa cum sunt descrise în rechizitoriu pe cu ocazia soluţionării cauzei pe fond, a avut un comportament demn şi civilizat înainte de săvârşirea infracţiunilor în formă continuată pentru care a fost găsit vinovat.

Conform art. 71 C. pen., inculpatului i se va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64  lit. a teza II – a şi b C. pen. pedeapsă ce se va executa concomitent cu pedeapsa închisorii.

Prin decizia nr. 74 din 5 noiembrie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general şi s-a stabilit că „ Dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza I) - c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal .

În motivare, instanţa supremă a arătat că „Prin art. 71 din Codul penal, în conţinutul ce i s-a dat prin art. I pct. 22 din Legea nr. 278/2006, se prevede, la alin. 1, că "pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64", iar potrivit precizării de la alin. 2 al aceluiaşi articol, "condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei".

În fine, în cadrul alin. 3 din acelaşi articol, ca urmare a aceleiaşi modificări, s-a precizat că "interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. d) şi e) se aplică ţinându-se seama de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului şi de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă".

Rezultă deci că, la modificarea acestor dispoziţii legiuitorul a avut în vedere dispoziţiile art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care garantează respectarea vieţii private şi de familie.

Această modificare adusă dispoziţiilor referitoare la aplicarea pedepsei accesorii este conformă şi cu prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţia României, potrivit cărora restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor poate fi dispusă numai dacă este necesară, precum şi că o atare măsură trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o.

Evident, în domeniul dreptului penal principiul proporţionalităţii îşi găseşte expresia specifică în criteriile generale de individualizare a pedepselor, în raport cu care la stabilirea şi aplicarea acestora trebuie să se ţină seama atât de gradul de pericol social abstract, astfel cum el este determinat în textul de lege incriminator, cât şi de împrejurările concrete ale săvârşirii faptei şi toate trăsăturile ce îl caracterizează pe infractor.

Or, sub acest aspect, este de observat că, pe lângă limitele de pedeapsă fixate în lege şi gradul de pericol social al faptei săvârşite, pedepsele trebuie să mai reflecte şi persoana infractorului, cu toate trăsăturile şi particularităţile ce îl caracterizează, precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea sa penală.

În acest cadru firesc, de situaţii concurenţiale, cu rol determinant în stabilirea rezultantei ce impune în concret natura şi cuantumul pedepsei principale şi ale celei complementare, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 72 din Codul penal, nu este posibil ca aceleaşi dispoziţii să nu călăuzească şi modul de stabilire a pedepsei accesorii.

De aceea, criteriile de individualizare cu caracter general, astfel cum sunt reglementate în art. 72 din Codul penal, trebuie particularizate şi pentru situaţiile specifice ce privesc modul de aplicare a pedepselor accesorii, în condiţiile îndeplinirii tuturor cerinţelor adecvate unor asemenea pedepse, astfel cum sunt ele reglementate în conţinutul actual al art. 71 din Codul penal, în urma modificării ce i s-a adus prin art. I pct. 22 din Legea nr. 278/2006.

De asemenea, conform art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003, inculpatului i se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64  lit. a teza II – a şi b C. pen., pe o durată de 3 ani, cu începere de la data executării pedepsei închisorii.

Aplicarea pedepsei complementare este obligatorie întrucât este prevăzută expres în textul de lege incriminator, respectiv, art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Pe cale de consecinţă, inculpatul C.A.  va executa pedeapsa închisorii, aşa cum a fost contopită, în condiţiile art. 72 C. pen., precum şi pedeapsa complementară pe durata menţionată în dispozitivului hotărârii.

Prin Încheierea nr.46 din 25 sept. 2008, pronunţată de Tribunalul Vâlcea-Secţia penală în dosarul nr.2995/90/2008 în baza disp.art.149 ind.1 alin.9 rap.la art.148 lit.f  C.p.p s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, C.A. , C.I.C. , M.N.G.  şi P.D.C.

Prin Decizia nr. 59/R din 25 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a fost admis recursul formulat de inculpaţii susnumiţi împotriva încheierii de menţinere a arestului preventiv, cu consecinţa înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pe cale de consecinţă şi în temeiul art. 88 C. pen., Tribunalul va deduce din pedeapsa aplicată arestat în perioada 24 septembrie 2008 şi până la data de 25 ianuarie 2010, inclusiv.

2. În ce priveşte pe inculpatul C.I.C., aşa cum am reţinut în considerentele de mai sus, acesta a instigat la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen., în sensul că a racolat pe inculpatul M.N.I. şi pe numitul D.C.N., pentru a completa formularele şi a ridica banii obţinuţi prin fraudă informatică pentru a-i restitui inculpaţilor P.D.C. şi C.A. şi a opri un procent din suma ridicată.

Potrivit art. 25 C. pen., instigator este persoana care, cu intenţie, determină pe o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Conform art. 27 din acelaşi cod, instigatorul se pedepseşte cu aceiaşi pedeapsă pentru autor.

Pe cale de consecinţă şi în temeiul art. 49 din Legea nr. 161/2003, Tribunalul va condamna pe acest inculpat la pedeapsa închisorii.

De asemenea, în temeiul art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen., acelaşi inculpat va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

Inculpatul, pentru considerentele expuse mai sus şi în temeiul art. 7 alin. 1 din 39/2003 va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii.

În temeiul art. 33 lit. a şi b şi 34 lit. b C. pen., va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea.

Se vor reţine în favoarea acestui inculpat circumstanţele personale de atenuare a răspunderii penale prevăzute de art. 74 C. pen., deoarece, din declaraţiile martorului în circumstanţiere audiat în cauză rezultă că înainte de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, acesta a avut un comportament civilizat, demn, respectos faţă de semenii şi concetăţenii acestuia, nu a intrat în conflict cu vecinii şi alte persoane.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului Călin Ion - Cristian, Tribunalul va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pe., respectiv, limitele prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care inculpatului a fost trimis în judecată, nu are antecedente penale, dar şi gradul de pericol social ridicat al unor asemenea fapte.

De asemenea, pentru realizarea scopului pedepsei conform art. 52 C. pen., Tribunalul va avea în vedere acelaşi raţionament juridic ca în cazul inculpatului C.A..

Pe durata executării pedepsei, inculpatul va  executa şi pedeapsa accesorie, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen.

De asemenea inculpatului i se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen., pe o durată de trei ani, pedeapsă aplicată conform art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Dat fiind faptul că acest inculpat a fost reţinut şi arestat în prezenta cauză, în temeiul art. 88  C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 24 septembrie 2008 şi până la 25 ianuarie 2010, inclusiv.

3. Inculpatul M.N.G., aşa cum am reţinut în prezentele considerente ale prezentei hotărâri a săvârşit infracţiunile de complicitate la fraudă informatică şi înşelăciune după ce, în prealabil a aderat şi sprijinit grupul infracţional iniţiat şi constituit de inculpatul C.A., fapte prevăzute de art. 26  C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 39/2003; art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Pe cale de consecinţă, Tribunalul va condamna pe inculpatul M.N.G. la pedeapsa închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.  26  C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 39/2003;

Acelaşi inculpat va fi condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen.

De asemenea inculpatul, pentru aceleaşi considerente şi în temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

În temeiul art. 33 lit. a şi b şi 34 lit. b C. pen., va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea.

Se vor reţine  cauzele legale de atenuare a răspunderii penale faţă de acest inculpat prevăzute de art. 9 din Legea nr. 39/2003 deoarece, în faza urmării penale a furnizat date şi informaţii privind tragerea la răspundere penală a inculpaţilor C.A. şi P.D.C., fapt ce a determinat trimiterea acestora în judecată.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului M.N.G., Tribunalul va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv, limitele prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care inculpatului a fost trimis în judecată, nu are antecedente penale, dar şi gradul de pericol social ridicat al unor asemenea fapte.

De asemenea, pentru realizarea scopului pedepsei conform art. 52 C. pen., Tribunalul va avea în vedere acelaşi raţionament juridic ca în cazul inculpatului C.A..

Pe durata executării pedepsei, inculpatul va  executa şi pedeapsa accesorie, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen.

De asemenea inculpatului i se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen., pe o durată de trei ani, pedeapsă aplicată conform art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Dat fiind faptul că acest inculpat a fost reţinut şi arestat în prezenta cauză, în temeiul art. 88  C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 24 septembrie 2008 şi până la 25 ianuarie 2010, inclusiv.

4.Inculpatul P.D.C., aşa cum am precizat în considerentele de mai sus, săvârşit infracţiunea, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 , cea  prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003,  precum şi infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1,2 şi 3 C. pen.

Pe cale de consecinţă, acest inculpat va fi condamnat pentru săvârşirea infracţiunile de mai sus la pedeapsa închisorii în condiţiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a şi b şi 34 lit. b C. pen., Tribunalul va contopii pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea.

Se vor reţine în favoarea acestui inculpat circumstanţele personale de atenuare a răspunderii penale prevăzute de art. 74 C. pen., deoarece, din declaraţiile martorului în circumstanţiere audiat în cauză rezultă că înainte de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, acesta a avut un comportament civilizat, demn, respectos faţă de semenii şi concetăţenii acestuia, nu a intrat în conflict cu vecinii şi alte persoane, în calitate de angajat la ISU Drăgăşani a îndeplinit exemplar datoriile de serviciu.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului P.D.C. , Tribunalul va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pe., respectiv, limitele prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care inculpatului a fost trimis în judecată, nu are antecedente penale, dar şi gradul de pericol social ridicat al unor asemenea fapte.

Şi în privinţa acestui inculpat , pentru realizarea scopului pedepsei conform art. 52 C. pen., Tribunalul va avea în vedere acelaşi raţionament juridic ca în cazul inculpatului C.A..

Pe durata executării pedepsei, inculpatul va  executa şi pedeapsa accesorie, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen.

De asemenea inculpatului i se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen., pe o durată de trei ani, pedeapsă aplicată conform art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei închisorii.

Dat fiind faptul că acest inculpat a fost reţinut şi arestat în prezenta cauză, în temeiul art. 88  C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 24 septembrie 2008 şi până la 25 ianuarie 2010, inclusiv.

5. Inculpatul C.N.I.,  aşa cum am reţinut în prezentele considerente ale prezentei hotărâri a săvârşit infracţiunile de complicitate la fraudă informatică şi înşelăciune după ce, în prealabil a aderat şi sprijinit grupul infracţional iniţiat şi constituit de inculpatul Costache Aurelian, fapte prevăzute de art. 26  C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 39/2003; art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Acesta, aşa cum am precizat ca o concluzie a probelor administrate în cauză (interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice, expertizarea înscrisurilor care au stat la baza ridicării unor importante sume de bani, crearea unor conturi în bacă pentru virarea sumelor de bani obţinuţi prin fraudă informatică de către victime de naţionalitate străină), a cunoscut că banii provin din fraudă informatică, şi a aderat la grupul infracţional iniţiat şi constituit de inculpatul Costache Aurelian.

Pe cale de consecinţă, Tribunalul va condamna pe inculpatul C.N.I.  la pedeapsa închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.  26  C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 39/2003;

Acelaşi inculpat va fi condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen.

De asemenea inculpatul, pentru aceleaşi considerente şi în temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

În temeiul art. 33 lit. a şi b şi 34 lit. b C. pen., va contopii pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea.

Se vor reţine în favoarea acestui inculpat circumstanţele personale de atenuare a răspunderii penale prevăzute de art. 74 C. pen., deoarece, din declaraţiile martorului în circumstanţiere audiat în cauză rezultă că înainte de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, acesta a avut un comportament civilizat, demn, respectos faţă de semenii şi concetăţenii acestuia, nu a intrat în conflict cu vecinii şi alte persoane.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului C.N.I., Tribunalul va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv, limitele prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care inculpatului a fost trimis în judecată, nu are antecedente penale, dar şi gradul de pericol social ridicat al unor asemenea fapte.

De asemenea, pentru realizarea scopului pedepsei conform art. 52 C. pen., Tribunalul va avea în vedere acelaşi raţionament juridic ca în cazul inculpatului C.A.

Pe durata executării pedepsei, inculpatul va  executa şi pedeapsa accesorie, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen.

De asemenea inculpatului i se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a C. pen., şi lit. b C. pen., pe o durată de trei ani, pedeapsă aplicată conform art. 65 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Dat fiind faptul că  inculpatul C.N.I.,  a fost arestat în prezenta cauză prin încheierea nr. 57 din 29 iunie 2009,  a Tribunalului Vâlcea, în cursul judecării cauzei, inculpatul s-a sustras de la judecarea cauzei prin plecarea acestuia în străinătate, mandatul de arestare fiind pus în executare prin încheierea din 14 august 2009, fiind pus în libertate prin Decizia nr. 262  din 16 martie 2011 a Curţii de Apel Piteşti pronunţată în dosarul nr. 414/46/2011, în temeiul art. 88  C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 14 august 2009 şi până la 16 martie 2011, inclusiv.

Pe latură civilă, aşa cum am menţionat, părţile vătămate s-au constituit părţi civile în prezenta cauză, conform plângerilor formulate de aceştia adresate FBI sau altor organe judiciare din străinătate însărcinate cu aceasta.

Aceste plângerii au fost deferite Ministerului Justiţiei şi date spre a fi anchetate Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, după care, au fost repartizate structurilor teritoriale.

Astfel, Tribunalul constată că din raportul de expertiză efectuat în faza cercetării judecătoreşti, având ca bază documentele ataşate la dosarul de urmărire penală şi expertizate prin expertiză grafologică, rezultă că, prin acţiunea infracţională conjugată a inculpaţilor s-a cauzat un prejudiciu total în sumă de  172.434, 42, acest prejudiciu fiind stabilit pentru fiecare dintre părţile vătămate ce s-au constituit parte civilă în prezenta cauză.

Potrivit art. 998 din vechiul cod civil, aplicabil în speţă conform art. 6 din noul C.civ., întrucât raporturile juridice de obligaţie s-au născut sub incidenţa vechiului Cod, cel ce cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală l-a ocazionat, a-l repara.

Pe cale de consecinţă, dat fiind faptul că, în speţă operează principiul solidarităţii active, adică fiecare dintre părţile civilă se poate îndrepta împotriva oricăruia dintre debitorii – inculpaţi, cei mai solvabili pentru recuperarea debitului, Tribunalul va admite acţiunea civilă formulată de părţile civile şi va obliga pe inculpaţi în solidar la plata din minuta sentinţei.

Va fi  respinsă cererea formulată Compania Paypal - prin reprezentantul său Lisa Kelly, cu domiciliul ales la Ambasada SUA ca nedovedită, în acest sens, Tribunalul din oficiu a solicitat acestei părţi să dovedească prejudiciu prin acte şi această parte nu s-a conformat.

Se va dispune confiscarea specială a sumei de 0,63 euro întrucât, din conţinutul Raportului de expertiză întocmit în cauză rezultă că partea civilă  Luis Carlos Rimolidi s-a constituit parte civilă cu suma de 500 euro iar prejudiciul efectiv a fost de 500, 63, conform art. 118 lit. e C. pen..

De asemenea, în temeiul art. 118 lit. b C. pen., Tribunalul va dispune confiscarea  de la inculpaţi  echipamentele electronice.

Se va menţine sechestru asigurator asupra următoarelor sume de bani: 15850 euro şi 1000 USD, ridicate de la reşedinţa inculpatului C.A. precum şi 1600 euro, ridicată de la domiciliul inculpatului P.D.C., dispuse de Procuror prin Ordonanţele din 15 ianuarie 2005 date în dosarul nr. 155/B/2005.

De asemenea se va stabili onorariul definitiv în sumă de 6.000 lei pentru expertiza contabilă efectuată în cauză de expertul C.I. 

Dat fiind faptul că inculpatul C.N.I. nu a achitat cota parte din contravaloarea expertizei efectuate în cauză, acesta va fi obligat la 200 lei cu titlu de diferenţe onorariu definitiv expert, faţă de expertul contabil C.I..

Fiind în culpă procesuală inculpaţii C.A., C.I.C., P.D.C.,  C.N.I. vor fi obligaţi la  câte 10.000 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe inculpatul M.N.G. la plata sumei de 10.400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat în care se include onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat T.A., în sumă de 400 lei ce va fi achitat anticipat din fondurile Ministerului Justiţiei, cheltuieli efectuate atât în faza urmăririi penale cât şi cu ocazia judecării cauzei.

Domenii speta

Spete similare