Revizuire.

DOSAR PENAL 6572/62/2009

Sentinta penala 165/S din 01.04.2010

Revizuire.

Revizuirea este un remediu procesual menit sa inlature erorile de fapt pe care le contin hotararile judecatoresti cu consecinta pronuntarii unei hotarari contrare, insa cu toate acestea poate fi promovata numai in situatii limitativ prevazute de lege.

Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 03.08.2009 sub numarul de mai sus, petentul condamnat LS a solicitat revizuirea sentintei penale 68/S/12.02.2004 in dosarul penal 787/2003 al Tribunalului Brasov, prin care a fost condamnat la o pedeapsa de 10 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara  prevazuta de art. 64 literele a si b Cod Penal, pentru art. 215 aliniatele 1,2,4,5 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal.

 Ca motive de revizuire, petentul a invocat cauzele prevazute de art. 394 litera a Cod de Procedura Penala  in sensul ca ar exista probe noi, referitoare la faptul ca situatia societatii intrata in interdictie bancara a fost rodul unor activitati infractionale desfasurate de administratorii unor firme debitoare ce datorau diferite sume de bani societatii sale, precum si de art. 394 litera e Cod de Procedura Penala, in sensul ca in cauze similare fata de petent s-au pronuntat solutii diferite.

 In ceea ce priveste istoricul procesului penal se constata urmatoarele: initial prin sentinta penala 387/S/14.12.2000 – dosar 714/2000, a fost schimbata incadrarea juridica a faptei retinuta in sarcina inculpatului, din art. 215 aliniatele 1,3,4,5 Cod Penal cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal in infractiunea prevazuta de art. 84 aliniatul 1 punctul 2 din legea 59/1934, cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal si s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3000 lei amenda penala si 40.000.000 amenda.

 Prin decizia penala 155/A/2001 a Curtii de Apel Brasov a fost mentinuta sentinta instantei de fond.

 Prin decizia penala 4152/2002 a ICCJ a fost admis recursul declarat de Ministerul Public, cauza a fost trimisa spre rejudecare instantei de fond. Au fost date indicatiile aferente in sensul administrarii unei expertize contabile pentru a se determina situatia financiara a firmei inculpatului.

 Prin sentinta penala 68/S/2004 in dosarul penal 787/2003 Tribunalul Brasov a dispus condamnarea inculpatului in baza art. 2145 aliniatele 1,3,4,5 Cod Penal cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal la 10 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara prevazuta de art. 64 literele a si b Cod Penal.

 Prin decizia penala 390/A/2004 a Curtii de Apel s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a infractiunii retinute in sarcina inculpatului din art. 215 aliniatele 1,3,4,5 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal in art. 84 aliniatul 1 punctul2 din Legea 59/1934, cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal, dispozitii in baza carora inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 1 an inchisoare, pedeapsa ce s-a constatat gratiata.

 Prin decizia penala 2735/2005 a ICCJ s-a admis recursul Ministerului Public, s-a casat decizia Curtii de Apel Brasov si au fost mentinute dispozitiile sentintei instantei de fond.

 Referitor la cazurile de revizuire, potrivit dispozitiilor art. 394 aliniatul 1 Cod Procedura Penala, revizuirea poate fi ceruta cand:

a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;

   b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;

   c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals;

   d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;

   e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.

   (2) Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.

   (3) Cazurile de la lit. b), c) si d) constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice.

   (4) In cazul prevazut de lit. e), toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.

 Situatiile care constituie cazurile de revizuire prevazute in art. 394 lit. b), c) si d) se dovedesc prin hotarare judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei.

 Cand organele aratate in alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situatiile mentionate se constata in procedura de revizuire.

 Rezulta ca revizuirea este o cale extraordinara de atac a carei finalitate o reprezinta inlaturarea erorilor judiciare, in baza unui material probator cu totul inedit sau cel putin necunoscut instantei cu ocazia judecarii in fond a cauzei. Revizuirea se intemeiaza, asadar, pe lipsurile de fond in solutionarea pricinii, iar temeiurile sale rezulta din elemente exterioare dosarului cauzei, pe care instantele de judecata nu le-au avut in vedere la judecata anterioara.

  Fiind o cale extraordinara de atac, revizuirea are ca obiect numai hotararile penale definitive, trecute in puterea lucrului judecat, scopul ei fiind acela de reparare a erorilor judiciare, de anulare a hotararilor care au consacrat eroarea judiciara si pronuntarea unei noi hotarari care sa reflecte adevarul.

          Cum revizuirea este un remediu procesual menit sa inlature erorile de fapt pe care le contin hotararile judecatoresti, nu pot fi supuse revizuirii decat hotararile prin care s-a rezolvat fondul cauzei, instanta solutionand atat actiunea penala - pronuntand o hotarare de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal - cat si actiunea civila alaturata raportului juridic de drept penal.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca, in baza jurisprudentei sale consacrate, dreptul la un proces corect in fata unui tribunal asa cum s-a garantat prin Articolul 6 §1 trebuie interpretat in lumina Preambulului la Conventie, care declara, printre alte lucruri, ca domnia legii este o parte a mostenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale domniei legii este principiul certitudinii juridice, care impune, inter alia, ca in situatiile in care instantele au decis definitiv asupra unei chestiuni, hotararea lor sa nu poata fi pusa sub semnul intrebarii. In final, Curtea reitereaza ca nici o parte nu are dreptul de a solicita o revizuire a unei sentinte definitive si executorii numai in scopul obtinerii unei rejudecari si a unei noi decizii in cauza. Puterea instantelor de a revizui trebuie exercitata spre a corecta erori judiciare si aplicari gresite ale legii, dar nu pentru a realiza o noua examinare. Revizuirea nu trebuie tratata ca un recurs deghizat, si simpla posibilitate de a exista mai mult de doua opinii asupra unui subiect nu este motiv de reexaminare. O abatere de la acest principiu se justifica numai daca devine necesara prin circumstante cu un caracter substantial si obligatoriu.

 In ceea ce priveste cazul de revizuire prevazut de art. 394 litera a Cod de Procedura Penala, pentru admiterea unei asemenea cereri, trebuie ca faptele invocate in revizuire sa nu fi fost invocate anterior pronuntarii sentintei, iar necunoasterea lor sa nu se fi datorat neglijentei celui ce le invoca. Din analiza dispozitiilor art. 394 Cod de Procedura Penala rezulta ca revizuirea intemeiata pe prevederile alin. 1 litera a al acestui articol este dublu conditionata, in sensul ca trebuie sa fie vorba de descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, iar faptele sau imprejurarile noi sa poata dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare (art. 394 alin. 1 lit. a si alin. 2 Cod de Procedura Penala.

 In cauza se observa ca revizuentul a sustinut ca este nevinovat,  insa nu a invocat fapte sau imprejurari noi care sa conduca la aceasta concluzie si care sa nu fi fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, nefiind admisibil ca pe calea revizuirii sa se obtina o prelungire a probatiunii pentru fapte deja cunoscute si verificate de instantele care au solutionat cauza sau o noua apreciere a probelor ce au fost deja administrate.

 Caracterul de noutate (privitor la descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instante la solutionarea cauzei) se refera la probe si nu la mijloacele de proba, prin care se administreaza probele cu privire la o anumita situatie de fapt ce a fost deja cunoscuta si examinata de instantele de judecata cu ocazia solutionarii fondului cauzei ori cu ocazia judecarii cailor ordinare de atac.

Analizand aspectele invocate de petent in cererea de revizuire, se constata ca acesta invoca in aparare aspecte ce tin de caracterul ordinar al procedurii. In acest sens, apararile referitoare la faptul ca starea de insolvabilitate a firmei sale a fost determinata de debitorii sociali care la randul lor nu si-au indeplinit obligatiile de plata si astfel petentul nu a fost cu rea credinta in cauzarea situatiei financiare precare a firmei sale, este o aparare ce a fost avuta in vedere si in baza careia s-a dispus in apelul ordinar schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de inselaciune in infractiunea la legea Cec – ului, or aceasta aparare a fost inlaturata in recurs de ICCJ care a concluzionat ca in cauza sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune.

Mai mult decat atat, aspectul invocat in expertiza contabila efectuata la fond cu ocazia rejudecarii, a relevat faptul ca firma inculpatului ar fi avut de incasat sume de bani necesare achitarii creditorilor sociali ai firmei inculpatului, faptul ca nu s-a stabilit daca firma inculpatului a si incasat efectiv aceste sume de bani, desi ar fi trebuit pentru justa lamurire a cauzei sub toate aspectele ei, nu poate constitui un element nou, care sa se poata circumscrie tezei prevazute de art. 394 litera a Cod de Procedura Penala, deoarece a mai fost invocata si la fond si in apel si ca aparare in recurs, insa instantele nu au admis aceasta aparare si nici nu au admis refacerea expertizei desi acest aspect ar fi fost relevant pentru stabilirea laturii subiective a infractiunii pentru care a fost cercetat inculpatul.

Faptul ca insolvabilitatea firmei a fost cauzata sau nu cu rea credinta de inculpat, ca a avut posibilitatea efectiva sau nu de a achita datoriile firmei sunt aspecte care au fost lamurite de instanta de fond si cele de control judiciar si ar putea forma obiectul unei cereri de revizuire numai prin prisma unor probe noi, care insa nu au fost invocate de petent. De asemenea, faptul ca presupusul prejudiciu a fost sau nu achitat nu mai poate avea relevanta in acest moment procesual extraordinar.

 In ceea ce priveste sentinta penala 170/04.04.2005 a Tribunalului Galati prin care s-a dispus condamnarea numitului DS pentru art. 215 aliniatele 1,3,4,5 Cod Penal cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal si art. 37 litera a Cod Penal, la o pedeapsa de 11 ani inchisoare, pentru inducerea in eroare a SC MI SRL, societate ce apartinea inculpatului LS, poate contura faptul ca lipsa de disponibilitate a firmei petentului s-a datorat actiunii unor terti, insa nu poate contracara precizarile expertizei contabile efectuate in ciclul ordinar al procedurii care a sustinut ca firma inculpatului ar fi avut posibilitatea de plata a creditorilor sociali filele 135-147 dosar penal 787/2003 al Tribunalului Brasov. Din pacate expertul nu a stabilit daca sumele de bani pe care societatea inculpatului le avea de incasat de la alte societati comerciale, au fost efectiv incasate, datorita lipsei documentelor oficiale, iar instantele nu au revenit pentru completarea raportului de expertiza desi s-a solicitat acest lucru. In acest moment procesual nu poate fi refacuta o expertiza ce nu a fost efectuata conform dispozitiilor initiale.

S-a contestat valabilitatea reprezentarii societatii parte vatamata in cadru procedurii ordinare, in acest sens fiind solicitate acte de la Registrul Comertului, in final ANAF a comunicat instantei copii de pe actele contabile ale SC B SRL, reprezentata la acea vreme de numitul Tepes Catalin Vlad. Faptul ca la acea vreme societatea era sau nu in procedura de lichidare si astfel masura in care reprezentarea pe durata procedurii ordinare a fost efectuata corect, nu mai are relevanta in acest moment al procedurii extraordinare, cand sentinta poate fi eventual modificata numai prin prisma motivelor expres si limitativ prevazute de art. 394 Cod de Procedura Penala.

Eventuala plangere impotriva expertului care a efectuat expertiza contabila, ar putea constitui un motiv de revizuire, insa viitor, deoarece in aceasta cale nu a fost invocat.

In stadiul extraordinar al procedurii, instanta nu mai poate reevalua pozitia subiectiva a celui acuzat fata de fapta pentru care a fost cercetat penal, deoarece aceasta a fost analizata de instantele ordinare, cu stabilirea unei vinovatii pe baza probatoriului administrat.

In ceea ce priveste cel de al doilea motiv al cererii de revizuire, se constata ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 394 litera e Cod de Procedura Penala, deoarece in aceiasi cauza fata de inculpat nu s-au pronuntat doua sau mai multe hotarari ce nu se pot concilia. Este adevarat ca pentru situatii similare s-au pronuntat solutii diferite, dar aceasta tine mai mult de practica judecatoreasca a fiecarei instante suverane in ceea ce priveste aprecierea probelor.

 Pentru ca hotararile sa fie inconciliabile, in sensul textului de lege mentionat mai sus trebuie ca ele sa prezinte urmatoarele caracteristici: sa fie definitive, sa aiba caracter penal, sa contina o rezolvare a fondului care sa rezulte din dispozitivul hotararilor si sa se refere la situatii de fapt si nu de drept, conditii care nu sunt intrunite in cauza.

 Dispozitiile art. 394 Cod de Procedura Penala limiteaza instantele la motive de revizuire, fara a se putea extrapola dincolo de acestea, cadrul legal fiind  limitativ, aceasta desi legiuitorul ar fi trebuit sa adapteze aceasta cale de atac extraordinara pentru a exista cai de inlaturare efectiva a unor erori judiciare, dupa ce s-a abrogat recursul in anulare, cale prin care se puteau inlatura anumite erori, altele decat cele ce s-ar invoca pe calea revizuirii. Lipsind tehnic posibilitatea rejudecarii fondului, decat in situatii limitate de art. 394 Cod de Procedura Penala, instantele nu pot decat sa analizeze aceste din urma dispozitii, iar solutiile ce ar putea fi adoptate trebuie sa fie contrare celei date in sentinta supusa revizuirii, fara a se putea proceda spre exemplu la o eventuala schimbare a incadrarii juridice retinuta initial.

 De precizat ca prin decizia 250 din 15 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 din Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 728 din 12 august 2004, Curtea Constitutionala a aratat ca dispozitiile art. 394 din Codul de procedura penala sunt in acord si cu prevederile care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, cuprinse in art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata, respectiv in art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, cu prevederile art. 11 si ale art. 20 alin. (2) din Constitutie, republicata. S-a sustinut in motivare faptul ca revizuirea se poate exercita numai in anumite cazuri, strict si limitativ prevazute de legiuitor, este determinat de caracterul acesteia de cale extraordinara de atac si nu impiedica partile interesate de a apela la instantele judecatoresti, de a fi aparate, de a promova caile de atac ordinare prevazute de lege si de a se prevala de garantiile procesuale care conditioneaza un proces echitabil, astfel ca posibilitatea exercitarii caii de atac extraordinare a revizuirii reprezinta o garantie in plus a eliminarii "pericolul neindreptarii erorilor judiciare", in concordanta cu imperativele dreptului la un proces echitabil, iar nu o incalcare a acestui drept.

In temeiul considerentelor expuse, constatand ca in cauza motivele de revizuire invocate de petent nu se circumscriu conditiilor expres si limitativ prevazute de art. 394 Cod de Procedura Penala, tribunalul va respinge cererea de revizuire formulata de petent.

In baza art. 192 aliniatul 2 Cod de Procedura Penala  urmeaza a obliga petentul sa plateasca statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Domenii speta

Spete similare